BusinessMagazin

Tag: diplomatie

  • SUA resping cererea Ungariei de a-i suspenda imunitatea diplomatică lui Andre Goodfriend

    Levente Magyar, secretar de stat pentru relaţii diplomatice economice, a afirmat că Guvernul ungar a primit miercuri răspunsul SUA la cererea sa de a-i suspenda imunitatea diplomatică lui Andre Goodfriend. Prin urmare, Guvernul consideră acest caz închis, a adăugat el.

    Procurorul ungar, prin intermediul Ministerului de Externe, a transmis această cerere secretarului de Stat american, în legătură cu un proces intentat de directoarea Fiscului, Ildiko Vida, care voia să-l dea în judecată pe Goodfriend pentru calomnie, deoarece numele ei apare pe o listă cu oficiali ungari care au interdicţie de intrare în SUA fiind suspectaţi de corupţie.

    Procurorul a subliniat că o eventuală suspendare a imunităţii i-ar fi dat lui Goodfriend ocazia de a-şi susţine declaraţiile publice în faţa sistemului de justiţie independent al Ungariei. El a adăugat că, în condiţiile în care imunitatea nu îi va fi ridicată, diplomatul nu poate oferi dovezi privind motivele interdicţiei de călătorie în SUA. Guvernul a luat toate măsurile legale pe care le putea lua pentru soluţionarea acestui caz.

    Magyar a mai declarat miercuri că vor fi depuse eforturi pentru a asigura că sosirea noului ambasador american la Budapesta, Colleen Bradley Bell, deschide calea dialogului politic şi revenirii relaţiilor politice la acelaşi nivel cu cele economice şi de apărare.

    Ildiko Vida l-a dat în judecată anul trecut pe Andre Goodfriend pentru calomnie şi, de asemenea, a depus o plângere la Biroul de Investigaţii al procuraturii pentru “defăimare publică provocând pagube grave”. Goodfriend este acuzat că a defăimat-o pe Vida în calitate de director al Fiscului (NAV).

    Potrivit avocatului lui Vida, cele două plângeri au fost depuse în urma unor declaraţii ale însărcinatului cu afaceri al Statelor Unite într-un interviu pentru săptămânalul Heti Valasz.

    Goodfriend a declarat în acest interviu că Ambasada Statelor Unite de la Budapesta deţine informaţii despre activităţi frauduloase la Fiscul ungar care, din câte ştie el, nu au fost investigate. Întrebat dacă are probe în acest sens, diplomatul a declarat că Washingtonul a furnizat deja Guvernului Orban probe. El a subliniat totodată că nu se referă la cele “două foi de hârtie” care au fost trimise Ministerului ungar de Externe, pe care nu le consideră probe.

    Diplomatul american a precizat pentru publicaţie că impunerea de către Statele Unite a unor sancţiuni unor oficiali de rang înalt relevă faptul că Washingtonul crede că “unii oficiali guvernamentali sunt implicaţi în (fapte de) corupţie”, fără să menţioneze nume. El a subliniat că interdicţia nu reprezintă o reacţie faţă de oficiali care “fac prea puţin” împotriva fraudei, deoarece acest lucru nu înseamnă corupţie.

    Premierul conservator şi populist ungar Viktor Orban a declarat atunci în Parlament că o va destitui pe şefa Fiscului Ildiko Vida, dacă aceasta nu îl va da în judecată pentru defăimare pe Andre Goodfriend.

    Orban a precizat că se aşteaptă ca Vida să-l dea în judecată pe Goodfriend, după ce Statele Unite i-au înscris numele pe o listă de sancţiuni, alături de alţi oficiali ungari de rang înalt, suspectaţi de corupţie.

    De asemenea, Orban l-a îndemnat pe diplomatul american “să nu se ascundă în spatele imunităţii diplomatice”. În opinia sa, diplomatul ar trebui “să stea drept, să fie bărbat şi să-şi asume responsabilitatea a ceea ce a afirmat”.

  • REACŢIA Rusiei după discursul lui Obama privind Starea Naţiunii: ”SUA vor să domine lumea”

    “Statele Unite vor să domine lumea”, a declarat ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, în cadrul unei conferinţe de presă. “În centrul filosofiei americane, nu există decât un lucru: «Noi suntem numărul unu»”, a subliniat Lavrov.

    Preşedintele american, Barack Obama, a afirmat marţi, în discursul său despre Starea Naţiunii susţinut în faţa Congresului SUA, că “marile puteri nu pot intimida (ţările) mici”, referindu-se în mod evident la “agresiunea” rusă în Ucraina.

    “Am demonstrat puterea diplomaţiei şi forţei Statelor Unite”, a declarat Obama. “Noi apărăm principiul potrivit căruia marile puteri nu pot intimida (ţările) mici, opunându-ne agresiunii ruseşti, susţinând democraţia în Ucraina şi reasigurându-ne aliaţii din NATO”, a adăugat el.

    “Anul trecut, în timp ce efectuam lucrul dificil de a impune sancţiuni împreună cu aliaţii noştri, unii au sugerat că agresiunea (preşedintelui rus Vladimir) Putin constituie o demonstraţie extraordinară de strategie şi forţă”, a continuat Obama. “Astăzi, Statele Unite sunt puternice şi unite cu aliaţii săi, în timp ce Rusia este izolată, iar economia sa este distrusă”, a precizat el.

    Puterile occidentale au acuzat în repetate rânduri Rusia de implicare în criza din Ucraina, însă Moscova a respins această acuzaţie.

     

  • “Vive la France! “, a scris Barack Obama în cartea de condoleanţe deschisă la Ambasada Franţei în SUA

    “În numele tuturor americanilor, transmit solidaritea noastră francezilor după acest atac terorist teribil de la Paris”, a scris el.

    “În calitate de aliaţi de secole, suntem alături de fraţii noştri francezi pentru a ne asigura că se va face dreptate”, a adăugat el.

    “Vom avansa împreună, convinşi că teroarea nu va învinge libertatea şi idealurile noastre, care luminează lumea. Vive la France!”, a semnat preşedintele american.

    Revenit de la Phoenix, în Arizona, unde a susţinut un discurs referitor la accesul la proprietate, Obama s-a dus, chiar din momentul sosirii la Washington, la Ambasada Franţei în Statele Unite, unde o carte de condoleanţe a fost deschisă după atacul de la Paris, soldat cu 12 morţi.

    Ambasadorul Franţei, Gérard Araud, a salutat pe Twitter, în engleză, un gest “emoţionant” şi “foarte semnificativ” al preşedintelui american.

    “Francezii sunt recunoscători”, a subliniat el.

    Miercuri, la câteva ore de la comiterea atacului sângeros împotriva Charlie Hebdo, Barack Obama a condamnat un atentat “terifiant” şi “laş”.

    “Franţa şi minunatul oraş Paris, unde a avut loc acest atac scandalos, reprezintă o referinţă atemporală care va dăinui dincolo de percepţia odioasă a acestor criminali”, a afirmat miercuri preşedintele american.

     

  • Vladimir Putin va efectua o vizită oficială în Ungaria în martie

    Data exactă a vizitei lui Putin nu a fost stabilită. Biroul premierului ungar verifică programul lui Viktor Orban pentru a găsi o dată potrivită pentru ambii oficiali.

    Cotidianul maghiar menţionează că Angela Merkel, cancelarul Germaniei, va efectua o vizită în Ungaria în februarie. Întâlnirea dintre Orban şi Putin este considerată provocatoare în contextul relaţiilor tensionate dintre Ungaria şi Statele Unite.

    Ultima vizită a lui Putin la Budapesta a avut loc în 2006, în timp ce Orban s-a întâlnit cu liderul rus la Kremlin în noiembrie 2010 şi februarie 2013.

    Reacţionând la informaţiile cotidianului Nepszava privind vizita lui Putin în Ungaria, partidul ungar Egyutt (Împreună) a apreciat că Guvernul ar trebui să se consulte cu partidele parlamentare referitor la agenda întâlnirii, relatează agenţia MTI.

    Egyutt i-a cerut premierului Orban “să nu-i facă lui Putin încă o favoare” şi să renunţe la acordul încheiat de Guvernul ungar cu Moscova în ianuarie 2014, privind modernizarea centralei nucleare Paks, şi la un împrumut de la statul rus în valoare de zece miliarde de euro.

    Notând că mai multe unităţi ungare de stocare a gazelor vor fi vândute companiei ruse Gazprom în baza acestui acord, partidul a precizat că documentul nu este în interesul Ungariei şi ar mări dependenţa energetică a statului faţă de Rusia.

    La rândul său, liderul partidului ecologist de opoziţie LMP, Bernadett Szel, a afirmat că Putin ar putea folosi preţul gazelor ca armă politică şi i-a cerut lui Orban să refuze semnarea unui acord care fixează pe termen lung preţul plătit de Ungaria pentru gaze.

    Partidul Dialog pentru Ungaria (PM) a precizat că va organiza o manifestaţie a “partidelor democratice de opoziţie”, alături de organizaţiile civice, împotriva vizitei preşedintelui rus.

  • Vladimir Putin va efectua o vizită oficială în Ungaria în martie

    Data exactă a vizitei lui Putin nu a fost stabilită. Biroul premierului ungar verifică programul lui Viktor Orban pentru a găsi o dată potrivită pentru ambii oficiali.

    Cotidianul maghiar menţionează că Angela Merkel, cancelarul Germaniei, va efectua o vizită în Ungaria în februarie. Întâlnirea dintre Orban şi Putin este considerată provocatoare în contextul relaţiilor tensionate dintre Ungaria şi Statele Unite.

    Ultima vizită a lui Putin la Budapesta a avut loc în 2006, în timp ce Orban s-a întâlnit cu liderul rus la Kremlin în noiembrie 2010 şi februarie 2013.

    Reacţionând la informaţiile cotidianului Nepszava privind vizita lui Putin în Ungaria, partidul ungar Egyutt (Împreună) a apreciat că Guvernul ar trebui să se consulte cu partidele parlamentare referitor la agenda întâlnirii, relatează agenţia MTI.

    Egyutt i-a cerut premierului Orban “să nu-i facă lui Putin încă o favoare” şi să renunţe la acordul încheiat de Guvernul ungar cu Moscova în ianuarie 2014, privind modernizarea centralei nucleare Paks, şi la un împrumut de la statul rus în valoare de zece miliarde de euro.

    Notând că mai multe unităţi ungare de stocare a gazelor vor fi vândute companiei ruse Gazprom în baza acestui acord, partidul a precizat că documentul nu este în interesul Ungariei şi ar mări dependenţa energetică a statului faţă de Rusia.

    La rândul său, liderul partidului ecologist de opoziţie LMP, Bernadett Szel, a afirmat că Putin ar putea folosi preţul gazelor ca armă politică şi i-a cerut lui Orban să refuze semnarea unui acord care fixează pe termen lung preţul plătit de Ungaria pentru gaze.

    Partidul Dialog pentru Ungaria (PM) a precizat că va organiza o manifestaţie a “partidelor democratice de opoziţie”, alături de organizaţiile civice, împotriva vizitei preşedintelui rus.

  • Damascul se declară pregătit să se întâlnească cu opoziţia siriană la Moscova

    “Siria este pregătită să participe la o întâlnire preliminară şi consultativă la Moscova, pentru a răspunde aspiraţiilor sirienilor de a găsi o soluţie la criză”, afirmă o sursă neidentificată din cadrul ministerului în acest comunicat, citat de agenţia oficială Sana.

  • Petro Poroşenko îndeamnă Rusia să-şi retragă trupele din estul Ucrainei

    “Vă rog, încetaţi focul. Vă rog, eliberaţi ostaticii. Vă rog, retrageţi-vă trupele din teritoriul meu”, a îndemnat Petro Poroşenko în cursul unei conferinţe de presă, la Sydney, alături de premierul australian Tony Abbott, un susţinător al Ucrainei în acest conflict.

    “Vă rog, închideţi graniţa şi vă promit că în termen de o săptămână, două sau trei vom avea pace şi stabilitate în Ucraina. Este foarte simplu”, a adăugat el.

    Ucraina şi Occidentul acuză Rusia de implicare în conflictul din estul fostei republici sovietice, soldat cu peste 4.300 de morţi în opt luni, potrivit ONU. Moscova neagă însă că ar fi implicată în acest conflict.

    Un armistiţiu era în vigoare miercuri, pentru a retrage armele grele de pe front şi a crea o zonă-tampon.

    Negocierile de pace prevăzute pentru marţi la Minsk nu au mai avut loc şi nu s-a stabilit o nouă dată pentru ele.

    Aceste discuţii sunt urgente pentru a asigura, în special, eliberarea celor 684 de ostatici ţinuţi captivi în prezent de rebelii proruşi, potrivit Kievului.

    “Să fie clar: Ucraina poartă război nu numai pentru propria independenţă, pentru integritatea sa teritorială, Ucraina mai poartă război pentru libertate, democraţie şi pace”, şi “Rusia este izolată”, a subliniat preşedintele ucrainean.

  • Statele Unite, hotărâte să nu plătească răscumpărări pentru eliberarea ostaticilor

    În cazurile de luări de ostatici, Washingtonul refuză să negocieze cu “organizaţiile teroriste”, spre deosebire de alte ţări, inclusiv din Europa, suspectate că plătesc răscumpărări pentru eliberarea cetăţenilor lor.

    Pe fondul creşterii numărului cazurilor de răpire a unor cetăţeni americani şi al uciderii unora dintre aceştia de către gruparea Stat Islamic, Departamentul de Stat a reamintit, luni, că preşedintele Barack Obama a ordonat în urmă cu câteva luni, “reevaluarea completă a modului în care administraţia americană abordează aceste probleme”. “Reevaluarea” politicii Statelor Unite în privinţa luării de ostatici implică Departamentul de Stat, Pentagonul şi serviciile de informaţii, a precizat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei americane, Jennifer Psaki.

    “Dar problema răscumpărării nu a fost inclusă în cadrul reevaluării”, a subliniat oficialul american. “Administraţia Statelor Unite, în conformitate cu politica în vigoare, nu face nicio concesie răpitorilor, pentru simplul motiv că toţi americanii din străinătate s-ar confrunta cu un risc şi mai mare de răpire. Iar, prin plata răscumpărărilor, am susţine organizaţiile teroriste, pe care, de fapt, încercăm să le anihilăm”, a explicat Jennifer Psaki.

    În Statele Unite, puţine voci critice au contestat această politică. Cu toate acestea, familia lui Luke Somers, ostaticul american ucis sâmbătă în Yemen, a criticat, luni, în declaraţii pentru presa britanică, reacţia autorităţilor americane, afirmând că a fost pusă în faţa unui fapt împlinit.

    În operaţiunea armată desfăşurată de forţele speciale americane, Somers, fotojurnalist, în vârstă de 33 de ani, răpit în septembrie 2013 la Sanna, şi Pierre Korkie, profesor sud-african răpit din mai 2013, “au fost asasinaţi de teroriştii din AQPA” (Al-Qaida în Peninsula Arabică), a anunţat secretarul american al Apărării, Chuck Hagel.

    Preşedintele american Barack Obama a declarat ulterior că a “autorizat operaţiunea de salvare (…) în colaborare cu Guvernul yemenit”, în urma informaţiilor care au arătat că viaţa lui Luke Somers este în pericol imediat.

  • Nou conflict între Ungaria şi SUA, după numirea unui ambasador american la Budapesta

    Însărcinatul cu afaceri american la Budapesta, Andre Goodfriend, a fost convocat de Guvernul ungar pentru explicaţii, a informat Ministerul ungar al Afacerilor Externe într-un comunicat.

    Senatorul John McCain, un membru al opoziţiei republicane cunoscut pentru francheţe, a criticat aspru marţi în Senat nominalizarea producătoarei de televiziune Colleen Bradley Bell pentru postul de ambasador al Statelor Unite la Budapesta, apreciind că aceasta nu va putea reprezenta o contrapondere la premierul ungar Viktor Orban.

    “Iată o ţară pe punctul de a-şi abandona suveranitatea în faţa unui dictator neofascist care este în cârdăşie cu (preşedintele rus) Vladimir Putin, iar noi o trimitem pe producătoarea (filmului) «Dragoste şi putere» ca ambasador”, a denunţat McCain.

    El a continuat, reluând principalele reproşuri pe care i le aduce lui Orban o parte a comunităţii internaţionale, în special centralizarea puterii, controlul asupra justiţiei, precum şi atacurile asupra unor organizaţii neguvernamentale care beneficiază de finanţare străină.

    Ministerul ungar al Afacerilor Externe a respins miercuri aceste acuzaţii, calificându-le drept “nefondate”, şi a denunţat afirmaţiile lui McCain ca fiind “inacceptabile”.

    “Guvernul ungar consideră acest lucru inacceptabil şi respinge cu fermitate comentariile senatorului John McCain referitoare la premierul ungar şi la relaţiile dintre Ungaria şi Rusia”, a declarat secretarul de stat Levente Magyar, într-un comunicat.

    În timpul votului pentru confirmarea lui Bell, marţi, Senatul a aprobat într-un final nominalizarea sa în funcţia de ambasador la Budapesta, cu 52 de voturi pentru şi 42 împotrivă. Postul de ambasador al SUA la Budapesta este vacant din iulie 2013.

    Relaţiile dintre cele două ţări s-au deteriorat în ultimele luni. Diplomaţia americană a deplâns o “evoluţie negativă” a Ungariei, o ţară membră a NATO, şi a declarat indezirabili în SUA şase oficiali ungari suspectaţi de corupţie, printre care şi şefa Fiscului.

    Preşedintele Barack Obama a nominalizat-o în noiembrie 2013 pe Colleen Bradley Bell, o producătoare de televiziune de la Los Angeles, pentru funcţia de ambasador al Statelor Unite în Ungaria. Bell lucrează din 2010 ca producătoare pentru Bell-Phillip Television Productions Inc.

    Anterior, ea a fost directoare pentru proiecte speciale şi producător asociat şi supervizor de scenarii la televiziunea Bell-Phillip. Ea a fost mandatar general al Consiliului de Administraţie al Centrului pentru Arta Spectacolului John F. Kennedy în perioada 2012-2013, membră a Comitetului Consultativ al Centrului în perioada 2010-2012 şi a fost desemnată preşedinta Comitetului în 2011.

    Colleen Bradley Bell, o susţinătoare a mediului, afacerilor sociale şi artelor, a fost nominalizată în septembrie, de cotidianul The New York Times, drept unul dintre principalii colectori de fonduri ai campaniei în vederea realegerii preşedintelui american. Ea a participat la Convenţia naţională a democraţilor din 2012 şi a fost membră a Comisiei naţionale de finanţare a campaniei lui Obama.

  • Uniunea Europeană va menţine unele dintre sancţiunile sale economice care vizează Iranul

    Această decizie urmează să fie adoptată de cele 28 de state membre marţi, prin intermediul unei proceduri scrise. Ea va fi publicată în Jurnalul Oficial al UE, a explicat pentru AFP o sursă europeană.

    “Este vorba de menţinerea unui anumit număr de măsuri” restrictive luate contra Iranului, a anunţat o sursă diplomatică pentru AFP. Sursa făcea referire la relaxarea unor sancţiuni europene decisă în ianuarie în vederea aplicării unui acord interimar încheiat acum un an la Geneva între Teheran şi marile puteri din cadrul Grupului “5+1” (China, Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Germania).

    “Negocierile au fost prelungite. Prin urmare, dispozitivul a fost, de asemenea, prelungit”, a afirmat această sursă, fără a preciza până la ce dată.

    UE a suspendat la 20 ianuarie unele dintre sancţiunile sale care vizau domenii-cheie ale economiei iraniene, în schimbul îngheţării de către Teheran a unei părţi din activitatea sa nucleară sub monitorizarea unor inspectori ai Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA).

    Aceste dispoziţii care garantau bună-credinţă de ambele părţi erau prevăzute în acordul încheiat la 24 noiembrie 2013 la Geneva.

    Suspendarea sancţiunilor a fost reînnoită de UE în iulie până la 24 noiembrie, data-limită pentru ajungerea la un acord definitiv în programul nuclear iranian. Potrivit occidentalilor, acest program are obiective militare, în timp ce Teheranul afirmă că este civil.

    Dar, după o săptămână de discuţii intense, Iranul şi marile puteri nu au reuşit să ajungă la un acord, luni, la Viena, şi negocierile au fost prelungite. “Nu a fost posibilă ajungerea la un acord până la data-limită de acum. Am prelungit negocierile până pe 30 iunie 2015”, a spus ministrul britanic de Externe Philip Hammond Hammond.