BusinessMagazin

Tag: discurs

  • Echilibrul între corp şi minte

    Există o categorie importantă de oameni pentru care faptul că Amy Cuddy a ţinut să dezvolte al doilea cel mai vizionat discurs pe site-ul TED înseamnă foarte mult. Speech-ul profesoarei de psihologie de la Harvard Business School, vizionat de 34 de milioane de ori, arată modul în care suntem definiţi şi percepuţi de ceilalţi în funcţie de limbajul propriului trup.

    În regnul animal, expresiile nonverbale ale puterii şi dominaţiei ţin de expansiune, subiecţii se fac mari se extind, ocupă mult spaţiu; se deschid. Oamenii procedează la fel şi când deţin puterea, dar şi când se simt puternici pe moment. Când se simt fără putere fac exact invers, se strâng tot mai mult, se fac mici. Când e vorba de putere, contrabalansăm elementele nonverbale ale celorlalţi. Este doar un prim exerciţiu din „Prezenţă“, cartea scrisă de Cuddy în siajul discursului de la TED, menită să ajute oamenii să devină conştienţi de semnalele transmise de corpul lor şi să-i ajute să îşi construiască prezenţe puternice, menită să genereze respect şi încredere în propria persoană.

    Sigur că asta nu trebuie să se transforme într-un soi de kabuki prost, cu personalităţi „răcnite“ şi prost jucate, ci mai degrabă identificarea căilor care vă vor transforma în mod natural într-o prezenţă alfa. Pare complicat şi va deveni complicat dacă veţi dori asta; dar dacă în timpul unei discuţii sau al unei prezentări veţi adopta posturile corespunzătoare, puterea va veni în mod firesc, însoţită de autenticitate şi pasiune. Şi asta nu este tot: puterea poate fi cedată, interlocutorul poate fi ascultat cu atenţie şi asta se traduce, în cele din urmă, tot printr-un câştig de putere, pentru că astfel ceilalţi capătă încredere în noi, pot fi obţinute informaţii utile şi ajungem să-i vedem pe ceilalţi ca pe nişte parteneri potenţiali.

    Şi nu, nu competenţa este valuta supremă în relaţii, aşa cum suntem tentaţi să credem de cele mai multe ori, ci încrederea este cel mai important factor al evaluărilor la care suntem supuşi. Prezenţa lui Amy Cuddy este mai adâncă şi mai pătrunzătoare decât speech-ul de la TED, în paginile cărţii veţi descoperi de exemplu o analiză amănunţită a sindromului impostorului, care macină nu numai oameni obişnuţi, ci şi scriitori de talia lui Neil Gaiman, sau despre rolul magic al haka în cultura jucătorilor All Blacks. Sau, şi asta sper să vă minuneze, legătura neaşteptată dintre dimensiunea ecranelor şi a dispozitivelor cu care lucraţi şi sentimentul de putere: cu cât ecranul este mai mic, cu atât mai lipsiţi de fermitate sunt utilizatorii; aşa că de fapt smartphone-ul, în loc să ne facă mai productivi şi mai eficienţi, ne subminează aceste bune intenţii. Şi mai e şi postura aceea cocoşată pe ecran…

    De citit musai!

  • Cea mai agresivă primăriţă din Europa, care s-a luptat cu băncile pentru drepturile oamenilor: “Niciodată să nu aveţi încredere în noi”

    Pe 5 februarie 2013, o femeie pe nume Ada Colau se pregătea să ţină un discurs în faţa parlamentului din Spania. Principala temă abordată de ea era criza imobiliară din ţară, în timpul căreia 400.000 de case fuseseră preluate de bănci şi alte 1,3 milioane de apartamente stăteau goale.

    Colau pusese bazele PAH (Platforma pentru Victimele Ipotecilor), organizaţie ce susţinea drepturile civile ale celor ce nu îşi mai puteau permite ratele către bănci.

    În cadrul discursului său, Colau l-a atacat direct pe Javier Rodriguez Pellitero, secretarul general al Asociaţiei Băncilor din Spania, numindu-l “un criminal ce trebuie tratat ca atare.” Video-ul ce prezintă discursul lui Colau a devenit repede viral, iar numele ei a devenit cunoscut în fiecare casă din stat.

    Doi ani mai târziu, îmbrăcată într-un tricou, Ada Colau apărea în faţa camerelor de luat vederi ca noul primar ales al Barcelonei. Ziua alegerilor, 25 mai 2015, avea să intre în istorie ca ziua în care catalunezii au ales prima femeie ca primar.

    Din acel moment, Colau a promis că va guverna “în slujba oamenilor”: “Niciodată să nu vă încredeţi în abilitatea noastră, a conducătorilor, de a vă reprezenta în totalitate”, le-a spus ea suporterilor. “Daţi-ne afară dacă nu facem ceea ce am promis că vom face… dar aveţi în vedere faptul că nu putem rezolva toate problemele din prima zi.”

  • Cea mai agresivă primăriţă din Europa, care s-a luptat cu băncile pentru drepturile oamenilor: “Niciodată să nu aveţi încredere în noi”

    Pe 5 februarie 2013, o femeie pe nume Ada Colau se pregătea să ţină un discurs în faţa parlamentului din Spania. Principala temă abordată de ea era criza imobiliară din ţară, în timpul căreia 400.000 de case fuseseră preluate de bănci şi alte 1,3 milioane de apartamente stăteau goale.

    Colau pusese bazele PAH (Platforma pentru Victimele Ipotecilor), organizaţie ce susţinea drepturile civile ale celor ce nu îşi mai puteau permite ratele către bănci.

    În cadrul discursului său, Colau l-a atacat direct pe Javier Rodriguez Pellitero, secretarul general al Asociaţiei Băncilor din Spania, numindu-l “un criminal ce trebuie tratat ca atare.” Video-ul ce prezintă discursul lui Colau a devenit repede viral, iar numele ei a devenit cunoscut în fiecare casă din stat.

    Doi ani mai târziu, îmbrăcată într-un tricou, Ada Colau apărea în faţa camerelor de luat vederi ca noul primar ales al Barcelonei. Ziua alegerilor, 25 mai 2015, avea să intre în istorie ca ziua în care catalunezii au ales prima femeie ca primar.

    Din acel moment, Colau a promis că va guverna “în slujba oamenilor”: “Niciodată să nu vă încredeţi în abilitatea noastră, a conducătorilor, de a vă reprezenta în totalitate”, le-a spus ea suporterilor. “Daţi-ne afară dacă nu facem ceea ce am promis că vom face… dar aveţi în vedere faptul că nu putem rezolva toate problemele din prima zi.”

  • Premierul Ucrainei, Arseni Iaţeniuk, şi-a anunţat demisia

    “Am luat decizia de a demisiona din funcţia de premier al Ucrainei. Marţi, 12 aprilie, voi prezenta demisia Parlamentului”, a spus acesta.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bursele europene revin cu picioarele pe pământ după discursul lui Draghi

     Indicele bursei de la Londra FTSE 100 a scăzut cu 0,60% . Printre câştigătorii de astăzi de pe bursa londoneză se număra banca Royal Bank of Scotland, cu o creştere de 1,56% sau Astehad Group, cu un plus de 1,10%. De partea cealaltă, cele mai mari scăderi au fost înregistrate de către grupurile minere Antofagasta şi Anglo American , cu scăderi în jurul a 9%. Indicele bursei germane DAX a scăzut cu 0,72%. Volkswagen şi-a continuat azi  scăderea pe bursa de la Frankfurt marcând un minus de 3,15%. În ultimul an, deprecierea acţiunilor producătorului auto este de 51%.

    Indicele ce reuneşte cele mai importante companii din Europa, Stoxx 600, a scăzut cu 1,23%, influenţat de scăderile puternice de astăzi de pe pieţele de mărfuri. Peste Ocean, indicele bursier Dow Jones Industrial Average a scăzut cu până la 0,4% imediat după deschidere, iar S&P 500 cu 0,61%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Ce poate învăţa Donald Trump de la Berlusconi

    Nimeni nu se aştepta să câştigăm, dar câştigăm, câştigăm, câştigăm, ne câştigăm ţara. Iar în curând toată ţara va câştiga, câştiga, câştiga (…) I-am cucerit pe cei tineri, i-am cucerit pe cei bătrâni, pe cei cu studii superioare şi pe cei mai puţin educaţi. Îi iubesc pe cei mai puţin educaţi.“ Donald John Trump, Las Vegas, 23 februarie 2016.

    Dacă i-aş fi omis numele după citat probabil nu aţi fi crezut că aparţine unui om cu pretenţia de a deveni preşedintele Statelor Unite ale Americii. Boston Globe a comandat un studiu în cadrul căruia au fost analizate discursurile candidaţiilor la preşedinţie pentru a determina cum şi cât de complex vorbesc aceştia. Din discursul de anunţare a candidaturii lui Donald Trump a reieşit că discursul este la nivelul de înţelegere al unui copil de clasa a patra. Hillary Clinton ajunge la un nivel de clasa a opta, iar Bernie Sanders, Jim Gilmore şi Mike Huckabee la nivelul clasei a zecea. Trump foloseşte cuvinte formate dintr-o silabă, cel mult două, evită construcţia de propoziţii complexe şi repetă foarte mult anumite cuvinte şi expresii, exact ca un vânzător foarte bun, care nu poate răspunde concret la anumite probleme, ci le ocoleşte şi repetă cuvintele-cheie.

    Lăsând la o parte retorica acestuia, candidatul din partea Partidului Republican s-a transformat din ţintă a ironiilor într-un candidat serios la preşedinţie. Este acelaşi om care a spus că va construi un zid uriaş pentru ca mexicanii să nu mai intre în America, care îndeamnă la interzicerea accesului musulmanilor în Statele Unite şi care aruncă insulte în loc de argumente în dezbateri.

    Cu toate acestea, Trump câştigă teren. Iar lumea pare să nu fi învăţat nimic din trecut. Donald Trump este un populist de dreapta ce a fost asemănat de multe ori cu Silvio Berlusconi, dar şi cu Adolf Hitler, care a promis că va face ca Germania să prospere din nou (înlocuiţi Germania cu Statele Unite şi aveţi sloganul de campanie al lui Trump). Robert Kuttner, profesor la Universitatea Heller School, semnalează, într-un articol din Huffington Post, faptul că populiştii de dreapta ajung la putere când se îndeplinesc aceşti trei factori: economia merge prost, sistemul politic nu poate să mai rezolve problemele cu care se confruntă populaţia (iar oamenii îşi pierd încrederea în clasa politică) şi statul este ameninţat de către o putere străină.

    Factorii sunt acum îndepliniţi de Statele Unite. Oamenii sunt nemulţumiţi de direcţia în care merge economia (reţineţi că 5 milioane de familii şi-au pierdut casele în urma crizei din 2008), sunt nemulţumiţi de imigranţii care vin şi le „fură“ slujbele şi caută un aşa-zis apărător, în persoana lui Donald Trump, care vrea să expulzeze imigranţii şi să limiteze numărul celor veniţi la muncă în State.

  • Eliminând aceste două moduri de gândire vei avea mai mult succes

    Felul în care vorbeşti influenţează modul în care oamenii te privesc. Să înlocuieşti un cuvântul cu un altul ar putea fi factorul care să te ajute să-ţi atingi obiectivul profesional sau personal, potrivit lui Bernard Roth, profesor la Stanford, informează Business Insider.

    În cartea sa, „The Achievement Habit”, Roth sugerează câteva schimbări necesare pentru a avea mai mult succes.

    1. Înlocuieşte „dar” cu „şi”.

    „Vreau să merg la film, dar am treabă de făcut” trebuie înlocuit cu „ Vreau să merg la film şi am treabă de făcut”. Utilizarea cuvântului „dar” duce la crearea unui conflict (şi câteodată a unui motiv) care de fapt nu există. Este posibil să mergi la film şi să rezolvi treaba, doar trebuie să găseşti o soluţie.

    În plus, atunci când foloseşti cuvântul „şi” „creierul tău ia în considerare cum poate jongla cu cele două părţi ale problemei”. Poate o să vezi un film mai scurt, poate o să delegi o parte din muncă.

    2. Înlocuieşte „trebuie să” cu „vreau să”.

    Data viitoare când te gândeşti că „trebuie să” faci ceva înlocuieşte acea expresie cu „vreau să” fac ceva.  „Este un exerciţiu foarte eficient în a le arăta oamenilor ce fac cu vieţile lor. Chiar şi lucrurile neplăcute sunt de fapt alegeri făcute de individ”, spune Roth.

    Un student de-al lui Roth simţea că este nevoit să urmeze cursurile de matematică pentru a absolvi deşi ura cursul respectiv. După ce a făcut exerciţiul de mai sus şi-a dat seama că el chiar voia să urmeze acel curs de matematică deoarece beneficiul pe care-l aducea completarea acestuia era mai mare decât disconfortul pe care îl simţea în timpul cursului.

    Astfel o persoană ar putea realiza că nu toate problemele nu au soluţii şi că un individ are mai mult control asupra vieţii sale decât ar fi crezut.

  • Iohannis: Regiunea Mării Negre trebuie să constituie o zonă de importanţă strategică pentru NATO

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat vineri, la Munchen, că regiunea Mării Negre trebuie să constituie o zonă de importanţă strategică pentru NATO şi că România joacă un rol important în securizarea flancului estic al Alianţei.

    “(…) România joacă un rol important (pe flancul estic al NATO-n.r) şi doreşte să joace un rol important în securizarea zonei. De asemenea, am atras atenţia asupra importanţei Mării Negre şi a regiunii Mării Negre, care nu este importantă doar pentru noi, ci trebuie să fie importantă pentru întreaga regiune şi pentru NATO trebuie să constituie o zonă de importanţă strategică”, a declarat preşedintele într-o conferinţă de presă comună cu prim-ministrul landului Bavaria, Horst Seehofer.

    Aflat în vizită în Germania, preşedintele Klaus Iohannis participă la Conferinţa de securtitate de la Munchen, urmând să susţină în cursul serii de vineri un discurs despre viitorul NATO şi teme de securitate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Logistica revine la creşterile de două cifre şi la discursul optimist

    Suprafeţe de depozitare mai mari, investiţii în construcţia de noi clădiri, mai mulţi clienţi, volume de mărfuri în creştere, plusuri ale profitabilităţii. Este rezumatului lui 2015 în logistică; „surprinzător, pentru că deşi începutul de an nu părea să aducă vreo schimbare semnificativă, piaţa a crescut puternic”, afirmă Cătălin Olteanu, director general al FM România. În plus, în niciunul din ultimii 5-6 ani aşteptările nu s-au plasat într‑un registru aşa de pozitiv ca acum. „2016 este plin de aşteptări pozitive. Toată lumea este plină de entuziasm şi prognozează vânzări mai mari. Odată cu clienţii noştri, ne aşteptăm şi noi să facem mai multe afaceri. Va fi şi un an al provocărilor – creşterea salariului minim pe economie duce la nevoia unor ajustări de tarife, care să acopere aceste costuri nebugetate şi semnificative – or asta înseamnă renegocieri de tarife, pe care clienţii nu sunt pregătiţi să le accepte”, adaugă Cătălin Olteanu.

    2015 a adus un record în piaţa de real estate, în domeniul industrial, iar logistica joacă un rol esenţial în această ecuaţie. Volumul tranzacţiilor de închiriere de spaţii industriale şi logistice s-a ridicat la peste 230.000 de metri pătraţi în primele nouă luni ale anului trecut, iar suprafaţa totală de spaţii tranzacţionate va ajunge la peste 300.000 de metri pătraţi, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară JLL. Proprietăţile industriale şi logistice s-au aflat în prim-planul pieţei de investiţii. O serie de companii străine, printre care compania cehă P3 Logistic Parks sau CTP, cu sediul central în Olanda, şi-au făcut intrarea pe piaţa locală. Cea mai mare tranzacţie din 2015 este cea prin care P3 a cumpărat parcul logistic Europolis de la austriecii de la CA Immo şi care s-a ridicat la aproximativ 120 de milioane de euro. Compania austriacă Immofinanz a încheiat un contract cu fondul american de investiţii Blackstone pentru vânzarea întregului său portofoliu logistic, inclusiv pe cel din România, pentru peste 500 de milioane de euro. Pe piaţa locală, Immofinanz deţine şase proiecte logistice.

    Jérôme Chevrolet, director general al Gefco România şi Bulgaria şi manager regional pentru zona Balcanilor, spune că 2015 a fost un an aglomerat. „Mai ales în a doua parte a anului am primit multe cereri pentru studierea unor proiecte complexe. Estimez pentru 2015 o creştere a volumului operat de industrie – provenind în special din dezvoltarea afacerilor în sectorul furnizorilor auto şi din e-commerce”. În ce priveşte profitul, el crede că situaţia în piaţă a rămas constantă faţă de anul trecut, deoarece clienţii caută optimizarea continuă a preţurilor, care nu este întotdeauna proporţională cu costurile de transport. 2015 a fost pentru Gefco România un an foarte bun, cu o creştere procentuală de două cifre faţă de rezultatele din 2014. La această creştere a contribuit, explică Jérôme Chevrolet, activitatea de logistică integrată pentru vehicule finite şi activitatea de transport maritim şi aerian, care a crescut cu 70% în primele şase luni ale anului faţă de prima jumătate a anului 2014. Compania a creat anul trecut un nou hub de cross-docking în Bacău (prin intermediul unui partener), care vizează partea de est a ţării, precum şi Moldova. „În modelul actual, avem trei huburi situate în Bucureşti, în estul şi în vestul ţării, care pot asigura costuri eficiente pentru clienţii noştri de distribuţie”, adaugă reprezentantul Gefco.

    De unde vine creşterea? În 2015, cu 2-3 excepţii, nu s-au înregistrat schimbări între parteneri (aceiaşi clienţi au folosit aceiaşi parteneri logistici), deci creşterea a venit oarecum organic; „cam toţi clienţii noştri din FMCG şi food şi-au crescut vânzările semnificativ, odată cu ele şi stocurile (ca să acopere nevoile) dar şi businessul pe distribuţie”, arată Cătălin Olteanu. Tot el spune că la începutul anului trecut erau multe spaţii goale de depozit în jurul Bucureştiului, iar acum se investeşte în noi spaţii. În cazul FM, 2015 a fost un an mult mai bun decât prognozele iniţiale. „Am avut un 2014 plin de surprize neplăcute, în 2015 ne-am repliat, şi cred că o să se vadă şi în rezultatele financiare. Cifra de afaceri va fi puţin afectată din cauza unor restructurări şi optimizări, de decizia de a opri colaborările toxice, care aduceau vânzări dar nu şi profit. Asta înseamnă că deşi scădem în cifra de afaceri, avem o rată a profitului mai bună.“

    Anul trecut, FM a extins depozitul de la Petreşti, Argeş, cu 10.000 mp, iar pentru 2016 şi-a propus să mai cumpere trailere, să mărească unul din depozite.
    Tot cu creşteri de două cifre a încheiat anul trecut şi DSV Solutions, care a investit în 2015 0,5 milioane de euro în echipamente şi maşini, software şi noile spaţii de depozitare. „Creşterea cifrei de afaceri şi a profitabilităţii pentru anul acesta se va încadra undeva între 10 şi 15%, iar capacitatea suprafeţei de depozitare a ajuns deja la 60.000 mp cu o creştere de 4.000 mp puşi la dispoziţia unui nou client din domeniul retail”, declară Cristian Negruţiu, director logistică la DSV Solutions. În 2014, cifra de afaceri a companiei a ajuns la 40 de milioane de euro, în creştere cu 25% faţă de 2013. Anul trecut, numărul de clienţi ai DSV a crescut cu noi nume din domeniile retail, FMCG şi automotive, iar cei existenţi în portofoliu au crescut rulajele. Între priorităţile pentru 2016 se numără extinderea spaţiului de depozitare, astfel încât până la sfârşitul lui 2016 suprafaţa se va apropia de 70.000 mp.

    „Multe oportunităţi oferă acum şi domeniul e-commerce şi bineînţeles nu dorim să le ratăm. Un magazin online are program nonstop şi nevoie de livrare rapidă. Acest lucru reprezintă cea mai importantă provocare pentru logisticieni, să ţină pasul cu acest ritm, printr-un serviciu 24/7”, mai spune Negruţiu. Tot el mai arată că clienţii îşi doresc servicii din ce în ce mai specializate, de pildă condiţii speciale de securitate în timpul transportului şi în depozite, condiţii speciale de livrare, servicii cu valoare adăugată specifice. „Noi transportăm mărfuri cu valori ridicate de foarte mult timp şi avem implementate sisteme de securitate pentru transporturi încă din 2013. Iar faptul că lucrăm pentru multe industrii (high tech, FMCG, automotive, farma etc.) ne conferă avantajul de a cunoaşte particularităţile fiecărui business, de a învăţa de la fiecare în parte şi de a aplica informaţia acumulată astfel, la nivelul întregii companii.”

     

  • Netflix a intrat şi pe piaţa din România. Care sunt preţurile

    Compania americană Netflix, care operează una dintre cele mai puternice platforme online de conţinut video la cerere, a devenit disponibilă astăzi în încă 130 de ţări, printre care şi România, unde tarifele lunare variază între 8 şi 12 euro.

    “În timp ce îmi ascultaţi discursul, serviciul Netflix a devenit disponibil în aproape toate ţările din lume, mai puţin China, unde sperăm de asemenea să ne lansăm în curând”, a declarat Reed Hastings, CEO al Netflix, în cadrul unei intervenţii în cadrul târgului CES din Las Vegas, conform gizmodo.com.

    În România, Netflix este disponibil prin trei variante de abonament, cu tarife între 8 şi 12 euro. Cel mai ieftin abonament oferă acces simultan de pe un singur dispozitiv dar nu le permite utilizatorilo să acceseze conţinut în format HD. Următorul abonament, de 10 euro, include în plus acces simultan de pe 2 dispozitive şi acces la conţinut HD. Cel mai scump plan tarifar, de 12 euro, oferă acces simultan de pe 4 dispozitive şi acces la conţinutul în format Ultra HD.

    Filmele şi celelalte tipuri de conţinut video nu sunt subtitrate în română, ci, în mod obişnuit, doar în engleză, franceză, germană sau spaniolă.

    Arhiva Netflix include mii de filme şi episoade din diferite seriale.

    Pe piaţa locală Netflix intră în competiţie în principal cu platformele de video la cerere ale operatorilor de comunicaţii Orange, Telekom şi RCS&RDS şi cu servicii precum HBO Go, Voyo sau Seenow.