Tag: design

  • Design exploziv

    De la nave spaţiale la rechini, ba chiar şi diamante, inspiraţia poate veni de oriunde când vine vorba de designul superiahturilor vândute cu milioane de dolari. Creativitatea lui Anthony Glasson, de la studio-ul de arhitectură M51, a avut drept sursă de inspiraţie o imagine dramatică – silueta unui vulcan înconjurat de ape. Realizat din aluminiu, cu o structură piramidală, în designul exterior al iahtului a fost folosit negrul şi portocaliul, vasul având capacitatea de a găzdui un număr de până la 12 persoane în cele opt suite. Pentru preţul piperat, estimat la circa 100 de milioane de dolari, cumpărătorul se va bucura de facilităţi ca cinema cu spaţiu dedicat VR, piscină, bazin de plutire, tavan cu luminatoare, un centru de fitness dotat cu saună, un garaj care adăposteşte echipamente pentru sporturi acvatice ca snorkelingul şi divingul, dar şi o serie de skyjet-uri, printre altele. Deşi încă în stadiu de concept, construcţia propriu-zisă ar dura, estimativ, între doi ani şi jumătate şi trei ani. Nava ar urma să funcţioneze cu un sistem de propulsie diesel-electric şi ar avea o autonomie de aproximativ 5.000 de mile marine (în jur de 8.000 de kilometri), potrivit CNN.

  • Încălţat cu PET-ul. Ce modele de încălţăminte fabrică o companie folosind sticle de plastic reciclate

    Ceea ce a luat naştere în 2020 ca un mic brand cu sediul la Londra, s-a transformat în numai doi ani într-un adevărat fenomen. E vorba de Vivaia, o marcă de pantofi, fabricaţi din…PET-uri, scrie huffpost.com.

    Fără să facă rabat de la design, creatorii au început cu o colecţie de balerini şi au reuşit să extindă gama cu sandale, mocasini, tenişi, cizme şi nu numai. În paralel cu metodele sustenabile prin care sunt creaţi în fabrica din China, reprezentanţii brandului se laudă şi cu faptul că pentru curăţarea perechilor de încălţăminte din portofoliul Vivaia poate fi folosită fără griji maşina de spălat.

     


     

     

  • Cum a schimbat un simplu zbor cu avionul viaţa unei tinere şi ce idee i-a venit acesteia în timpul zborului

    Pentru Lavinia Lazăr, un simplu zbor cu avionul s-a transformat într-o idee de business concretizată într-un brand de bijuterii, pornit în Elveţia, ţara adoptivă, şi adus acum şi în România, ţara natală. Cum a prins aripi afacerea Carlette?

    Eram în avion şi încercam să mă deconectez, schiţând pe un şerveţel de hârtie o bijuterie. M-am întrebat atunci de ce nu există şi bijuterii pe care să le poţi personaliza după evenimentul la care participi sau după cum te simţi într-o anumită zi. Tinerii din ziua de azi sunt atraşi de tot ceea ce înseamnă modularitate şi personalizare şi m-am gândit să fac ceva pentru tinerele, dar şi pentru femeile de orice vârstă care îmbrăţişează acest concept inovator. Aşa mi-a venit ideea, mai important a fost să găsesc finanţare pentru a-i da viaţă”, povesteşte Lavinia Lazăr, fondatoarea Carlette, un brand de bijuterii premium, lansat în Elveţia, ţara în care aceasta trăieşte de 15 ani, şi extins recent şi în piaţa locală.

    „Mi-am dorit să fac un mecanism simplu, care să te ajute să schimbi piesele, dar în acelaşi timp să fie durabil, uşor de utilizat şi care să nu influenţeze cu nimic designul bijuteriilor, ba chiar să contribuie la frumuseţea pieselor”, adaugă ea.

    De altfel, încă de mic copil spune că a fost fascinată de accesorii şi varietatea lor în fashion, pasiune care mai târziu i-a dat inspiraţia şi curajul de a patenta un nou mecanism pentru bijuterii, „într-o perioadă extrem de dificilă pentru economie şi piaţa brandurilor de lux”.

    Următorul pas, pantentarea, spune că a însemnat recunoaşterea ideii sale ca originală şi utilă acestei industrii. „În acest mod, Carlette devine unul dintre brandurile care popularizează acest concept al bijuteriilor modulare.”

    În primele luni ale proiectului, investiţia s-a ridicat la câteva zeci de mii de euro, ajungând între timp la 200.000 euro investiţi în această afacere. „Am inclus în acest calcul atât faza incipientă, în care eu şi echipa mea ne-am ocupat de designul produselor din prima colecţie, cât şi investiţia în marketing, în producţie, transport, depozitare, dezvoltarea magazinului online şi multe alte cheltuieli pe care nu le vezi, mai ales la început de drum, dar care apar inevitabil pe parcurs.”

    Nu a dus lipsă nici de provocări, nici de persoane care au încercat să o descurajeze. „Unii mi-au spus ca este o nebunie să mă aventurez cu un nou concept într-o lume dominată de greii industriei, într-o ţară care este definită de precizia ceasurilor şi calitatea bijuteriilor, însă cred în visul meu.”

     

    Elveţia, mai prietenoasă cu antreprenorii

    Potrivit ei, este mult mai uşor să porneşti un business în Elveţia decât în România. „Dincolo de costurile mai ridicate în Elveţia, autorităţile locale sprijină afacerile care sunt stabilite în regiunea respectivă. Vorbim aici de anumite facilităţi sau autorizaţii pe care le obţin doar pentru faptul că am businessul cu sediul într-un anumit canton. Mai mult, chiar şi antreprenorii locali îi sprijină pe cei nou intraţi pe piaţă şi le acordă discounturi doar pentru simplul fapt că ambii provin din aceeaşi regiune. Este ceva ce sper ca vom vedea curând şi în România.”

    Extinderea pe piaţa locală, susţine Lavinia Lazăr, a fost facilitată de încrederea pe care i-a acordat-o un investitor privat, un business angel din România. „Acest investitor a realizat potenţialul care stă în spatele acestui concept al bijuteriilor modulare şi ne-a ajutat extrem de mult pe piaţa locală. Fără să dezvălui multe detalii, spun doar că România este o piaţă unde bijuteriile, dar şi luxul, vor avea succes indiferent de condiţiile economice la nivel internaţional.” România, adaugă ea, este ţara unde marii producători de branduri de lux realizează profit mereu, uneori inexplicabil, având în vedere condiţiile economice. „Aceasta a fost raţiunea pentru care am ales ca prima ţară unde ne-am extins să fie România, pe lângă faptul că sunt româncă şi mi-am dorit mereu să am un business care să se adreseze şi românilor. Mai mult, extinderea pe România ne ajută implicit – avem acum două depozite de unde livrăm, unul în Bucureşti, pentru ţările UE şi cel iniţial, din Elveţia, pentru ţările non-UE.”

    Sediul companiei se află în continuare în Elveţia, acolo unde are loc întregul proces de design, în timpul căruia producătorii încearcă crearea unor prototipuri care să se apropie cât mai mult de ideea din schiţa iniţială. „Prototipul suferă mai multe îmbunătăţiri până ajunge la forma finală, iar testele pe care le facem includ de la rezistenţa la lovituri până la rezistenţa la detergenţi sau apă salină. Totodată, facem şi teste privind modul în care bijuteria intră în conceptul de modularitate, iar aici testăm uşurinţa utilizării ei, rezistenţa mecanismului patentat şi multe altele. Abia la final, acesta ajunge la producător, pentru a realiza produsele finale pe care le vedeţi pe site şi în magazine.”

    În producţia pieselor se folosesc materiale rezistente, precum inoxul, dar şi proceduri care sporesc valoarea pieselor, cum ar fi placarea cu aur în straturi multiple. „Bijuteriile noastre, dincolo de designul lor, sunt şi garantate la folosire în diferite medii, inclusiv la plajă, în apă sau în mediul casnic.” 

    În prezent, antreprenoarea spune că, deşi brandul este lansat la nivel internaţional, se concentrează îndeosebi pe ţările unde produsul a căpătat notorietate, adică Eleveţia şi România. De curând, Carlette a fost extins şi în Franţa şi Belgia, iar pe viitor are în plan intrarea pe pieţele din Marea Britanie şi Germania, două ţări cu potenţial. „Încă suntem la început, încă testăm pieţele europene, încă ne adaptăm diferenţelor dintre clienţii din ţările pe care le targetăm. Suntem într-un proces continuu de testare şi extindere, dar lucrurile se petrec treptat pentru o creştere stabilă şi organică.”

     

    Preţul, factorul determinant pentru români

    Clientul „ideal” al brandului Carlette, după cum îl descrie fondatoarea businessului, este femeia cu vârsta între 18 şi 45 de ani, interesată de bijuterii, iubitoare de frumos şi cu un stil de viaţă activ. Echipa de bază a companiei este formată în prezent din 20 de persoane, cărora li se adaugă diverse posturi în zona de producţie, transport, distribuţie, dar şi o serie de parteneri. Pe site-ul companiei, unde sunt oferite articole din trei colecţii, Feminine collection, Glamour collection şi Every Day, există atât coşuri de cumpărături online care depăşesc 2.000 de lei, „o valoare pe care am considerat-o mereu psihologică, pentru că vorbim de 400 de euro”, dar sunt şi cumpărături individuale care însumează 300 de lei. „Încercăm să ne adaptăm tendinţelor din industria de fashion şi să schimbăm colecţiile principale de cel puţin două ori pe an”, notează Lazăr.

    Legat de preţurile bijuteriilor, ea spune că acesta nu este unul ridicat, mai ales pentru ţările occidentale, „dar am observat că în România cumpărătorii au tendinţa de a considera preţul un criteriu esenţial în selecţia anumitor produse”, tocmai de aceea, pe plan local a adoptat şi politica reducerilor. „Dar, ca şi antreprenor în industria bijuteriilor şi ca femeie a cărei pasiune sunt bijuteriile, nu consider preţul un criteriu determinant în achiziţie, ci calitatea şi versatilitatea produsului.” Elveţia, în schimb, notează ea, este o ţară unde cumpărătorul nu are această preocupare, „Cât costă?” e mai puţin important decât „Ce calitate au produsele? Cât şi cum îl pot folosi? Unde pot purta aceste bijuterii?”. „În România se întâmplă cumva invers, iar calitatea produselor nu este primordială pentru marea masă a cumpărătorilor.”


    Lavinia Lazăr, fondatoarea Carlette: „E mult mai uşor să porneşti un business în Elveţia decât în România. Dincolo de costurile mai ridicate în Elveţia, autorităţile locale sprijină businessurile care sunt stabilite în regiunea respectivă. Vorbim aici de anumite facilităţi sau autorizaţii pe care le obţin doar pentru faptul că am businessul cu sediul într-un anumit canton.”


    E drept, adaugă antreprenoarea, acest fapt nu este general valabil, existând o parte dintre clienţii români pentru care preţul nu contează. „Dar majoritatea se uită la eticheta produsului pentru a verifica acest lucru.”

    Când vine vorba despre competiţie, Lavinia Lazăr spune că, dacă ar considera competiţia doar în ceea ce priveşte modularitatea bijuteriilor, probabil ar răspunde că nu există competitori, mai ales pe piaţa din România. „Dar competiţia în această piaţă se defineşte în alţi termeni şi folosind criterii diverse.”

    Deşi „pentru cei mai mulţi luxul are legătură cu preţul”, în ceea ce o priveşte, Lavinia Lazăr susţine că luxul presupune în primul rând o anumită calitate. „Produsul de lux este un produs de top, un produs de o calitate şi un design desăvârşit, dar care este versatil în acelaşi timp şi care nu se limitează la a fi folosit doar în anumite împrejurări, pentru care eşti dispus să plăteşti o sumă mai mare de bani pentru a-l avea. Produsul de lux poate fi şi un produs care nu se găseşte în cantităţi suficiente, un produs rar sau un produs de nişă ce deserveşte cererea specifică.”

    De altfel, ea nu consideră, în acest moment, bijuteriile Carlette ca fiind un produs de lux, ci „un produs de calitate, inovator şi care defineşte un nou trend în industria de fashion”.

    Antreprenoarea spune că cel puţin în această perioadă a dezvoltării proiectului, nu are în plan deschiderea unor magazine fizice. „Dar avem parteneri şi căutăm în continuare parteneri din industria de fashion care să-şi completeze oferta lor cu bijuteriile Carlette. Avem deja colaborări şi oferim bijuteriile la vânzare şi în magazinele partenere, o situaţie din care şi noi, dar şi partenerii avem de câştigat.”

    Îşi doreşte, de asemenea, să dezvolte colaborări şi cu designeri din fiecare piaţă pe care intenţionează să se extindă, pentru a avea o mai mare apropiere de consumatorul final.

    Am întrebat-o pe Lavinia Lazăr şi ce bijuterii consideră că nu ar trebui să lipsească din colecţia unei doamne. „Cred că este cea mai dificilă întrebare pe care am primit-o în acest interviu. Din punctul meu de vedere, fiecare femeie ar trebui să poarte bijuteriile pe care ea le consideră că o pun în valoare. Bijuteriile sunt destinate să pună în valoare purtătoarea şi să o facă mai încrezătoare în calităţile ei. Fiecare femeie ar trebui să poarte bijuteriile care îi aduc acel plus de care oricare dintre noi avem nevoie pentru a reuşi într-o lume încă dominată de prejudecăţi şi concepte pe care încă încercăm să le schimbăm.” De aceea, încheie ea, bijuteriile modulare se adaptează stării de spirit a celei care le poartă şi să o completeze, „sau încearcă să îţi schimbe în bine starea pe care o ai la un anumit moment”.

  • Cu soarele pe valuri

    Nu e neobişnuit ca arhitecţii să se îndrepte şi spre proiecte ca ambarcaţiunile, cum ar fi iahturi sau catamarane. Proiectată de către firma Zaha Hadid Architects în colaborare cu şantierul naval italian Rossinavi, ambarcaţiunea, un catamaran numit „Oneiric”, este gândit să folosească în principal energia obţinută de la soare cu ajutorul panourilor fotovoltaice instalate pe el. Catamaranul cu o lungime de 42 de metri şi forme sinuoase inspirate de valuri poate rula doar pe bază de energie verde pe timp de zi, ceea ce-l face silenţios, recurgând la soluţii convenţionale doar în cazul călătoriilor transatlantice, scrie Dezeen.

     

  • Arhitect pentru câini

    Uneori, arhitecţii renumiţi îşi îndreaptă atenţia şi spre proiecte mai puţin obişnuite, cum ar fi locuinţe pentru animalele de companie. Un astfel de exemplu este o cuşcă de câine proiectată de celebrul Frank Lloyd Wright în 1956, după ce băiatul unor clienţi i-a scris rugându-l să-l ajute cu un coteţ pentru câinele său, Eddie. Cuşca proiectată de arhitect a fost construită, dar utilizatorul ei nu a fost impresionat, preferând să doarmă în casă alături de stăpâni şi a fost dezafectată. După mulţi ani, cel care o solicitase a construit, împreună cu fratele său, o nouă cuşcă după vechile planuri, denumind-o Casa lui Eddie şi donând-o statului. Astăzi poate fi admirată la Marin County Civic Center, centrul care o adăposteşte fiind cea mai mare construcţie proiectată de arhitect, iar coteţul cea mai mică.


     

     

  • Ce afacere au reuşit să construiască doua tinere din Sibiu cu doar 10.000 de euro. Ele au ajuns să colaboreze cu vedete de la Hollywood precum Jennifer Lopez

    Două antreprenoare din Sibiu au creat un inedit brand de încălţăminte, au proiectat visul lor, l-au amplificat şi i-au dat plusvaloare prin munca şi prin perfecţionarea fiecărei etape de concept, design, creaţie şi producţie.

    Nu au ştiut însă ce turnură va lua viaţa şi business-ul lor până într-o zi, când, printre urmăritorii deja dedicaţi, pagina de Instagram a brandului Hardot a fost descoperită şi apreciată de stilistul lui Jennifer Lopez. Iar de acolo până la o colaborare cu artista nu a mai fost decât un pas.

    Dana Iuga este pasionată de designul vestimentar de când se ştie, cel mai mult fiind atrasă de farmecul cu totul şi cu totul special pe care îl conferă, unei femei, pantofii. „Am absolvit moda la Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca şi, încă din anul II de facultate, mi-am descoperit această pasiune pentru creaţia de încălţăminte.

    Am elaborat două lucrări pe această temă, una dintre ele fiind lucrarea de disertaţie (Pantoful, de la obiect utilitar la operă de artă), iar cealaltă temă de doctorat (Evoluţia pantofului cu toc de la Caterina de Medici la Christian Louboutin)”, relatează Dana Iuga, care este partenerul firmei responsabil cu partea creativă.

    Al doilea partener, care completează şi pune umărul la bunul mers al afacerii, este Alina Popa. Ea a pornit iniţial pe un drum diferit, respectiv a urmat cursurile Universităţii de Drept din Sibiu şi a fost atrasă ulterior de businessuri, ca şi concept. Din dorinţa de a învăţa cât mai mult despre lumea afacerilor şi practicile aferente, a ales să studieze şi a aprofundat cunoştinţele dobândite, urmând un program de MBA. „Pasiunea pentru pantofi, alături de dorinţa interioară de a avea, cândva, afacerea mea proprie, m-au determinat să îmi îndrept atenţia şi energia către înfiinţarea şi dezvoltarea brandului Hardot”, punctează Alina Popa. În cadrul companiei, ea este partenerul responsabil cu managementul şi toate aspectele care ţin de administraţie.


    „Suntem un brand conceptual şi ne dorim să ajungem la notorietatea brandurilor internaţionale, precum Jimmy Choo, Louboutin sau Manolo Blahnik.”

    Dana Iuga, fondator, Hardot


    Cele două antreprenoare par a se potrivi perfect, au în comun multe calităţi, multe pasiuni şi multe dorinţe, printre care şi visul de a transforma Hardot într-o alegere care să facă fericite cât mai multe femei. „Numele pe care l-am ales nu este întâmplător. Hard dot semnifică punctul forte al unei femei şi se află în strânsă legătură cu ceea ce ne dorim să transmitem prin creaţiile noastre”, explică Dana Iuga. „Conceptul brandului a luat naştere în urma unor cercetări susţinute în domeniul modei, sociologiei şi psihologiei. Tocurile înalte sunt elemental cu cea mai mare încărcătură socială şi psihologică din industrie.

    Cartea lui I.P. Culianu, Jocurile minţii, mi-a deschis apetitul de a schimba simbolul tocurilor din elemente ale opresiunii în elemente ale dominării. Brandul nostru îmbină trei elemente esenţiale: 1. Expresia breaking the rules, care m-a determinat să identific regulile elementare în producţia de încălţăminte şi să le demontez. 2. Imaginea opincii româneşti care mă atrage în mod inexplicabil. 3. O imagine cu zona intimă a unei femei, împodobită cu piercinguri pe care mintea mea le-a asociat cu tăietura opincii”, completează ea. În afacerea pe care au creat-o de la zero, cele două antreprenoare au investit iniţial 10.000 euro, bani proveniţi din surse proprii, alături de susţinerea familiei, pe care Dana Iuga şi Alina Popa o menţionează mereu cu recunoştinţă şi mult respect.

    Pe lângă bani, au investit, bineînţeles, multă energie şi foarte mult timp alocat cercetării. Timpul va demonstra că munca şi pasiunea atrag după ele succesul, iar obiectivele propuse de sibience nu sunt deloc mici. „Suntem un brand conceptual şi ne dorim să ajungem la notorietatea brandurilor internaţionale, precum Jimmy Choo, Louboutin sau Manolo Blahnik”, spune Dana Iuga. În 3 februarie a.c., întreaga lume a auzit de Hardot şi nu oricum, ci prin intermediul unei cliente care nu mai are nevoie de nicio prezentare, Jennifer Lopez. Invitată fiind la The Tonight Show Starring Jimmy Fallon, în New York, pentru promovarea celui mai recent film al său, comedia romantică Marry Me, JLo şi-a făcut apariţia purtând Hardot.

    Pantofii cu toc simpli, cu tentă retro, au fost atât de spectaculoşi, încât celebra publicaţie The Harper’s Bazaar scria cu uimire: „au furat spectacolul”. Ţinuta vedetei a fost una excepţională, iar faptul că pantofii Hardot au fost asortaţi cu o rochie Dior şi o poşetă Bvlgari nu face decât să confirme, pe plan internaţional, prestanţa brandului românesc. Dana Iuga rememorează cum a început visul american. „Stilistul lui Jennifer ne-a găsit pagina de Instagram şi ne-a abordat pentru primul proiect cu Heidi Klum. De atunci, am colaborat prin intermediul lui, cu multe vedete, printre care şi Jennifer Lopez. Am câştigat o foarte mare vizibilitate, brandul Hardot fiind menţionat în numeroase publicaţii şi site-uri internaţionale”, povesteşte fondatoarea Hardot.


    „Pentru 2022, previzionăm o cifră de afaceri mult mai mare decât în anii anteriori, precum şi o creştere şi dezvoltare dublă cu fiecare an.”

    Alina Popa, fondator, Hardot


    Faptul că şansa le-a surâs, iar Hardot a ajuns un brand iubit şi peste ocean, nu le-a schimbat atitudinea celor două românce. Dimpotrivă, ele au perceput această recunoaştere ca pe o obligaţie şi o mare responsabilitate în continuarea muncii la care s-au angajat, pentru a demonstra că visul lor românesc şi chiar american, poate fi transformat în ceva mai puternic. „Ţintim cât mai sus şi ne dorim să fim în picioarele şi minţile tuturor. Digitalizarea şi noile tehnologii ne ajută foarte mult în promovarea brandului.

    Ne folosim de orice mijloc pentru a ne creşte vizibilitatea, suntem active pe social media şi colaborăm cu persoanele din online. Este o modalitate mult mai eficientă şi rapidă de a ajunge la publicul nostru ţintă, dar şi de a ne face cunoscuţi pe plan internaţional, drept dovadă colaborarea cu JLo”, subliniază Alina Popa. Referitor la modelul de business aplicat de Hardot, cele două fondatoare au menţionat un aspect important, şi anume acela că Hardot este un brand de încălţăminte nişat, nu de massmarket.

    Din acest motiv, planurile de dezvoltare se întocmesc puţin diferit, se analizează o serie întreagă de factori, se fac anumite previziuni şi calcule de impact, ţinându-se întotdeauna cont de ultimele trenduri şi informaţii din piaţa de resort. Cert este faptul că proprietarele Hardot au planuri frumoase de extindere, şi doresc să crească acest business, într-un ritm sănătos, pe care să poată dezvolta următoarele idei, planurile de viitor şi tot ceea ce urmează. „Avem în plan să ne extindem în principal producţia, ceea ce înseamnă achiziţie de echipamente noi şi angajarea unui număr mai mare de personal. De asemenea, asta implică mai multe showroomuri din afara ţării, colaborări, poate chiar showroomuri proprii.

    Cel mai simplu pentru clienţii noştri este să ne găsească pe site, de unde îşi pot achiziţiona orice pereche online”, spune Alina Popa. „În Bucureşti avem showroomul şi atelierul de creaţie. În rest, avem colaborări în ţară, cât şi pe piaţa internaţională în Qatar, Slovenia, Muntenegru, Polonia”, specifică fondatoarea Hardot. Exemplul dat de cele două antreprenoare din România este unul care poate fi aplicat de către orice tânără sau tânăr dornic să reuşească cu un business propriu. Sfatul fondatoarelor Hardot pentru tinerii antreprenori, aflaţi la început de drum, este să nu le fie frică, să meargă înainte, să fie perseverenţi şi muncitori mai ales. Atât Dana Iuga, cât şi Alina Popa, se încadrează perfect în propriul profil de client: femeile care vor şi pot.

     Oferind propriul exemplu de viaţă, de business şi de succes, cele două antreprenoare au rămas mereu cu picioarele pe pământ, dar cu ochii larg deschişi spre vis, pe care deja îl trăiesc şi se bucură din bucuria multor altor femei. Sunt pasionate de încălţăminte, şi au adus acest capitol la un nivel de excelenţă. Dar viaţa lor cuprinde şi alte preferinţe, dintre care una foarte specială este sportul. La fel, s-ar putea spune despre lectură, activitate prin care se relaxează şi se documentează, deopotrivă. Dana Iuga citeşte cu plăcere cărţi de psihologie şi filosofie şi alege, adesea, tot ce ţine de cunoaşterea şi interpretarea minţii umane.

    Alina Popa preferă, de asemenea, cărţile de psihologie, fiind atrasă, în mod special, de tema dezvoltării personale, pe care o vede drept sursa unei existenţe echilibrate. Pantofii realizaţi de compania celor două antreprenoare sunt cunoscuţi deja pentru caracteristicile proprii, prin liniile de design şi trăsăturile de imagine pe care le au. Folosind simplitatea ca inspiraţie şi culorile unice roşu, negru sau bej, pantofii Hardot, cu toc de 12 cm în marea lor majoritate, captează atenţia şi conferă femeilor care îi poartă o alură fascinantă, o notă de senzualitate şi self-awareness.   „Pentru 2022, previzionăm o cifră de afaceri mult mai mare decât în anii anteriori, precum şi o creştere şi dezvoltare dublă cu fiecare an”, afirmă Alina Popa. Cererea pentru pantofii Hardot a crescut exponential şi foarte multe femei din România, şi nu numai, aleg să poarte Hardot, pentru că acest brand le defineşte cel mai bine. „Noi am dorit să facem pantofi pentru femeile care vor şi pot şi astfel suntem ferm convinse că, dacă îţi propui ceva, vei găsi întotdeauna o cale”, a mai adăugat ea.

  • ZF Ecosistemul Marketplace. Alexandru Copilău, administrator al Got Wood Design, care produce şi comercializează articole Home&deco: Lucrăm pentru a extinde gama de produse cu articole de dimensiuni mai mari, precum mese şi birouri. Avem 180 de produse listate şi încă 100 în lucru“

    „În prezent avem o medie de 13 comenzi pe zi, iar capacitatea maximă a atelierului de producţie este de 20 de comenzi.“

    Compania românească Got Wood Design, care produce şi comercializează articole din zona home&deco – de la mobilier de birou si living, la mobilier de gradină, corpuri de iluminat şi decoraţiuni – vrea să îşi extindă gama de produse şi să lanseze pe piaţă şi mobilier de dimensiuni mai mari, precum birouri şi mese de lucru, a spus Alexandru Copilău, administrator al Got Wood Design, în cadrul emisiunii ZF Ecosis­temul Marketplace.

    „Vrem să ne extindem şi să pro­ducem şi mese, birouri sau produse de di­mensiuni mai mari. Estimăm că la finalul lunii iunie vom lista şi astfel de pro­duse pe site. În prezent avem 180 de produse listate şi încă 100 de pro­duse în dezvoltare. Produsele sunt de uz casnic şi avem o gamă variată de pro­duse“, a spus Alexandru Copilău.

    Compania înfiinţată în urma unei investiţii de 8.000 de euro, la începutul anului 2020, primul an impactat de pandemia de COVID-19 care a mutat majoritatea inte­racţiunilor în mediul online şi care a contribuit la creşterea pieţei de e-commerce, a luat naştere din „ambiţia“ lui Alexandru Copilău, care a reprodus o lampă pe care a văzut-o pe un site.

    „Eram pe un site al unui magazin de idei de decoraţiuni şi am văzut o lampă care mi-a plăcut. şi m-am gândit că aş putea să o reproduc. Astfel, am mers la magazin, am achiziţionat materiile prime şi uneltele necesare şi m-am apucat de treabă. Apoi am mers la Registrul Comerţulu, şi am înregistrat firma, ulterior am găsit un spaţiu pe care l-am închiriat şi am început activitatea“, a povestit Alexandru Copilău.

    El a adăugat că Got Wood Design şi-a început activitatea în mediul online, listând produsele pe platforma Marketplace a eMAG.

    „La început nu am avut bani suficienţi pentru a deschide un site propriu şi am ales să ne listăm pe platforma Marketplace a eMAG. Primul produs pe care l-am postat pentru vânzare au fost rafturile hexagonale care sunt şi cele mai căutate produse ale noastre şi pe care le producem în diverse mărimi şi culori diferite.“

    şi în prezent Got Wood Design îşi vinde produsele de home&deco preponderent online, atât pe piaţa locală, cât şi la nivel internaţional – prin intermediul unui site propriu şi prin platformele Marketplace ale eMAG din România, Bulgaria şi Ungaria -, dar are şi câteva lucrări pentru studiouri audio şi foto.

    „Încercăm să ne listăm pe toate platformele, cu toate produsele pe care le avem în portofoliu. Iar de la începutul acestui an am început să ne extindem şi international, prin intermediul platformei Marketplace eMAG din Ungaria şi Bulgaria. Împreună, vânzările celor trei platforme Marketplace ale eMAG reprezintă 60% din cifra de afaceri a companiei“, a mai spus Alexandru Copilau, care a adăugat că valoarea bonului mediu oscilează între 50 de lei şi 700 de lei, în funcţie de produsele comandate.

    În prezent, în cadrul companiei lucrează două persoane, iar planurile reprezentanţilor nu vizează neapărat şi mărirea echipei.

    „Avem o medie de 13 comenzi pe zi, iar capacitatea maximă a atelierului de producţie este de 20 de comenzi, deci momentan nu avem nevoie să ne dezvoltăm pe partea acesta, dar dacă va fi necesar vom mări şi echipa.“

    Compania a înregistrat la finalul anului 2021 afaceri de 35.000 de euro, iar pentru anul în curs Alexandrul Copilău vizează o creştere de peste 170% a cifrei de afaceri.

    „În primul trimestru al acestui an am înregistrat creşteri exponenţiale, de circa 150% în cifra de afaceri, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Motivul ar fi faptul că încercăm să ne dezvoltăm şi să ne mărim gama de produse. Sperăm ca în 2022 să ajungem la o cifră de afaceri de 95.000 de euro.“

  • În atenţia nomazilor

    Nu numai melcul poate umbla cu casa în spate, ci chiar şi oamenii, atunci când se găseşte un designer care să vină cu o soluţie. Astfel, designerul olandez Anna Resei propune un adăpost modular care poate fi instalat oriunde, iar când nu mai este nevoie de el poate fi transportat în spate chiar de către utilizatorul lui fără a apela la genţi ori vehicule. Adăpostul modular are o structură de metal şi este prevăzut cu panouri de plexiglas, cărămizi din răşină care pot fi folosite pentru fixare şi materiale textile şi poate fi demontat atunci când nu mai este necesar, pentru a fi mutat, el adresându-se celor care nu vor să petreacă prea mult timp într-un loc, după cum spune creatoarea sa.

  • Cultura de carieră

    Dacă unele cariere nu mai sunt exploatate, acest lucru nu înseamnă că trebuie să fie abandonate, ele putând fi transformate în spaţii culturale pentru public, aşa cum o demonstrează proiectul pus în practică de către o firmă chinezească de arhitectură, DnA Design and Architecture. Acesteia i s-a cerut să transforme o serie de cariere din piatră din provincia Zhejiang din China în spaţii care să poată fi folosite de localnici şi turişti şi a amenajat până acum o bibliotecă, un spaţiu de întâlnire şi o zonă pentru spectacole, scrie Dezeen.

  • Cum se transformă hobbyul unei tinere dintr-un atelier mic din Bucureşti într-o afacere

    Bella Carta este un studio de design care poartă în spate o experienţă de zece ani. Totul a pornit ca un hobby, mai mult decât ca o afacere, având la bază pasiunea Ralucăi Copil pentru hârtie şi papetărie. Deşi pe piaţa din România, la acel moment, existau mulţi furnizori de invitaţii de nuntă, ea a identificat un segment de piaţă prea puţin acoperit pe atunci – cel al invitaţiilor cu elemente personalizate, atât ca design grafic, cât şi ca materiale folosite.

    Bella Carta este un studio de design şi tipar letterpress care creează cu multă pasiune papetărie pentru evenimente private sau pentru afacerile care doresc să-şi transpună identitatea de brand în formă fizică”, povesteşte Raluca Copil. A pus la bătaie o investiţie de circa 25.000 de euro în echipamente şi cursuri de instruire şi specializare şi şi-a format o echipă de trei angajaţi care îşi valorifică ideile şi creativitatea pentru a face cele mai inedite invitaţii de nuntă. „În urma introducerii în portofoliul nostru a unor noi metode şi tehnici de print, ne vom diversifica oferta de produse către un segment şi mai premium, în zona papetăriei personale de lux.

    Clienţii noştri sunt atât persoane fizice, cât şi companii care apreciază articolele de papetărie de lux, lucrate cu materiale atent selectate.” Toată producţia are loc într-un atelier din Bucureşti, unde Raluca şi ajutoarele ei lucrează atât invitaţii de nuntă şi de botez, papetărie pentru companii – cărţi de vizită, gift vouchere, thank you cards, etichete, ambalaje –, cât şi o gamă de felicitări şi carduri pe care le comercializează într-o reţea de magazine. „Fiind produse personalizate, care se realizează, în general, manual, în tiraje mici, preţul fiecărui proiect poate varia destul de mult. În general, invitaţiile noastre au avut preţuri medii cuprinse între 17 şi 20 de lei în 2021”, spune Raluca Copil.

    Cum piaţa evenimentelor a fost puternic afectată de pandemie, astfel că unele proiecte planificate au fost amânate, şi businessul Bella Carta a avut puţin de suferit, însă Raluca spune că a reuşit să păstreze echipa, ceea ce a fost o performanţă. „Anul 2020 a fost unul foarte dificil, deoarece au fost suspendate sau anulate toate evenimentele private şi corporate. De asemenea, lucrându-se de acasă, nu au mai fost necesare nici elementele de papetărie corporate. Practic, toate sursele de venit erau blocate.” Nici anul 2021 nu a fost cu mult diferit, adaugă Raluca Copil, însă revenirea treptată a activităţii şi a ritmului de viaţă anterior pandemiei a făcut mai uşoară misiunea de a acoperi cheltuielile lunare curente, fără ca businessul să mai genereze pierderi.

    Fiind produse personalizate, care se realizează, în general, manual, în tiraje mici, preţul fiecărui proiect poate varia destul de mult. În general, invitaţiile Bella Carta au avut preţuri medii cuprinse între 17 şi 20 de lei în 2021.

    Toată producţia are loc într-un atelier din Bucureşti, unde Raluca şi ajutoarele ei lucrează atât invitaţii de nuntă şi de botez, papetărie pentru companii – cărţi de vizită, gift vouchere, thank you cards, etichete, ambalaje -, cât şi o gamă de felicitări şi carduri pe care le comercializează într-o reţea de magazine.



    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Bellissimo – brand de lumânări (Bucureşti)

    Fondator: David Samoilă

    Prezenţă: online şi la târguri


    Luana’s Boutique – brand de haine şi accesorii pentru copii (jud. Argeş)

    Fondatoare: Luana Mihai

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2022: 50.000 de euro

    Prezenţă: online şi la târguri


    Beauty Studio Artist – salon de înfrumuseţare (Sibiu)

    Fondatori: Isabela şi Răzvan Bobdan

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru primul an de activitate: 60.000 de euro

    Prezenţă: Sibiu


    Paul the bunny – jucării şi accesorii pentru copii (Braşov)

    Fondator: Nicoleta Costache

    Prezenţă: online


    Maya Concept – magazin de accesorii (Iaşi)

    Fondatoare: Alina Apescăriţei

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 1,6 mil. lei (circa 320.000 de euro)

    Prezenţă: un magazin în Iaşi



    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.