BusinessMagazin

Tag: decizie

  • Decizie dureroasă la Digi: vinde după 23 de ani tot businessul din Ungaria unui apropiat al premierului Viktor Orban

    Grupul de comunicaţii fixe şi mobile Digi, controlat de miliardarul Zoltan Teszari din Oradea, a anunţat luni sea­ră cea mai dureroasă decizie de business din istoria com­paniei: exitul de pe a doua cea mai importantă piaţă, pri­ma pe care compania românească a intrat pe plan ex­tern – Ungaria. Decizia vine după ani de zile în care com­pa­nia românească s-a confruntat cu un mediu ostil: nu­me­roase amenzi, tergiversarea aprobării unor tranzacţii, si­tuaţie ce a culminat cu refuzul Budapestei de a accepta Digi la licitaţia pentru 5G, tehnologia viitorului în telecom.

    Serghei Bulgac, CEO al Digi, a informat sec inves­ti­to­rii privind negocierile, evitând orice comentarii privind mo­tivele care au dus la această decizie. „Societatea do­reş­te să informeze că a încheiat un acord preliminar şi ne­obli­gatoriu pentru achiziţia Digi Ungaria şi a filialelor. În ba­za înţelegerii părţilor, 4iG ar urma să achiziţioneze in­te­gral participaţia. Achiziţia ar urma să fie finalizată până în luna septembrie a anului 2021“.

    Cumpărătorul operaţiunilor Digi – un business care ajun­sese în 23 de ani la 200 mil. euro şi peste 1,1 milioane de abonaţi – este 4iG, un jucător care are în spate un vehi­cul de investiţii (Konzum Management) în care este ac­ţio­nar unul dintre aliaţii din business ai premierului Viktor Orban – Lorinc Meszaros, conform Reuters.

    Aliatul premierului din Budapesta este implicat, printre altele, şi într-o fuziune de amploare a mai multor jucători din piaţa bancară ungară, operaţiune care a fost scutită de premierul Viktor Orban, de obţinerea unui acord de la autoritatea de concurenţă pentru că aceasta ar avea o importanţă strategică, potrivit aceleiaşi surse.

     

  • Rasturnare de situatie. Anunt de ULTIMA ORA privind restrictiile impuse in Bucuresti

    Primarul Cristian Popescu Piedone anunţă că suspendă decizia privind restricţiile anti-COVID după o discuţie cu prefectul Capitalei.

    În urma unei discuţii telefonice pe care prefectul Capitalei a avut-o cu primarul Sectorului 5 joi dimineaţă, Primăria Sectorului 5 a decis să suspende pentru moment dispoziţia dată miercuri, privind unele măsuri pentru limitarea răspândirii COVID-19 pe raza sectorului.

    La solicitarea prefectului, primarul a fost de acord să aştepte deciziile care urmează să fie luate la nivel de Guvern şi care presupun adoptarea unor măsuri unitare la nivelul Capitalei.

    Primarul Sectorului 5 şi prefectul au căzut de acord în privinţa faptului că „mai presus de orice sunt interesul şi sănătatea cetăţenilor, iar situaţia epidemiologică actuală necesită adoptarea unor măsuri suplimentare”.

    Cristian Piedone spunea, miercuri seară, că nu va revoca restricţiile anti-COVID, la cererea prefectului.

  • După 15 ani de muncit pentru alţii o tânără a decis să îşi deschidă propria afacere, exploatând o resursă romanească pe care o avem din belşug, dar pe care puţini o folosesc

    După 15 ani de muncă într-o multinaţională, Andreea Emilian a decis să dea curs unei idei de afaceri pe care şi-o dorea încă din facultate: un centru de înfrumuseţare axat pe folosirea produselor din plantele româneşti.

    Strop Concept este primul proiect de antreprenoriat al Andreei Emilian şi, potrivit ei, acesta are la bază o cercetare riguroasă. „A durat destul de mult să iau această hotărâre, mai exact trei ani. Decizia nu a fost uşoară, dar direcţia pentru mine a fost clară încă de la început”, descrie antreprenoarea decizia de a înfiinţa centrul de înfrumuseţare. Lansat în urmă cu aproximativ un an, acesta se concentrează, potrivit ei, pe organic şi tradiţie, prin folosirea unui brand românesc de cosmetică organică fără substanţe de sinteză, cu brevete de invenţie – Careless Beauty – şi prin folosirea pânzelor naturale în masajele corporale, pânze produse de un mic atelier autohton – DeFlorian.

    „Încă din copilărie, fiind pasionată de plante, aveam ţeluri mari în a realiza poţiuni de tinereţe veşnică şi parfumuri”, descrie Andreea Emilian modul în care a început atracţia ei pentru domeniul biologiei, încă de când era copil. A fost un pas natural astfel orientarea către cursurile Facultăţii de Biologie. În facultate a început să se contureze visul ei de a avea un centru de estetică, care pe atunci însă „nu era foarte bine definit”.

    Andreea Emilian a lucrat apoi timp de 15 ani în domeniul cosmetic, iar ultimul rol avut a fost de channel manager în cadrul Sensiblu. A dobândit însă experienţă în mai multe segmente: vânzare, consiliere şi apoi training. „Am trecut prin toate stadiile; mi-am păstrat însă concentrarea permanentă pe urmărirea trendurilor cosmetice, pe ce anume îşi doresc femeile când afirmă că vor să fie frumoase, pe viziunea lor asupra îngrijirii frumuseţii.”

    Spune că după ce s-a documentat şi a purtat mai multe discuţii atât cu consumatorii, cât şi cu oameni implicaţi în domeniu, a ajuns la o concluzie clară: „Ne îndreptăm către un model mai simplu şi mai curat – o frumuseţe sănătotasă. Iar asta presupune din punctul meu de vedere o abordare de ansamblu a frumuseţii”.

    A observat că există două coordonate mari de care femeile ţin cont atunci când afirmă că îşi doresc să fie frumoase – timpul şi naturaleţea. „Iată că ne îndreptăm către o nouă perioadă, un model mai simplu şi diferit de cel al anilor trecuţi, în care ne dorim să fim frumoase arătându-ne chipul, cu un minimum de timp investit în machiaj şi cu ingrediente sănătoase şi pentru pielea noastră.”

    Astfel, spune că în cadrul Strop Concept şi-a propus să ofere clienţilor „nu doar tratamente cosmetice, ci un hub în care să redescopere tezaurul vegetal românesc, unde să punem în valoare capitalul plantelor româneşti”.
    Bazele afacerii Careless Beauty, de pildă, au fost puse de antreprenoarea Elena Oancea, în 1992, iar în prezent acesta deţine patru brevete de invenţie pentru produse dermatocosmetice organice şi utilizează peste 40 de specii de plante româneşti, potrivit unui interviu acordat anterior revistei Business MAGAZIN.

    Ulterior, conform spuselor sale, toate încasările începând cu anul înfiinţării au fost reinvestite în permanenţă în terenuri, lucrări agricole, realizarea culturilor de plante, în dezvoltarea reţetarelor, în cercetare ştiinţifică şi pentru obţinerea avizelor necesare.

    Investiţia totală în acest centru a ajuns la 30.000 de euro. Aflat într-o vilă de peste 100 de metri pătraţi din cartierul bucureştean Cotroceni, oferă, în cadrul acestuia, tratamente cu dermatocosmetice organice, consultanţă personalizată şi informaţii despre segmentul de estetică organică. Alături de aceste servicii, clientele regăsesc în cadrul centrului expoziţii de artă, cu parfumuri artizanale, cu miere brută sau la prima mână sub un brand propriu (Strop de miere), ateliere tematice.

    „N-aş putea estima o valoare a pieţei industriei saloanelor de frumuseţe, dar pot spune cu certitudine că miza este mare, există concurenţă, însă concurenţa este bună. Iar în ceea ce priveşte zona de cosmetică organică, sunt convinsă că există loc de dezvoltare”, descrie Andreea Emilian potenţialul pieţei pe care activează. Din punctul ei de vedere, cosmetica organică este deocamdată o nişă, cu potenţial de expansiune. „Avem tendinţa de a ne întoarce la natură, ne îndreptăm către un model mai relaxat, mai firesc şi mai curat: ne dorim o frumuseţe arnonioasă, detaşată de echipamente cosmetice şi de artificial.”

  • A lucrat o viaţă la bancă, dar acum a decis să se retragă într-un sat la ţară. Este incredibil cum a reuşit ea să transforme acest loc uitat de lume

    Proiectul Caselor de Oaspeţi de la Cincşor a apărut oficial pe scena turismului local în urmă cu patru ani şi a pus pe harta Transilvaniei un sat de doar 650 de locuitori, un sat uitat de lume, rămas undeva în negura timpului.

    Când fosta şcoală, fosta parohie şi două case tradiţionale săseşti au fost restaurate şi introduse în circuitul turistic, câteva mii de iubitorii de natură, de istorie şi de gastronomie locală şi-au pus Cincşorul pe lista de vizitat. Spre exemplu, doar anul trecut circa 8.000 de români şi străini au trecut pragul bisericii fortificate din sat, iar o parte s-au cazat în Casele de Oaspeţi. Pandemia de Covid-19 a dat iniţial peste cap planurile de vacanţă pentru acest an ale multora, dar lucrurile încep acum să se aşeze din nou pe făgaşul normal, iar România în general şi Transilvania în particular devin cap de listă în ceea ce priveşte destinaţiile de top pentru acest sezon.

    O antreprenoare care şi-a construit cariera în mediul bancar a dezvoltat, alături de soţul său, în satul natal Cincşor din Transilvania un proiect ce a găzduit 1.200 de vizitatori în 2019, majoritatea români. Încă de la început fondatorii au mizat pe turiştii locali, tineri de 25-45 de ani, ce lucrează în IT, media, în corporaţii sau care au profesii liberale. Sunt persoane cu venituri peste medie, iar decidenţii sunt în proporţie de 90% femei.

    „E un segment în creştere acesta, sunt oameni care vin atraşi de autenticitatea locului, de relaţia personalizată cu proprietarii. Plus că transmitem o poveste. Şi mai avem un avantaj, bucătăria, mai exact restaurantul propriu. Suntem deschişi tot timpul anului, iar în 2019 am avut un grad mediu de ocupare de 64%”, spune Carmen Schuster, cea care alături de soţul său a lansat proiectul Casele de Oaspeţi de la Cincşor. Ea locuieşte în localitatea braşoveană Cincşor, care numără doar 650 de locuitori. S-a mutat aici, alături de soţul său, acum aproape cinci ani şi a dezvoltat proiectul ce are o capacitate de cazare de circa 40 de persoane.

    „Nu există o lipsă de calitate a vieţii aici. Trebuie să fii racordat la oraş, e adevărat, dar şi comunităţile de aici sunt vii. Există efervescenţă. Nu ducem deloc lipsa oraşului. Aici, deşi munceşti mult, te poţi concentra mai bine. Nu mai pierzi timpul în trafic. În plus, nu suntem departe de cultură şi de activităţi sociale, Sibiul fiind la doar o oră distanţă. Plus că, o dată pe lună, venim la Bucureşti.”

    Carmen Schuster a plecat în Germania în ’85, cu gândul de a rămâne acolo. Studiase aici franceza şi germana, iar acolo a absolvit o facultate cu profil economic la Karlsruhe.

    Apoi s-a angajat în sistemul bancar, unde până în 2000 s-a ocupat de restructurarea băncilor din Germania. Prima dată a revenit în România în 1996 pentru un proiect internaţional de restructurare a CEC. A plecat înapoi şi a revenit ulterior în 2000, tot pentru un proiect de consultanţă.

    A fost angajată apoi de grupul austriac Erste Bank, care în 2006 a cumpărat BCR. Carmen Schuster face parte din echipa de tranziţie, tranziţie care a durat ceva ani. „Am făcut banking din pasiune. De altfel şi acum am lucrat la un proiect ce va fi implementat din toamnă şi care este menit să acorde credite pentru dezvoltarea businessurilor creionate de femei.”

    Este un proiect venit din Germania şi realizat de BERD în colaborare cu Savings Banks Foundation for International Cooperation. „Nu m-am desprins cu totul de banking, dar de acum mai bine de un deceniu am considerat că trebuie să găsesc o alternativă, că trebuie să mă racordez la alte domenii. Zona de restaurare şi cea culturală au fost întotdeauna pasiunile mele.”

    Astfel, în 2010, a început, alături de soţul său, să cumpere case în localitatea natală Cincşor pe care să le restaureze şi să le introducă în circuitul turistic. Acum aproape cinci ani s-au mutat în Transilvania şi se ocupă de acest proiect antreprenorial. „În 2010 am simţit că trebuie să rămân în România. A fost momentul când am început să construiesc ideea de case de oaspeţi. Deschiderea oficială a avut loc în 2016, însă am lucrat la proiectul de restaurare din 2010. În paralel lucram şi în corporaţie.”

    Cititi materialul integral aici 

  • Decizie istorică: Curtea Supremă din Marea Britanie a decis că şoferii Uber sunt clasificaţi ca angajaţi şi au drepturile aferente, precum salariu minim

    Uber a pierdut lupta într-una dintre cele mai proeminente dispute legale cu privire la drepturile angajaţilor, în contextul în care Curtea Supremă din Marea Britanie a decis că şoferii companiei trebuie clasificaţi drept angajaţi şi să primească drepturile aferente în conformitate cu legislaţia muncii, potrivit FT.

    Curtea Supremă a decis în favoarea celor 35 de şoferi Uber care au deschis această dispută în 2016, argumentând că nu sunt liber profesionişti, întrucât Uber controlează cea mai mare parte a muncii pe care o prestează, alocându-le clienţi şi stabilind tarifele pe care operează.

    Lord George Legatt, judecător la Curtea Supremă, a declarat că forul a decis împotriva Uber pe această speţă.

    „Şoferii sunt într-o poziţie de subordonare şi dependenţă în relaţia cu Uber, astfel încât nu au libertatea de a-şi îmbunătăţi poziţia economică prin ambiţii profesionale sau antreprenoriale, sau au prea puţin această libertate”, a declarat judecătorul, la anunţarea sentinţei.

    Decizia le aduce şoferilor dreptul de a-şi lua concedii plătite, precum şi de a primi salariul minim din Marea Britanie, în conformitate cu legislaţia muncii.

    Această decizie vine ca o lovitură puternică pentru compania de ride-hailing, într-una dintre cele mai mari pieţe în care activează. Deşi implicaţiile practice imediate nu sunt clare la acest moment, decizia judecătorului s-ar putea aplica nu doar pentru cei 35 de şoferi Uber care au deschis procesul, ci şi pentru alte mii de şoferi care pregătesc o acţiune colectivă.

  • După 15 ani de muncit pentru alţii o tânără a decis să îşi deschidă propria afacere, exploatând o resursă romanească pe care o avem din belşug, dar pe care puţini o folosesc

    După 15 ani de muncă într-o multinaţională, Andreea Emilian a decis să dea curs unei idei de afaceri pe care şi-o dorea încă din facultate: un centru de înfrumuseţare axat pe folosirea produselor din plantele româneşti.

    Strop Concept este primul proiect de antreprenoriat al Andreei Emilian şi, potrivit ei, acesta are la bază o cercetare riguroasă. „A durat destul de mult să iau această hotărâre, mai exact trei ani. Decizia nu a fost uşoară, dar direcţia pentru mine a fost clară încă de la început”, descrie antreprenoarea decizia de a înfiinţa centrul de înfrumuseţare. Lansat în urmă cu aproximativ un an, acesta se concentrează, potrivit ei, pe organic şi tradiţie, prin folosirea unui brand românesc de cosmetică organică fără substanţe de sinteză, cu brevete de invenţie – Careless Beauty – şi prin folosirea pânzelor naturale în masajele corporale, pânze produse de un mic atelier autohton – DeFlorian.

    „Încă din copilărie, fiind pasionată de plante, aveam ţeluri mari în a realiza poţiuni de tinereţe veşnică şi parfumuri”, descrie Andreea Emilian modul în care a început atracţia ei pentru domeniul biologiei, încă de când era copil. A fost un pas natural astfel orientarea către cursurile Facultăţii de Biologie. În facultate a început să se contureze visul ei de a avea un centru de estetică, care pe atunci însă „nu era foarte bine definit”.

    Andreea Emilian a lucrat apoi timp de 15 ani în domeniul cosmetic, iar ultimul rol avut a fost de channel manager în cadrul Sensiblu. A dobândit însă experienţă în mai multe segmente: vânzare, consiliere şi apoi training. „Am trecut prin toate stadiile; mi-am păstrat însă concentrarea permanentă pe urmărirea trendurilor cosmetice, pe ce anume îşi doresc femeile când afirmă că vor să fie frumoase, pe viziunea lor asupra îngrijirii frumuseţii.”

    Spune că după ce s-a documentat şi a purtat mai multe discuţii atât cu consumatorii, cât şi cu oameni implicaţi în domeniu, a ajuns la o concluzie clară: „Ne îndreptăm către un model mai simplu şi mai curat – o frumuseţe sănătotasă. Iar asta presupune din punctul meu de vedere o abordare de ansamblu a frumuseţii”.

    A observat că există două coordonate mari de care femeile ţin cont atunci când afirmă că îşi doresc să fie frumoase – timpul şi naturaleţea. „Iată că ne îndreptăm către o nouă perioadă, un model mai simplu şi diferit de cel al anilor trecuţi, în care ne dorim să fim frumoase arătându-ne chipul, cu un minimum de timp investit în machiaj şi cu ingrediente sănătoase şi pentru pielea noastră.”

    Astfel, spune că în cadrul Strop Concept şi-a propus să ofere clienţilor „nu doar tratamente cosmetice, ci un hub în care să redescopere tezaurul vegetal românesc, unde să punem în valoare capitalul plantelor româneşti”.
    Bazele afacerii Careless Beauty, de pildă, au fost puse de antreprenoarea Elena Oancea, în 1992, iar în prezent acesta deţine patru brevete de invenţie pentru produse dermatocosmetice organice şi utilizează peste 40 de specii de plante româneşti, potrivit unui interviu acordat anterior revistei Business MAGAZIN.

    Ulterior, conform spuselor sale, toate încasările începând cu anul înfiinţării au fost reinvestite în permanenţă în terenuri, lucrări agricole, realizarea culturilor de plante, în dezvoltarea reţetarelor, în cercetare ştiinţifică şi pentru obţinerea avizelor necesare.

    Investiţia totală în acest centru a ajuns la 30.000 de euro. Aflat într-o vilă de peste 100 de metri pătraţi din cartierul bucureştean Cotroceni, oferă, în cadrul acestuia, tratamente cu dermatocosmetice organice, consultanţă personalizată şi informaţii despre segmentul de estetică organică. Alături de aceste servicii, clientele regăsesc în cadrul centrului expoziţii de artă, cu parfumuri artizanale, cu miere brută sau la prima mână sub un brand propriu (Strop de miere), ateliere tematice.

    „N-aş putea estima o valoare a pieţei industriei saloanelor de frumuseţe, dar pot spune cu certitudine că miza este mare, există concurenţă, însă concurenţa este bună. Iar în ceea ce priveşte zona de cosmetică organică, sunt convinsă că există loc de dezvoltare”, descrie Andreea Emilian potenţialul pieţei pe care activează. Din punctul ei de vedere, cosmetica organică este deocamdată o nişă, cu potenţial de expansiune. „Avem tendinţa de a ne întoarce la natură, ne îndreptăm către un model mai relaxat, mai firesc şi mai curat: ne dorim o frumuseţe arnonioasă, detaşată de echipamente cosmetice şi de artificial.”

  • Cum le raspunde Kelemen Hunor studenţilor care critica decizia de eliminare a gratuităţii pe tren

    Vicepremierul Kelemen Hunor declară că decizia de eliminare a gratuităţii pe tren pentru studenţi nu a fost încă luată şi că discuţiile continuă la ministerele de resort.
    Kelemen Hunor răspunde la RFI criticilor studenţilor, în legătură cu eliminarea gratuităţii la călătoriile cu trenul: „Nu am încălcat o promisiune. În continuare, există o discuţie la nivelul Ministerului Transporturilor şi la Educaţie. Ordonanţa de Urgenţă nu a fost adoptată ieri, a fost în prima lectură şi mai este loc de discuţii, în continuare”.
    „Sper că vom putea susţine călătoriile pentru studenţi şi vom găsi banii, pentru că aici nu am văzut că ar fi vorba despre sume uriaşe, pentru a asigura studenţilor să meargă de la domiciliul lor până la facultate, până la destinaţie şi înapoi, în aşa fel încât să nu îngrădim în nici un fel transportul. Deci a fost o primă lectură, la ministerele de resort se continuă discuţia”, spune vicepremierul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Epuizat de munca de acasă? Parlamentarii europeni sar în ajutorul angajaţilor şi vor ca aceştia să aibă dreptul de a se deconecta în afara orelor de program fără repercusiuni

    Munca de acasă în timpul pandemimei a funcţionat pentru situaţia epidemiologică, însă în cele mai multe cazuri a însemnat şi program prelungit pentru angajaţi, care s-au trezit cu biroul peste ei în casă şi fără posibilitatea de a se deconecta cu adevărat de la computer şi de la şedinţele pe Zoom.

    Parlamentul european vrea să schimbe modul în care evoluează situaţia. Angajaţii din Europa ar trebui să aibă dreptul legal să se deconecteze de la muncă şi să îşi închidă toate comunicaţiile electronice dacă sunt în afara programului, fără a suporta consecinţe, au decis parlamentarii europeni, joi, potrivit Bloomberg.

    Un număr majoritar de 472 de parlamentari europeni au susţinut lansarea unui apel către Comisia Europeană, prin care îi cer executivului Uniunii Europene să propună un nou set de reguli pentru drepturile muncitorilor în cadrul blocului european.

    „Vă mulţumim pentru că susţineţi muncitorii europeni”, a scris Alex Agius Saliba, un politician de centru-stânga, membru al Parlamentului european, într-o postare pe Twitter.

    El a adăugat că executivul trebuie să vină rapid cu o propunere legislativă în acest sens.

    Unele ţări europene, precum Franţa, au înscris deja în lege dreptul angajatului de a se deconecta.

    Cu toate acestea, chiar dacă organismul executiv decide să răspundă apelului parlamentarilor, ar dura probabil câţiva ani până când ar intra o legislaţie în vigoare la nivel european.

    Criza coronavirusului a adus un nivel de stres fără precedent pentru angajaţii din întreaga lume, în contextul în care alţi cetăţeni deja au rămas fără loc de muncă sau se tem constant de posibilitatea de a-şi pierde locul de muncă.

    Mai mult, munca de acasă, corelată cu şcoala online, a eliminat barierele dintre viaţa profesională şi viaţa de familie, în timp ce viaţa socială a dispărut aproape în totalitate.

  • Ungaria iese din liniile UE, din nou: Viktor Orban ia măsuri disperate şi decide aprobarea vaccinului Sputnik V şi utilizarea lui pe populaţie. El vrea să aducă şi vaccinul chinezilor

    Ungaria a devenit prima ţară din Uniunea Europeană care a aprobat vaccinul rusesc împotriva Covid-19, cunoscut drept Sputnik V, în contextul în care premierul Viktor Orban îşi asumă acest risc drept unul politic, încercând să câştige cât mai multă simpatie până la alegerile de anul viitor, potrivit Bloomberg.

    Autoritatea de reglementare a medicamentelor din Ungaria a acordat o autorizare de urgenţă pentru Sputnik V, cât şi pentru vaccinul dezvoltat de AstraZeneca, a anunţat guvernul.

    Decizia vine după ce Orban a decis să iasă din liniile stabilite alături de Uniunea Europeană şi să aprobe ambele vaccinuri care nu au fost încă autorizate pentru Europa.

    Nu este niciun secret că Viktor Orban este foarte apropiat de preşedintele rus Vladimir Putin şi de Partidul Comunist Chinez, însă el ar putea rămâne singurul lider european care a ales să îşi expună populaţia în faţa unor vaccinuri aprobate accelerat, fără destule verificări.

    Guvernul de la Budapesta ia în calcul chiar să procupe vaccinul Sinopharm, în ciuda trecutului înţesat de corupţie al companiei.

    Mutările lui Orban sunt disperate în contextul în care următoarele alegeri electorale se apropie, iar liderul naţionalist vrea să obţină al patrulea mandat la conducerea Ungariei.

  • Ivan Patzaichin, decizie neaşteptată: se retrage din grupul consultativ al Alianţei USR-PLUS pentru Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Care este motivul

    Ivan Patzaichin a decis să se retragă din grupul consultativ propus de USR-PLUS pentru alegerea guvernatorului Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, fiind surprins de atacurile violente la adresa sa pe acest subiect.

    Patzaichin a postat pe pagina sa de Facebook decizia şi motivul din spatele acesteia.

    ”Cred foarte tare în ideea de a decide transparent, printr-un proces de consultare, cine să fie guvernatorul ARBDD. Tocmai de aceea am acceptat să fiu parte din acest proces, însă am fost surprins de violenţa atacurilor la adresa mea pe acest subiect. Sunt mulţi oameni de calitate în Tulcea, şi sunt convins că vor găsi posibilitatea de a colabora şi fără mine. Aşa că mă voi retrage din această activitate. Eu n-am avut niciodată alte interese decât de a contribui la dezvoltarea Deltei şi la bunăstarea oamenilor săi. Nu doresc să trebuiască să dovedesc mereu şi mereu acest lucru, sau prin prezenţa mea să pun în pericol acest proces. Sper să continue această consultare, să ducă la rezultate frumoase şi le doresc succes celor ce o vor duce la bun sfârşit”, a scris Patzaichin pe Facebook.

    Alianţa USR-PLUS a propus vineri un proces transparent şi consultativ pentru stabilirea conducerii executive a Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD), responsabilitate care a revenit Alianţei după negocierile cu partenerii de coaliţie.  

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro