BusinessMagazin

Tag: dezbatere

  • 316 ore, echivalentul a 39 de zile, lucrate în plen de parlamentari, în ultimele cinci luni

    Prima sesiune parlamentară din anul 2015 a început în luna februarie şi s-a încheiat la finalul lunii iunie. În aceste cinci luni, deputaţii şi senatorii au lucrat în plen un total de 316 ore. La un program mediu de 8 ore pe zi, cum au majoritatea bugetarilor, ar însemna că senatorii şi deputaţii au petrecut doar 39 de zile, din ultima jumătate de an, pentru dezbaterea şi votarea proiectelor legislative. O parte a acestui timp a fost petrecut însă de senatori şi deputaţi pentru declaraţii politice şi adresarea de întrebări şi interpelări membrilor Guvernului. Alte 17 ore au fost lucrate de senatori şi deputaţi în 11 şedinţe de plen reunit.

    Senatorii au fost mult mai harnici decât colegii lor din Camera Deputaţilor. Deşi au lucrat în mai puţine şedinţe de plen, au strâns mai multe ore de dezbateri. Astfel, senatorii au participat, de la începutul anului, la 58 de şedinţe de plen, totalizând aproape 157 de ore de activitate (19 zile de muncă la un program de 8 ore), în timp ce deputaţii au lucrat doar 142 de ore în plen (mai puţin de 18 zile de muncă la un program de 8 ore) în 62 de şedinţe.

    Pe de altă parte, deputaţii au avut şi cele mai multe şedinţe de plen suspendate fie din lipsă de cvorum, fie din cauză că la lucrări nu au participat reprezentanţii Guvernului pentru răspunsurile la întrebările şi interpelările aleşilor. Au fost 5 şedinţe de plen ale Camerei Deputaţilor care au fost suspendate după mai puţin de 10 minute, cea mai scurtă dintre aceasta fiind de doar un minut şi 44 de secunde. Recordul absolut al Parlamentului s-a înregistrat însă în sesiunea anterioară, când vicepreşedintele de atunci al Camerei Deputaţilor, Viorel Hrebenciuc, a suspendat lucrările după doar 23 de secunde.

    Senatorii şi deputaţii s-au remarcat şi prin numărul mare de zile libere pe care şi le-au luat în această sesiune. Pe lângă cele trei sărbători legale din primele 6 luni ale anului pe care parlamentarii le-au prins în plină sesiune (Paştele, minivacanţa de 1 mai şi cea de Rusalii), aleşii şi-au mai întrerupt activitatea şi pentru Paştele şi Rusaliile catolice, când şi-au programat activităţi în teritoriu. De exemplu, deputaţii şi-au luat o vacanţă prelungită, de cinci zile, de Paştele ortodox, din cauza lipsei cvorumului în Săptămâna Mare. Atunci a fost amânată şi cererea de reţinere şi arestare a deputatului UDMR Marko Attila, colegii săi neprezentându-se la plen pentru a vota solicitarea procurorilor.

    În Senat, vacanţa de Paşte a fost legată cu cea de Paştele catolic, astfel încât senatorii au lipsit de la lucru mai bine de două săptămâni. Senatorii şi-au luat liber şi de Rusaliile catolice, tot pentru a merge în teritoriu. Cu această ocazie, au amânat încă o dată discutarea cazului Dan Şova, după decizia Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea hotărârii prin care social-democratul scăpase de arestul preventiv. Conducerea Senatului ar fi trebuit să ceară un punct de vedere Comisiei juridice, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat din cauza zilei libere pe care şi-au luat-o senatorii.

    Pe de altă parte, deputaţii au vrut în această sesiune să introducă şi un plen special, dedicat premierului şi membrilor Guvernului. O dată pe săptămână, miniştrii sau premierul ar fi trebuit să se prezinte în faţa Parlamentului, pentru a dezbate probleme actuale din domeniile pe care le gestionează. Deşi această măsură a fost anunţată încă din luna ianuarie, în cele cinci luni de activitate, Victor Ponta a venit o singură dată în faţa deputaţilor. La rândul lor, doar trei miniştri au participat la aceste activităţi – ministrul Agriculturii, cel al Sănătăţii şi cel al Finanţelor.

    În pofida orelor petrecute în plen, senatorii şi deputaţii au lăsat multe restanţe peste vară – peste 700 de legi aşteaptă soluţii din partea comisiilor de specialitate din Camera Deputaţilor şi din Senat pentru a ajunge la votul final. Aceasta, în timp ce alte 730 de iniţiative şi proiecte au fost votate în Camera Deputaţilor şi în Senat, fiind fie adoptate, fie respinse.

    În afara activităţilor în plen, senatorii şi deputaţii lucrează două-trei zile pe săptămână şi în comisiile de specialitate. Dintre acestea, la Camera Deputaţilor cea mai activă a fost Comisia juridică, cu 57 de şedinţe în prima sesiune parlamentară şi 368 de iniţiative dezbătute, în timp ce comisia cu cea mai puţină activitate a fost Comisia pentru egalitate de şanse, cu doar 18 şedinţe şi 7 proiecte dezbătute. La Senat, tot Comisia juridică a fost cea mai activă, cu 137 de iniţiative dezbătute, în timp ce Comisia pentru românii de pretetudineni a avut doar 4 proiecte în dezbatere.

  • Zgonea: Dezbatem strategia naţională de apărare şi fără avizul comisiilor de politică externă

    Zgonea a făcut această precizare înaintea şedinţei de plen, după o consultare cu liderii grupurilor parlamentare.

    “Am avut o consultare cu liderii grupurilor parlamentare. Comisiile de politică externă trebuiau să dea un aviz pe strategia naţională de apărare, avizul este consultativ astfel încât, conform regulamentul, noi suntem obligaţi să dezbatem astăzi strategia naţională de apărare. Conform ultimelor modificări nu avem nevoie, la începutul şedinţei, de cvorum, ci doar la vot, când se face proiectul de hotărâre ar trebui să fim jumătate plus unu”, a spus Zgonea.

    El a arătat că l-a informat pe premierul interimar Gabriel Oprea despre acest lucru şi acesta a comunicat că va fi prezentz în plen de la ora 13,30, pentru a susţine punctul de vedere al guvernului în privinţa strategiei naţionale de apărare.

    “Raportul este făcut, domnul Mocioalcă va susţine raportul astfel încât la 13 30 vom începe dezbaterile”, a precizat Zgonea.

    La şedinţa plenului reunit sunt prezenţi 320 din cei 554 membri ai Legislativului.

    Comisiile de politică externă nu au reuşit, marţi, să dea un aviz la strategia naţională de apărare din lipsa cvorumului.

  • Ponta, întrebat dacă nu demisionează şi el, precum Rus: „Dar eu ce-am făcut?” Răspunsul sec al unei ziariste l-a descumpănit pe premier

    Vineri, înainte de a intra în plenul Parlamentului pentru dezbaterea moţiunii de cenzură, Ponta a fost întrebat dacă va demisiona.

    “Domnul ministru Ioan Rus şi-a dat demisia, a fost un gest de onoare. Îi veţi urma şi dumneavoastră modelul?”, l-a întrebat pe premier o jurnalistă.

    “Dar eu ce-am făcut, doamnă? “, a răspuns prim-ministrul. Răspunsul ziaristei l-a descumpănit pe şeful Executivului.

    „DAR EU CE-AM FĂCUT, DOAMNĂ?” RĂSPUNSUL SEC AL ZIARISTEI

  • Tehnologia mobilă îmbunătăţeşte viaţa oamenilor

    La conferinţă vor fi supuse dezbaterii cele mai noi aplicaţii şi programe sociale care folosesc tehnologia pentru a schimba in bine viata oamenilor, alături de personalităţi precum: Ravinder TAKKAR – CEO, Vodafone România; Raed ARAFAT – Fondator, Fundaţia pentru SMURD; Irina-Margareta NISTOR – Preşedinte onorific, Fundaţia Vodafone România; Florina TĂNASE – Director Legal&External Affairs, Vodafone România; Gyorgy PETER – Director, Asociaţia Caritas Alba Iulia – Asistenţă Medicală şi Socială; Florin GEORGESCU – Director, Asociaţia Tandem; David NEACŞU – Liderul primei expediţii româneşti pe Everest şi alpinist de renume internaţional; Dragoş DINU – Membru în board-ul Fundaţiei Romanian Business Leaders; Angela GALEŢA – Director, Fundaţia Vodafone România; Graham PEROLLS – Preşedinte Fondator Fundatia Hospice Casa Speranţei; Prof. Dr. Vintilă MIHĂILESCU – Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, antropolog; Andrei ROŞU – Sportiv, primul maratonist care a intrat în Cartea Recordurilor pentru performanţa sa de a alerga 7 maratoane şi 7 ultramaratoane pe 7 continente şi Mihaela VLĂICULESCU – Director, Asociaţia Sprijin pentru Diabet.

    Dezvoltarea permanentă a tehnologiei şi apariţia unor dispozitive din ce în ce mai performante ne ajută nu numai în viaţa de zi cu zi, ci şi în îmbunătăţirea stării de sănătate a persoanelor care sufera de diverse afecţiuni. Pentru a prezenta astfel de proiecte aflate în derulare, dar şi pentru a dezbate noi programe în care tehnologia ar putea imbunatati viata oamenilor, Fundaţia Vodafone România şi Agenţia de presă Mediafax au iniţiat anul trecut conferinţa „Mediafax Talks about Technology for Social Change”, ajunsă acum la a doua ediţie.

    În cadrul primei ediţii a acestui eveniment au fost prezentate proiecte care utilizează tehnologiile mobile pentru monitorizarea şi uşurarea vieţii pacienţilor. O parte dintre lectori au participat şi la ediţia trecută, Ravinder TAKKAR, CEO Vodafone România, apreciind parteneriatul Fundaţiei Vodafone România cu SMURD şi anunţând că soluţia tehnologică prin intermediul căreia paramedicii pot transmite imagini şi informaţii medicale de la locul unui accident către camerele de gardă din spitale va fi extinsă. Fondatorul Fundaţiei pentru SMURD, Raed ARAFAT, a spus că România este prima ţară din Europa, dacă nu şi din lume, în ceea ce priveşte telemedicina. Raed ARAFAT a prezentat live, prin intermediul tehnologiei 4G, cum funcţionează sistemul de telemedicină a SMURD.

    Un proiect prezentat anul trecut a fost Controlin, un program de management dedicat persoanelor cu diabet, lansat de Asociaţia React şi Fundatia Vodafone România. Kit-ul pentru utilizarea acestuia include un glucometru de ultimă generaţie cu Bluetooth, consumabile şi un smartphone. Pacientul foloseşte zilnic glucometrul, care transmite prin Bluetooth către telefonul mobil valoarea glicemiei măsurate. Din telefon datele sunt transmise automat către server şi prelucrate în vederea furnizării de informaţii relevante pentru pacientul diabetic şi pentru medicul acestuia.

    Un alt proiect prezentat la prima ediţie a conferinţei Mediafax Talks about Technology for Social Change este cel implementat cu succes de Fundatia Vodafone Romania şi Asociatia Inima Copiilor în secţia de terapie intensiva nou-născuţi a spitalului Marie Curie. Prin intermediul acestuia, medicii au posibilitatea de a vizualiza, de la distanţă, în detaliu, ce se întâmplă cu un pacient cu afecţiuni grave. Imaginile pot fi urmărite cu uşurinţă, întrucât camerele video folosite măresc imaginea de până la 12 ori. Momentul emoţionant al conferinţei a fost când participanţii au putut vedea live nou-născuţii de la spitalul Marie Curie.

    Dar zonele unde tehnologia ar mai putea interveni pentru îmbunătăţirea vieţii noastre sunt multe şi, de aceea, Agenţia de presă Mediafax şi Vodafone România vă invită din nou la Mediafax Talks about Technology for Social Change pentru a descoperi şi anul acesta mai multe informatii despre aplicaţii mobile si programe inovatoare ale momentului puse în slujba comunităţii.

    Evenimentul va reuni reprezentanţi ai organizaţiilor non-guvernamentale, ai instituţiilor publice şi private, medici, directori de spitale, reprezentanţi ai organizaţiilor de pacienţi, reprezentanţi ai companiilor din România.

    Conferinţa va fi moderată de Elvira Gheorghiţă, Senior Reporter Mediafax şi cunoscutul blogger Cristian China-Birta.

    Mai multe detalii, agenda evenimentului „Mediafax Talks about Technology for Social Change” – ediţia a II-a puteţi găsi pe website-ul: http://www.mediafaxtalks.ro/mediafax-talks-about-technology-for-social-change/prezentare-eveniment-70-2883

  • Codul Fiscal a trecut de guvern

    Documentul prevede reducerea cotei standard de TVA pentru toate bunurile şi serviciile, la 20% începând cu 1 ianuarie 2016 şi la 18% din 2018, şi extinde din 2016 lista produselor cu TVA redus la 9%, de la carne, peşte, lapte şi pâine la animale vii şi păsări vii din specii domestice, ouă, legume, fructe comestibile şi preparate din acestea, precum şi pentru accesul la evenimentele sportive. CAS la angajat nu mai scade din ianuarie 2017, ci din ianuarie 2018 de la 10,5% la 7,5%, iar la angajator de la 15,8% la 13,5%.

    Persoanele fizice şi firmele care nu îşi declară impozite datorate statului ce depăşesc cuantumul de 50 lei vor fi obligate să achite o ”penalitate de nedeclarare„ de 0,06% pe zi, care va fi majorată cu 100% dacă datoria rezultă din acte de evaziune constatate de către organele judiciare.

    Valorile impozabile aferente taxelor şi impozitelor locale nu vor mai fi majorate, dar primarii vor fi lăsaţi să crească aceste taxe cu până la 50%, faţă de doar 20% în prezent. De asemenea, populaţia va fi obligată să achite impozit şi pentru terenul ocupat de construcţiile pe care le deţine, inclusiv locuinţe.

  • Kaspersky: Agresiunile din mediul cibernetic afectează tot mai mulţi copii

    Kaspersky Lab a organizat o dezbatere în cadrul evenimentului Mobile World Congress 2015, pentru a analiza această situaţie. Iniţiativa face parte parte dintr-o campanie globală pentru educarea şi asistarea copiilor şi a părinţilor în lupta împotriva cyberbullying-ului (agresiunilor din mediul cibernetic).

    „Internetul are multe beneficii, însă, din păcate, oferă posibilitatea unor utilizatori să-şi expună trăsăturile dăunătoare, iar cyberbullying-ul a devenit o problemă la scară largă,” a avertizat Eugene Kaspersky, Chairman şi CEO Kaspersky Lab. „Pentru victime, impactul psihologic poate fi serios şi durabil. Probabil că nu există o soluţie strict tehnologică, însă trebuie să discutăm despre toate aceste lucruri şi să-i informăm atât pe părinţi, cât şi pe copii, pentru a le permite să se bucure de toate lucrurile bune pe care le oferă internetul,” a declarant Eugene Kaspersky.

    Cercetarea Kaspersky Lab arată şi că intenţiile bine intenţionate ale adulţilor de a oferi spaţiu privat copiilor pot, de fapt, să îi facă pe aceştia mai vulnerabili la hărţuirile şi abuzurile din mediul online. De exemplu, doar 19% dintre părinţi afirmă că îi au pe copii în listele de prieteni sau că îi urmăresc pe reţelele sociale şi doar 39% le monitorizează activităţile online.

    Impactul emoţional pe termen lung poate fi semnificativ, iar părinţii trebuie să fie informaţi pentru a face demersurile necesare ca să oprească cyberbullying-ul. Studiul Kaspersky Lab arată că 44% dintre părinţii care au aflat că cei mici sunt agresaţi au intervenit – în timp ce peste jumătate dintre părinţi nu au luat măsuri.

    Compania Kaspersky Lab este reprezentată în peste 200 de ţări şi este cel mai mare producător privat de soluţii de securitate endpoint din lume.

  • Fiscul european în ofensivă

    Companiile europene ar trebui să fie impozitate în locul unde îşi desfăşoară activităţile economice generatoare de profit, pentru a nu mai putea eluda fiscul, a decis Colegiul comisarilor europeni, în prima dezbatere privind combaterea evaziunii fiscale în UE.

    În urma dezbaterii, Colegiul comisarilor a decis să prezinte în luna martie un pachet privind transparenţa fiscală. Tot luna viitoare, CE va prezenta o propunere legislativă pen-tru extinderea schimbului automat de informaţii privind deciziile fiscale, spre a împiedica practica multinaţionalelor de a-şi transfera profiturile şi de a face optimizare fiscală pe seama statelor UE.

    Comisia a lansat şi o o consultare cu privire la uniunea pieţelor de capital (CMU), care vizează înlăturarea obstacolelor ce blochează investiţiile transfrontaliere. În viziunea CE, CMU va reprezenta o alternativă la bănci, va oferi mai multe opţi-uni pentru finanţare mai ales în statele membre unde băncile nu oferă împrumuturi, iar IMM şi start-up-urile se confruntă cu dificultăţi de finanţare.

  • Savu: 10-20 de molecule care nu şi-au dovedit eficienţa, scoase de pe lista de medicamente compensate

    “Noi vom publica, probabil astăzi (marţi, n.r.) sau mâine, şi partea de medicamente care vor fi delistate din lista de compensate şi gratuite. Sper să intre în transparenţă decizională. Sunt medicamente vechi, care nu şi-au mai dovedit eficienţa terapeutică în ultimii ani, care au fost deja înlocuite de multe ori şi care uneori se prescriu poate chiar exagerat de mult. După calculele făcute iniţial, aceste medicamente propuse pentru delistare ar costa aproximativ 100 de milioane de euro”, a spus dr. Marius Savu, la dezbaterea publică pe tema proiectului de Ordin privind aprobarea normelor pentru evaluarea şi avizarea publicităţii la medicamentele de uz uman, organizată la Ministerul Sănătăţii.

    Savu a precizat că medicamentele delistate sunt ieftine şi fac parte din arii terapeutice diverse.

    “Acoperă arii terapeutice de la neurologie, la cardiologie, la psihiatrie, sunt multe antidepresive din trecut, sunt multe aşa-zise tonice cerebrale, sunt unele produse care au un efect placebo extraordinar. Multe din aceste medicamente au început să nu îşi mai dovedească eficienţa faţă de alternativele mai noi care există şi nu mai are sens să fie compensate de către sistemul public. Este vorba de undeva între 10-20 de molecule care vor fi propuse spre delistare. Urmează să vedem, pentru că va fi dezbatere publică, companiile îşi vor putea spune cuvântul, ne vom uita pe rapoartele de evaluare. În general, sunt medicamente generice care vin din istorie”, a mai spus preşedintele ANMDM.

    Referindu-se la contractele cost-volum, preşedintele ANMDM a spus că a fost stabilită forma acestora şi urmează, cel mai probabil, negocierile finale.

    Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), a spus că orice acţiune privind medicamentele este blocată, întrucât mulţi medici din comisiile de specialitate au demisionat, la sfârşitul anului trecut, în baza Ordinului 1406 din 2014, privind modificarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 398/2013 pentru înfiinţarea comisiilor consultative ale Ministerului Sănătăţii.

    “Este important de subliniat faptul că ne aflăm într-o situaţie de blocaj, generată de faptul că membri comisiilor de specialitate au demisionat, la sfârşitul anului trecut şi practic nu se pot lua o serie întreagă de decizii faţă de contestaţiile care au fost făcute referitor la dosarele evaluate pentru noile medicamente. Referitor la cele 23 de medicamente care au fost introduse anul trecut în lista de compensate, protocoalele de prescriere nu au fost finalizate, deci practic acele medicamente nu pot fi eliberate către pacienţi conform normelor în vigoare. Comisiile trebuiau să elaboreze protocoalele terapeutice şi, prin demisia membrilor acestor comisii, practic procesul nu s-a mai finalizat. Şi contestaţiile sunt blocate, pentru că ele trebuie analizate de către membri ai comisiilor de specialitate. Mai durează până se semnează contactele cost-volum, pentru că procesul nu este finalizat”, a mai spus Dan Zaharescu.

    Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Alin Ţucmeanu a precizat că, din cei 600-700 membri ai comisiilor de specialitate, 200 au demisionat.

    “Ministerul Sănătăţi are 53 de comisii clinice, care au fiecare între 12-15 membri, sunt în total 600-700 de membri, din care circa 200 şi-au dat demisia. Dintre preşedinţii de comisii, din 53, aproximativ 40 sunt încă în funcţie. În acest moment, Ministerul Sănătăţii încearcă să remedieze această problemă, consultând specialiştii din domeniu, ca să înlocuiască pe cei care au demisionat”, a spus Ţucmeanu.

    Secretarul de stat a precizat că Ministerul Sănătăţii contează pe sprijinul Colegiului Medicilor din România pentru a identifica specialiştii care vor completa locurile rămase libere în comisiile de specialitate, precum şi funcţionarea conformă.

    “Ministerul Sănătăţii este în permanent dialog cu specialiştii, pentru a găsi cele mai bune soluţii în eficientizarea activităţii comisiilor de specialitate”, a mai spus Ţucmeanu.

    Potrivit Ordinului ministrului Sănătăţii nr. 1406 din 2014, membrii comisiilor de specialitate au obligaţia de a depune declaraţie de interese cu privire la incompatibilităţile şi conflictul de interese, în termen de maximum 15 zile de la numirea în comisiile de experţi. Declaraţia de interese va fi actualizată ori de câte ori intervin modificări. Actualizarea se face în termen de maximum 30 de zile de la data modificării respective.

    Membrii comisiilor de specialitate nu pot deţine funcţii în cadrul producătorilor de medicamente şi al deţinătorilor de autorizaţii de punere pe piaţă a medicamentelor, al distribuitorilor de medicamente, asociaţiilor, fundaţiilor sau al altor organizaţii neguvernamentale reprezentative ale acestora, precum şi în cadrul societăţilor comerciale cu profil farmaceutic.

    Potrivit actului normativ, constituie conflict de interese: efectuarea oricăror acţiuni care să stimuleze prescrierea, distribuirea, vânzarea sau consumul de medicamente şi/sau publicitatea pentru medicamente; orice legătură cu societăţi producătoare, distribuitoare sau importatoare de medicamente, precum şi cu reprezentanţele din România ale societăţilor comerciale producătoare, distribuitoare sau importatoare de medicamente, stabilită prin activităţi de consiliere remunerată sau neremunerată; deţinerea de bunuri imobile în proprietate sau în concesiune cu una dintre persoanele angajate la societăţi producătoare, distribuitoare sau importatoare de medicamente, precum şi cu reprezentanţele din România ale societăţilor comerciale producătoare, distribuitoare sau importatoare de medicamente; dar şi primirea de cadouri şi orice beneficii materiale sau avantaje făcute de orice persoană din cadrul societăţilor producătoare, distribuitoare sau importatoare de medicamente, precum şi de reprezentanţele din România ale acestor societăţi.

  • Iohannis nu merge la dezbaterea de la Antena 3: Am avut două invitaţii, am acceptat-o pe cealaltă

    “Pentru această seară am avut două invitaţii, am acceptat-o pe cealalată”, a spus Iohannis, într-o conferinţă de presă.

    El a menţionat că va participa la o altă emisiune televizată, la Digi 24.

    Iohannis a fost întrebat dacă, în opinia sa, dezbaterea de miercuri seară a fost ultima confruntare cu Victor Ponta sau dacă va mai fi vreo dezbatere. “Nu cred că va mai fi”, a răspuns Iohannis.

    Pentru campania de la turul II al prezidenţialelor, social-democraţii au propus patru emisiuni, la patru televiziuni de ştiri – luni, marţi, miercuri şi joi, la România TV, Realitatea TV, B1, respectiv Antena 3, iar ACL o dezbatere pe teren neutru.

    Marţi seară a avut loc o primă confruntare între cei doi candidaţi, la Realitatea TV, iar miercuri seară aceştia s-au întâlnit la B1 TV.

  • Nouă DEZBATERE Ponta – Iohannis, în această seară, la B1 TV. Ponta: E foarte bine, n-am epuizat ieri teme importante/ Iohannis: Confruntarea de aseară – talk-show, nu dezbatere

    UPDATE 15:05 – Iohannis, despre confruntarea de la Realitatea TV: Un talk-show, nu o dezbatere pe teme prezidenţiale

    Candidatul ACL, Klaus Iohannis, a declarat, miercuri, referitor la confruntarea televizată de marţi seară cu contracandidatul său Victor Ponta, că a fost „un talk-show, nu o dezbatere pe teme prezidenţiale”, el adăugând: „Dar, decât nimic..”.

    „Da, am confirmat încă de aseară că merg la B1, fiindcă probabil mulţi au fost luaţi prin surprindere de acea dezbatere din seara trecută, poate mulţi nu au au avut ocazia să o vadă. Mi s-a părut în regulă să existe şi o a doua etapă a acestei dezbateri”, a spus Klaus Iohannis, într-un interviu la Reporter Virtual.

    Întrebat dacă va merge şi la dezbaterea de la Antena 3, Iohannis a răspuns: „Asta vom vedea, deocamdată vorbim despre ce se întâmplă în această seară”.

    UPDATE 14.41 – Ponta, despre dezbaterea de miercuri seară: E foarte bine, n-am reuşit ieri să epuizăm teme importante

    Preşedintele PSD, Victor Ponta, a declarat, miercuri, la Slatina, că se bucură că liderul PNL Klaus Iohannis a venit marţi la confruntarea electorală, el arătând că este foarte bine că acesta va veni şi în cursul zilei de miercuri la altă dezbatere, întrucât temele de discuţie nu s-au epuizat.

    “Klaus Iohannis va participa în această seară la dezbaterea organizată la postul B1 TV“, a anunţat Ludovic Orban, într-o conferinţă de presă.

    Orban a mai spus că echipa candidatului ACL intenţionează să negocieze, alături de reprezentanţii PSD, condiţiile desfăşurării dezbaterii televizate.

    “Vom încerca să negociem cu organizatorii dezbaterii, negocieri la care în mod evident va participa şi echipa PSD”, a menţionat el.

    Klaus Iohannis şi Victor Ponta au participat, marţi seară, la Realitatea TV, la o primă confruntare înaintea turului II al alegerilor prezidenţiale.