BusinessMagazin

Tag: designer

  • Locul unde oricine poate învăţa să creeze bijuterii

    David Sandu are 41 de ani şi realizează bijuterii de la 13 ani, când a devenit ucenic în atelierul maestrului Vlad Gherghiceanu, artist decorator şi sculptor. Acum, după ani de zile, are şi el la rândul său studenţi pe care-i învaţă design de bijuterie la cursuri intensive de iniţiere sau în workshopuri tematice.

    Designul de bijuterie nu este o pasiune prea întâlnită în rândul copiilor. Ce l-a făcut să meargă în această direcţie? „Din nevoia de a da un sens lucrurilor la un mod foarte personal. A fost un reflex biologic de normalitate, un moment de încetare a copilăriei“, povesteşte David Sandu în timp ce desenează forme pe o coală de hârtie, ca şi cum ar fi încercat să dea formă unui următor inel.

    A lucrat la meşteşugul său, a vorbit despre bijuteria de autor şi şi-a promovat lucrările, iar comenzile au intrat pe un trend ascendent. „Afacerea a început în anii 2000, când am început să primesc mai multe comenzi decât puteam onora şi am angajat un om să lucreze cu ora, apoi cu ziua. Treptat lucrurile au crescut“, spune el. Dar nu a fost uşor, în special din cauza faptului că lumea nu ştia ce înseamnă o bijuterie de autor. Piaţa era mică, cu câţiva entuziaşti cumpărători. „Era o piaţă inexistentă, a crescut pe măsură ce am putut să vorbesc mai multor oameni despre bijuteria de autor. Artele mai noi care au intrat recent în ţară se cer în continuare explicate. Nu atât de mult ca înainte însă“, punctează Sandu.

    Diferitele parteneriate şi asocieri, dar şi participarea la expoziţii au ajutat ca bijuteriile lui David Sandu să devină cunoscute, iar în 2005 îşi deschide propria galerie în Bucureşti, împreună cu asociata sa, Ioana Andrei. Iar din 2010 este furnizorul oficial al Casei Regale a României, o recunoaştere pentru serviciile pe care le oferă, despre care spune că a fost o experinţă foarte pozitivă. În acelaşi an, în octombrie 2010, a pornit şcoala de bijuterie contemporană Assamblage. De mai demult, povesteşte Sandu, mai mulţi oameni voiau să-i devină ucenici, să înveţe alături de el, iar în toamna acelui an a ţinut primul curs la care au participat patru persoane. „N‑am venit cu un program, business plan dinainte stabilit. Lucrurile au venit de la sine. Ideea s-a dovedit a fi fiabilă, iar proiectele şi comunitatea au evoluat natural“, povesteşte el începutul şcolii Assamblage.

    De-a lungul anilor mai mulţi oameni au trecut pragul atelierului (Assamblage numără peste 300 de absolvenţi). „Acum două cursuri am dat diploma cu numărul 666“, spune râzând David Sandu. Scoala oferă cursuri de iniţiere în bijuterie (basic 1 şi basic 2) pentru cei care nu au experienţa anterioară, precum şi workshop-uri şi ateliere tematice care vizeaza tehnici de lucru specifice (desen de bijuterie, modelare de ceară etc). Scopul cursurilor este „ca oamenii să experimenteze, să înţeleagă o înlănţuire coerentă de etape tehnnice care conduc către un rezultat finit“. David Sandu susţine că aceia care doresc să participe la astfel de cursuri nu au nevoie de cunoştinţe tehnice anume, însă trebuie să fie oameni creativi, pasionaţi de artă, de bijuterie. „Foarte mulţi văd în bijuterie regăsirea unei direcţii proprii, o exprimare la nivel individual“, spune bijutierul, iar o a doua formă apare pe hârtia din faţa lui. „Mulţi dintre ei au urmat toate cursurile pe care le avem şi aşteaptă cu interes cursurile noi. Unii au făcut şi de două ori un curs pentru că au vrut să reia la un alt nivel sau au făcut o pauză mai mare“, continuă el.

    David Sandu, alături de Andreia Popescu, una dintre primele cursante, care a rămas în atelier ca profesor, predau la cursuri, însă în viitor studenţii vor avea posibilitatea de a învăţa de la patru profesori străini, în urma parteneriatului încheiat cu o şcoală italiană.

    David Sandu lucrează şi la certificarea unui curs de design de bijuterie mai complex, ce se va întinde pe un an, iar pentru 2016 şcoala se va muta temporar pentru 2-3 zile în Timişoara şi în Cluj, pentru a le da posibilitatea şi oamenilor de acolo să participe la cursuri. Anul viitor această caravană va ajunge în patru sau şase oraşe din România.

    Întrebat de performanţa financiară a şcolii, David Sandu s-a limitat la a spune doar că este „un produs cultural, nu este neapărat o afacere antreprenorială, care, din fericire, se autosusţine şi generează la rândul ei priecte adiacente“.
    Pe lângă şcoală, David Sandu produce şi comercializează în continuare bijuterii, iar în noiembrie 2015 a lansat un brand adresat bărbaţilor, butonii de manşetă Reframed by David Sandu, care au fost comercializaţi în special pe pieţele din afara ţării. Iar rezultatele au fost „peste aşteptări“. David Sandu este de părere că piaţa de design din România a început să se dezvolte, totuşi „nu există buyer de bijuterie de autor, există purtători. Conceptul de a investi într-o bijuterie de autor precum ai investi într-un tablou nu face încă parte dintr-o educaţie artistică şi antreprenorială“.

  • Reuşita unui free-lancer clujean. Cum a creat o tânără DESIGNER o colecţie unicat, inspirată din viaţa străzii – FOTO

    Roxana Pârje este o tânără clujeancă ce a reuşit, prin ambiţie şi perseverenţă, să îşi cultive pasiunea pentru modă, transformând-o cu succes într-o afacere. Nu are studii în domeniu, însă plăcerea de a crea a determinat-o să îşi depăşească limitele. Tânăra este creatoarea unei colecţii vestimentare cu haine unicat, o colecţie tânără, vibrantă, îndrăzneaţă, cu o mică tentă extravagantă, dar echilibrată şi unică, inspirată din viaţa străzii. Am putea-o numi, o pată de culoare bine poziţionată, demnă de a schimba ceva acolo unde urbanul poate părea monoton. Roxana Pârje sau “Roxy Color”, cum mai este cunoscută în domeniu, este exemplul perfect de free-lancer de succes, fie că e vorba de ilustraţii, design, dau modă.

    Roxana Pârje sau “Roxy Color”, cum mai este cunoscută, este o tânără de 28 de ani din Cluj-Napoca, freelance ilustrator, designer şi fashion designer. Are o pasiune pentru tot ceea ce înseamnă artă şi a încercat să se dezvolte pe multe dintre domeniile conexe.

        “Am desenat dintotdeauna, am cochetat şi cu fotografia şi cu filmatul. Le fac din plăcere, ca un hobby, chiar şi atunci când aveam alte joburi care nu aveau nicio legătură cu domeniul artistic”, a declarat Roxana Pârje pentru Vocea Transilvaniei.

    Cititi mai multe pe www.Voceatransilvaniei.ro

  • Mic şi delicat

    Nu toate obiectele mari sunt frumoase, par să afirme designerii şi producătorii, care încep să se orienteze spre obiecte de dimensiuni mai reduse realizate în serie mai mică.

    Această tendinţă se poate observa, spre exemplu, scrie The Telegraph, în expoziţia unei asociaţii daneze de meşteşugari, Danish Cabinetmakers (producătorii danezi de dulapuri) de la Paris, ai cărei membri au fost primit sarcina de a confecţiona piese de mobilier cu dimensiunea de 60 pe 60 de centimetri care trebuie să fie mici şi delicate.

    Tot mici şi delicate sunt şi piesele lansate de compania suedeză Smaller Objects, printre care se numără farfurioare pentru chei, ceşcuţe pentru espresso ori articolele create din porţelan şi teracotă de Reiko Kaneko, un designer japonez din Marea Britanie.

  • Ea conduce tot ce are H&M mai bun

     Karin Gustafsson s-a angajat la COS în 2006, când brandul nici nu avea un nume, ci doar o direcţie de dezvoltare. De atunci ea şi-a pus amprenta asupra tuturor colecţiilor pentru femei, stilul său minimalist regăsindu-se în fiecare dintre creaţiile cu croi drept, tonuri de cele mai multe ori neutre, dar şi cu un „je ne sais quoi“ caracteristic brandului care face parte din portofoliul gigantului H&M.

    Pe tânărul designer este uşor să îl recunoşti pe holurile birourilor COS din Londra după părul său blond platinat caracteristic Scandina­viei ei natale şi după cămaşa albă pe care o poartă aproape în fiecare zi şi care îi poartă semnătura.

    „Este deja cunoscut faptul că în aproape fiecare zi a săptămânii port cămaşă albă. Este o piesă atât de versatilă, că o poţi asorta la orice. Norocul meu este faptul că această piesă a fost nelipsită din toate colecţiile noastre încă de la lansare, aşa că am de unde alege“, spune designerul COS, un brand apărut pe piaţă în 2007 şi care s-a poziţionat încă de la început pe segmentul premium. Spre deosebire de cele mai multe nume din modă, care se lasă „furate“ de trenduri, COS a fost sezon de sezon fidel designului minimalist care l-a consacrat. Piesele, aşa cum spune şi Karin Gustafsson, nu îşi pierd din actualitate, nu se demodează într-o lume care goneşte tot mai repede în căutarea elementului de noutate. „Eu încă mai am o rochie neagră din lână din prima colecţie a COS pe piaţă şi o mai port în continuare din când în când.“

    Cititi mai multe pe www.da.zf.ro

  • Soţia prim-ministrului canadian a purtat o rochie semnată de un designer român într-o vizită la Casa Albă

    Aceasta este rochia care l-a adus pe designerul Lucian Matiş în atenţia presei din lumea întreagă: o rochie clasică. Atrage atenţia mai ales prin culorile îndrăzneţe folosite – roşu aprins cu imprimeuri florale în nuanţe de roz. Rochia purtată de Sophie Trudeau este parte a colecţiei de primăvară – vară 2016 semnată Lucian Matiş, scriu cei de la Digi24. Designer-ul nici nu se aştepta ca rochia lui să fie cea aleasă, aşa că surpriza a fost cu atât mai mare.

    Şi pentru că orice eveniment organizat la Casa Albă se bucură de atenţia presei din lumea întreagă, Lucian Matiş speră ca acest lucru să fie de bun augur.

    Chiar şi Prima Doamnă a Statelor Unite ale Americii, Michelle Obama, recunoscută pentru eleganţa şi stilul vestimentar impecabil, a complimentat-o pe soţa lui Justin Trudeau. “Sophie Trudeau a fost o clientă-model, ştia exact ce vrea. În plus, are un stil al ei şi a fost firesc să arate foarte bine în rochia aleasă”, a declarat Lucian Matis pentru presa canadiană, potrivit antena1.ro.

    Lucian Matiş (36 de ani) are cetăţenie canadiană, dar s-a născut la Blaj şi a plecat din ţară acum 17 ani. A fost un copil îndrăgostit de folclorul ţării de origine şi tocmai de aceea motivele populare reprezintă şi astăzi principala sa sursă de inspiraţie. Dragostea pentru haine, materiale şi croitorie în general e „moştenire de familie”. În copilărie, părinţii lui Lucian deţineau un atelier de croitorie în Blaj, oraşul natal al designerului. „Am crescut în atelierul lor şi iubeam să fac ţinute pentru păpuşile verişoarei mele. Am ignorat mult timp talentul meu şi poate de aceea m-a bântuit mereu”, povestea designerul într-un interviu din 2010.

  • Românca Tina Olari, aleasă cel mai bun designer din Spania, în 2015

     Creatoarea Tina Olari, care la sfârşitul lunii decembrie a anului trecut devenea cunoscută la nivel internaţional după ce a îmbrăcat-o pe câştigătoarea concursului de frumuseţe Miss World 2015, Mireia Lalaguna, va primi premiul “Degetarul de aur” pentru cel mai bun designer din Spania în anul 2015, devenind, astfel, primul român căruia i se acordă această distincţie.

    Premierea va avea loc la Madrid, pe 19 februarie, şi la eveniment vor fi prezente cele mai cunoscute nume din lumea modei iberice, precum şi personalităţi publice din Spania.

    “Este o imensă fericire. Să fii apreciat de cei din ţara ta este minunat, dar să fii recunoscut la nivel înalt în ţara de adopţie este mai mult decât o satisfacţie. Sunt atât de încântată!”, a declarat Tina Olari, pentru AGERPRES.

    Premiile “Degetarul de aur” se acordă începând cu anul 2008 pentru cei mai talentaţi designeri spanioli, cele mai bune modele feminine şi masculine, publicaţii de modă şi cele mai bine îmbrăcate vedete din Regatul spaniol.

    Cititi mai multe pe www.agerpres.ro

     

     

  • Cine este tânărul care a inventat hashtag-ul

    Hashtag-ul (#) – folosit pentru identificarea mesajelor pe un anumit subiect – a devenit o componentă a comunicării digitale. Chiar dacă semnul a fost folosit în tehnologia informaţiei încă din anii ’70 pentru a sublinia un anumit înţeles în momentul programării, abia la data de 23 august 2007 utilitatea hasthag-ului aşa cum o cunoaştem noi astăzi a aparut, datorită lui Chris Messina. După ce a scris primul mesaj pe Twitter folosind semnul, Chris Messina s-a autonumit Naşul Hashtag-ului. El a lucrat anterior la Google în funcţia de developer relations şi ca designer UX pentru Google+.

    Oricine poate folosi hashtag-urile şi nimeni, nici măcar o companie, nu poate deţine un hashtag. Spre exemplu, chiar dacă PepsiCo deţine marca Pepsi, oricine poate folosi hashtag-ul #pepsi. De la Twitter, tehnologia s-a răspândit pe numeroase platforme – Twitter, Facebook, Instagram, Google+, Tumblr, Pinterest.

    Recent, Chris Messina a anunţat că se alătură Uber, în calitate de Developer Experience Lead, fiind prima persoană numită în această funcţie în cadrul companiei.

  • Doi antreprenori români îşi vând pe tot globul, produsele create într-un atelier din sudul Bucureştiului

    “Noi suntem abia la început de drum, nu ca firmele despre care scrieţi în Business Magazin“, spune, cu o uşoară ezitare, Dragoş Motica, un tânăr designer, asociat în afacerea Ubikubi cu Robert Savu, care adaugă că „toată lumea a început de undeva“, făcând referire la afacerile cu rulaje de milioane sau miliarde de euro care sunt adeseori prezente în paginile Business Magazin. Obiectele create şi produse de cei doi antreprenori, în atelierul de producţie aflat la o aruncătură de băţ de complexul rezidenţial Asmita Gardens, s-au vândut, în anul în care a pornit afacerea la drum, pe aproape toate continentele.

    Vânzările au ajuns la 50.000 de euro, o sumă mică în comparaţie cu rulajele multinaţionalelor, dar paşii mici pe care îi fac cei doi antreprenori sunt condiţionaţi de doi factori importanţi. Pe de o parte, lipsa de resurse financiare – pentru a ajunge la vânzări de 50.000 de euro, Savu şi Motica au finanţat activitatea firmei cu o sumă dublă. Pe de altă parte, obiectele cu design minimalist sunt rezultatul faptului că au rămas prea puţine fabrici funcţionale cu care antreprenorii pot colabora, iar lipsa utilajelor sofisticate reduce drastic paleta de produse care pot fi trecute de pe planşa de desen a designerului în formă fizică.

    Ubikubi a fost înfiinţată anul trecut, dar povestea, de la stadiul de idee şi nume, a început mai demult. „Din păcate nu am avut cum să o punem în practică“, povesteşte Robert Savu, manager de producţie al firmei şi fondator. „Eu vin dintr-o zonă tehnică, inginerească, sunt absolvent de electronică şi telecomunicaţii.“ După teminarea facultăţii, a ales calea antreprenoriatului, iniţial cu un atelier de producţie publicitară, zonă în care a activat vreme de câţiva ani, iar apoi a pus bazele unei alte firme, de producţie de mobilier, Ekero. La momentul în care a început activitatea Ekero, povesteşte el, descoperise o oportunitate, lucrul cu un material care nu era folosit la acea vreme, un mineral produs de DuPont din care se pot realiza obiecte de mobilier în orice formă şi culoare, de la lavoare şi căzi de baie până la scaune şi recepţii de firmă sau birouri.

    „Poţi să faci un obiect monolitic de orice dimensiune şi să nu vezi nicio îmbinare“, explică Savu, care completează că acum sunt mai multe firme concurente pe piaţă. Ekero a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 0,5 milioane de euro, cu 15 angajaţi, iar Savu precizează că au fost şi perioade mai bune. Clienţii pentru Ekero sunt în general arhitecţi, care propun clienţilor tot felul de obiecte „mai altfel“ – de la cele mici, casnice, de pildă lavoare, până la mobilierul urban din cadrul clădirilor Petrom City, unde recepţia de la intrare are 45 de metri liniari.

    Prin intermediul Ekero, Robert Savu l-a cunoscut pe Dragoş Motica, absolvent al Facultăţii de Arte din Timişoara, cu care a colaborat de câteva ori şi au ajuns la concluzia că pot încerca să dezvolte o afacere pe o nişă neexploatată, cea a designului de obiect. Acesta este însă un segment bine definit în alte ţări şi, prin urmare, există şi o piaţă. „Asocierea dintre noi a apărut şi pentru că eram pe aceeaşi lungime de undă raportat la ce credem noi că trebuie să fie în zona obiectelor de design. Ne dorim să ajungem să avem în portofoliu orice fel de obiecte, de la accesorii de bucătărie până la obiecte de mobilier“, spune Dragoş Motica.

    El adaugă că în Europa sunt o mulţime de companii a căror activitate este axată pe creativitate, pe lansarea de lucruri noi, foarte simple, scoase rapid pe piaţă şi care nu se vând pe canale tradiţionale. De aceea, în alte ţări există chiar şi magazine specializate în obiecte de design, de pildă de la meşteşugari, şi, „pentru că nu există astfel de magazine pe piaţa din România, ne-am îndreptat spre piaţa externă, unde vindem 95% din ceea ce facem“, afirmă Motica. Cel mai mult au vândut în Germania şi Anglia, dar cei doi antreprenori spun că şi-au trimis obiectele în Hong Kong, insulele Caiman, până în SUA şi emiratele arabe. „Nu înseamnă că vindem foarte mult, dar există cerere. Livrăm, cu greutăţi mari uneori, spre pieţe ca Hong Kong“, spune Robert Savu. Vânzările se fac online, iar Dragoş Motica spune că produsele Ubikubi nici nu şi-ar găsi locul în magazinele cu rulaje mari, în care „intră tirul, iese tirul“.

    Unul din cele 17 produse din portofoliul firmei, „Lampa /“, a primit un premiu, iar firma românească a intrat în vizorul publicaţiilor de profil, imaginile şi poveştile produselor făcând înconjurul Pământului. De acolo au apărut şi clienţii. „Am reuşit să ieşim în lume, dar mai sunt mulţi paşi de făcut, încă susţinem afacerea“, spune Robert Savu, care apreciază că spre finalul anului viitor vânzările Ubikubi ar putea ajunge la 100.000 de euro, rulaj la care firma ar ajunge la break-even.

  • Luaţi mobila şi lămpile acasă

    De la restaurante cei care iau masa acolo pot să ia mâncare şi acasă sau chiar să înveţe să şi-o prepare singuri, iar uneori ajung să-şi dorească să poată lua şi un element de decor care le-a atras atenţia.

    Aceştia din urmă vor putea să-şi îndeplinească, măcar parţial, dorinţa, odată cu apariţia unei firme înfiinţate de un designer specializat în decoruri de restaurante, Martin Brudnizki.

    Compania denumită And Objects va comercializa fie piese de mobilier sau corpuri de iluminat spectaculoase create pentru diverse localuri, fie articole noi, create în urma colaborării cu diverse branduri.

  • Luaţi mobila şi lămpile acasă

    De la restaurante cei care iau masa acolo pot să ia mâncare şi acasă sau chiar să înveţe să şi-o prepare singuri, iar uneori ajung să-şi dorească să poată lua şi un element de decor care le-a atras atenţia.

    Aceştia din urmă vor putea să-şi îndeplinească, măcar parţial, dorinţa, odată cu apariţia unei firme înfiinţate de un designer specializat în decoruri de restaurante, Martin Brudnizki.

    Compania denumită And Objects va comercializa fie piese de mobilier sau corpuri de iluminat spectaculoase create pentru diverse localuri, fie articole noi, create în urma colaborării cu diverse branduri.