BusinessMagazin

Tag: deficit

  • (P) Drumul spre titlul de Angajator de Top începe de la angajaţi

    Procesul e cu atât mai dificil cu cât angajatul ştie cât de valoros este şi ştie sau, în orice caz, poate afla cât e dispusă să îi ofere în schimbul cunoştinţelor sale o altă companie. În acest context, nu e de mirare că mulţi angajaţi schimbă locul de muncă de la an la an şi că retenţia lor s-a transformat într-o adevărată provocare.

    Un exemplu de companie care a descoperit ecuaţia de succes pentru a forma echipe fericite şi loiale este Kaufland România, liderul pe piaţa de retail din România. Pentru a ne împărtăşi mai multe despre ce se află în spatele certificării Top Employer din acest an,  acordată de către organizaţia independentă Top Employers Institute din Olanda, am stat de vorbă cu Estera Anghelescu, Recruiting & Employer Branding Director.

    De cât timp lucrezi la Kaufland?

    „M-am alăturat echipei Kaufland în 2004, înainte să deschidem primul magazin. Am început în Departamentul Financiar-Administrativ, dar după ce am terminat programul de MBA, care a avut o componentă importantă de Resurse Umane, mi-am descoperit adevărata pasiune în Departamentul de Resurse Umane.”

    Ceea ce înseamnă că eşti în companie de mai bine de 10 ani?

    „Anul acesta se fac 14 ani de când sunt parte a echipei Kaufland, dar pentru mine nu este o cifră mare. Echipa Kaufland seamănă din multe puncte de vedere cu o familie, iar în familie rareori numeri anii. Sigur, în condiţiile actuale, în care pentru multe companii devine tot mai dificil să reţină angajaţii pe termen lung, 14 ani sună impresionant. În tot acest timp, motivaţia mea a venit din diversitatea proiectelor în care m-am implicat şi din provocările zilnice care m-au determinat să găsesc cele mai bune soluţii chiar şi atunci când ele păreau că nu mai există. Kaufland este o companie dinamică, în care căutăm să ne reinventăm continuu pentru a ţine pasul cu schimbările din retail, dar şi cu aşteptările tot mai ridicate ale clienţilor şi angajaţilor noştri.”  

    Care consideri că sunt motivele pentru care angajaţii Kaufland aleg să fie loiali companiei?

    „Atenţia la nevoile angajaţilor noştri, care se reflectă şi în beneficiile pe care le oferim, este unul dintre motive. La Kaufland încercăm să găsim un echilibru între ce îşi doresc angajaţii, ce nevoi au şi ce se potriveşte cu valorile companiei, dar nu ne este teamă să şi experimentăm. De la clasicele tichete de masă ne-am dus către cursuri de nutriţie şi de yoga, ateliere de educaţie nonformală pentru tineri, echipamente din bumbac bio şi zile libere pentru acţiuni de voluntariat. Un alt motiv ţine de accentul pe care compania îl pune pe corectitudinea faţă de oamenii care fac parte din echipa noastră. Oferim fiecărui angajat o grilă de salarizare transparentă, deoarece considerăm că este foarte important ca aceştia să primească toate informaţiile de care au nevoie pentru a-şi putea face planuri de viitor. Cred cu tărie că unul dintre motivele principale pentru care angajaţii Kaufland ne rămân alături este pentru că le respectăm viitorul. Aşadar, toate se rezumă la aceeaşi corectitudine pe care am menţionat-o mai devreme şi la înţelegerea că cei alături de care lucrăm sunt mai mult decât angajaţi. Asta înseamnă să fii Angajator de Top.”

  • Deficitul comercial a fost de aproape 13 miliarde de euro în anul 2017

    În anul 2017, exporturile şi importurile au crescut cu 9,1%, respectiv cu 12,2%, comparativ cu anul 2016. Exporturile au însumat 62,64 miliarde de euro, iar importurile au însumat 75,59 miliarde de euro.

    În luna decembrie 2017 exporturile au fost de 4,49 miliarde de euro, importurile au fost de 6,1 miliarde de euro, rezultând un deficit de 1,61 miliarde de euro. Faţă de luna decembrie 2016, exporturile din luna decembrie 2017 au crescut cu 4,2%, iar importurile au crescut cu 10,8%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Surpriză de la Finanţe: Suma colosală care s-a cheltuit în decembrie, faţă de restul anului

    Ministrul finanţelor Ionuţ Mişa a susţinut ieri că deficitul bugetar a fost în 2017 de 2,96% din PIB pe cash şi 2,8% din PIB pe ESA.
     
    Un deficit pe cash de 2,96% din PIB, la un PIB estimat de 842 de miliarde de lei, înseamnă 25 de miliarde de lei, ceea ce confirmă că Finanţele au cheltuit în decembrie 15 miliarde de lei peste venituri, întrucât, la 11 luni din an, deficitul bugetar era de 1,2% din PIB (10,2 mld. lei).
     
    Deficitul cash estimat la începutul anului 2017 era de 24,1 mld. lei, dar cum PIB-ul a crescut peste aşteptări şi suma prevăzută ca deficit a crescut. Mai mult, un deficit cash peste deficitul ESA înseamnă că Finanţele au făcut unele plăţi anticipate. În 2016, deficitul cash a fost de 2,4% din PIB, dar ulterior Comisia Europeană a arătat că deficitul ESA a fost de 3% din PIB, ceea ce înseamnă că nu fuseseră făcute unele plăţi angajate.
     
    Prin urmare, Finanţele au procedat şi în acest an cum au procedat şi în anii trecuţi. Au lăsat unele plăţi în decembrie pentru a se încadra în deficitul bugetar de 3% din PIB şi au cheltuit în funcţie de acest prag.
     

  • EURO, la a treia zi consecutivă de MAXIM istoric

    Vineri 19 ianuarie moneda europeană a depăşit, în premieră, pragul de 4,66 lei.

    Pe piaţa valutară interbancară moneda europeană a oscilat marţi între 4,6645 şi 4,6698 lei.

    Deprecierea din ultima perioadă a leului faţă de euro vine pe fondul turbulenţelor politice, dar şi în contextul în care balanţa comercială şi cea de plăţi înregistrează deficite tot mai mari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai slab leu. Euro a depăşit pragul de 4,66 lei şi a ajuns la un nou maxim istoric

    Pragul de 4,66 lei/euro mai fusese depăşit doar temporar, în şedinţele interbancare anterioare, dar până acum nu a fost consemnat ca o cotaţie oficială.

    Vineri, când şedinţa de tranzacţionare debutase la cotaţii mai mici, euro a trecut pragul de 4,66 lei în jurul orei 10.50, după care s-a stabilizat pe noul palier, la ora 13.00 (când BNR consemnează cotaţia oficială) fiind de 4,6614 lei.

    Deprecierea din ultimele zile a leului faţă de euro vine pe fondul turbulenţelor politice, dar şi în contextul în care balanţa comercială şi cea de plăţi înregistrează deficite tot mai mari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deficitul bugetar a urcat la 10,2 miliarde de lei, 1,2% din PIB, în primele 11 luni din 2017. Cu cât au crescut cheltuielile faţă de anul trecut

    Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 228,2 miliarde de lei, reprezentând 27,1% din PIB, au fost cu 11% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    S-au înregistrat creşteri faţă de anul trecut la încasările din contribuţiile sociale (+16,6%), din impozitul pe salarii şi venit (+8,5%) şi din veniturile nefiscale (+22,1%).

    Încasările din impozite şi taxe pe proprietate au scăzut cu 11,1% faţă de perioada similară din 2016, scăderea fiind determinată, în principal, de „eliminarea de la 1 ianuarie 2017 a impozitului pe construcţii speciale”, precizează MFP.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce trebuie să facă România pentru a adopta moneda unică

    Business Magazin vă propune o incursiune în statisticile băncii centrale care arată – într-un limbaj pretenţios, dar pe care vom încerca să-l explicăm – unde suntem noi, românii, faţă de locul în care se află clubul select al ţărilor care au moneda euro. În esenţă, teza bancherilor centrali este că mai întâi trebuie ca noi ”să ne facem bine“, pentru a ne integra în acel club, şi abia apoi să aşteptăm unele beneficii de pe urma integrării. Deocamdată, ”avem colesterolul 500, nu suntem antrenaţi, nu ştim încotro alergăm, dar pretindem să jucăm în Champions League, cot la cot cu campionii europeni“, au arătat reprezentanţii băncii centrale la seminarul EU-COFILE, organizat recent la Sinaia de BNR, Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Alpha Bank. Ei au precizat că opiniile astfel prezentate nu angajează în niciun fel Banca Naţională, ci sunt consideraţii personale, pe care le exprimă ca economişti.

    Trebuie precizat că aceşti economişti nu au avut un ton de reproş sau de dojană la adresa românilor, nici ca populaţie, nici măcar la adresa clasei politice sau a elitelor, chiar şi atunci când au arătat cele mai ample decalaje dintre România şi zona euro. Ei şi-au propus doar să prezinte un tablou de bord al României actuale, pentru a-l compara cu cel al zonei euro actuale şi pentru a evidenţia, astfel, ce este de făcut pentru ca adoptarea monedei euro ”să nu ne sufoce“.

    Statisticile BNR arată că între bogătaşii ţării şi cei mai săraci oameni, în România, se înregistrează decalaje de o asemenea magnitudine încât românii avuţi sunt de opt ori mai bogaţi decât cei năpăstuiţi. Acest ”opt“ este cea mai mare cifră din Europa, unde decalajul bogaţi versus săraci nu trece decât foarte rar de cifra cinci.

    Alt decalaj este dat de raportul dintre veniturile celor din capitală şi veniturile oamenilor din restul acelei ţări. Şi aici România se regăseşte printre ţările cu cele mai mari prăpăstii sociale. Concret, în zona Bucureşti-Ilfov Produsul Intern Brut pe cap de locuitor (”PIB/capita“) este de 3-4 ori mai mare decât în provincie (pentru comparaţie, în Germania este invers, adică provincia are venituri pe cap de locuitor mai mari decât capitala). Deficite similare cu ale României – capitală versus provincie – se mai întâlnesc doar în Slovacia. ”România este segregată: 12% din populaţie are PIB/capita în termenii parităţii puterii de cumpărare de 128% din media zonei euro, în timp ce 88% din populaţie are 44% din această medie“, au arătat reprezentanţii BNR.

    ATENŢIE LA BUGETE!

    Dezordinea din ograda românilor se regăseşte şi în bugetul familiilor, dar şi (mai ales) în bugetul statului. Pe scurt, cheltuim mai mult decât producem, lucru care în terminologia BNR se traduce în deficitele de cont curent şi bugetar. În plus, consumăm din import mai mult decât producem în plan intern, lucru care înseamnă ”deficitul balanţei comerciale“.

    Dacă o gospodărie cheltuieşte mai mult decât încasează şi – cheltuind – consumă mai mult decât produce, rezultatul nu poate fi altul decât că intră într-o criză de bani şi că se află într-o îndatorare tot mai greu de suportat. Sau, în termenii BNR, având – simultan – şi un ”deficit al contului curent“, şi un ”deficit bugetar“, şi un ”deficit al balanţei comerciale“, nu putem să ne aşteptăm la nimic bun. Pentru comparaţie, gospodăriile din zona euro – pe medie, desigur – nici nu cheltuiesc mai mult decât încasează, nici nu consumă mai mult decât produc. Ce trebuie să facem noi, românii, pentru a ne alinia în clubul euro este, aşadar, evident.

    Important este că toate aceste deficite (de cont curent, de buget şi de balanţă comercială) conduc la deprecierea leului, la supraîndatorarea ţării, la supraîncălzirea economiei (că ”ne comportăm ca o maşină care turează motoarele la maximum, dar nu are tracţiune“) şi, în final, la îndepărtarea României faţă de moneda euro.

    Faţă de aceste decalaje, discursul băncii centrale este puţin diferit în raport cu tezele altor organizaţii. Concret, potrivit bancherilor centrali, este necesar ca fiecare român, în ograda şi în bugetul lui, în satul/oraşul lui, să îşi echilibreze finanţele şi abia apoi să aştepte de la clasa politică sau de la administraţia de stat o astfel de corecţie. Îndeobşte, românii aşteaptă ca administraţia să-şi corecteze deficitele şi abia apoi gopodăriile să urmeze acest exemplu, local sau naţional.

    Într-una dintre prezentările bancherilor centrali s-a arătat că deficitul balanţei comerciale a fost de 8 miliarde de euro, iar explicaţia a fost nu doar aceea că importăm cu 8 miliarde de euro mai mult decât exportăm, ci şi că oferta internă a fost depăşită cu 8 miliarde de euro de cererea internă, lucru care a început deja să se vadă şi în cursul valutar (ceea ce ar trebui să ne pună în alertă).

  • TBI Bank lansează un credit pentru firme acordat exclusiv online. Care este suma maximă pe care o pot lua

    TBI Bank a lansat, în premieră în România, un credit pentru întreprinderi acordat exclusiv online, cu o sumă maximă de 67.500 lei. Procesul de obţinere durează doar cinci minute şi are loc exclusiv online. Aprobarea se face, de asemenea, online şi într-un timp foarte scurt, fără a fi necesare o vizită la bancă sau un cont curent la TBI Bank.

    “Având ca prioritate nevoile clienţilor noştri, vrem să aducem simplitate prin implementarea unor noi sisteme şi linii de produse online, construite inteligent, flexibil şi orientate spre viitor. Cea mai recentă propunere a noastră reprezintă doar unul dintre produsele pe care le lansăm pe piaţa din România, cu scopul de a fi printre cei care produc schimbarea în mediul bancar local. Sunt bucuroasă că echipa mea are curajul de a dezvolta asemenea produse de pionierat şi de a ne susţine viziunea pe termen lung – aceea de a realiza o schimbare profundă, organică în sistem prin digitalizare”, a spus Florentina Mircea, Chief Business Banking Officer la TBI Bank.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • AmCham Romania: măsurile fiscale anunţate frânează creşterea economică, pun presiune pe deficit

    În plus, pachetul de măsuri ar pune presiune pe încadrarea în ţinta de deficit bugetar de 3% în anii următori, precizează instituţia într-un comunicat.

    „Considerăm că trebuie evitate orice măsuri care ar putea atrage creşteri viitoare de taxe şi impozite sau scăderea/reducerea finanţării pentru investiţii în infrastructură, educaţie, sănătate, cercetare, etc. care să susţină dezvoltarea României”, arată AmCham.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eurostat: România, cel mai mare deficit bugetar din UE – 4,1% din PIB în trimestrul II 2017

    Cele mai mari excedente bugetare au fost raportate de Malta (2,3%) şi Cehia (1,9%), în al doilea trimestru din 2017.

    În primul trimestru al acestui an, deficitul bugetar al României s-a situat la 3,6% din PIB, fiind, de asemenea, cel mai mare din UE. România este urmată de Franţa (3,2%) şi Luxemburg (2,9%). Excedent bugetar a fost raportat în Malta (2,7%) şi Ungaria (2,4%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro