BusinessMagazin

Tag: Curte

  • Cum arată vila de la malul mării a Simonei Halep! Proprietatea de lux valorează aproximativ 700.000 de euro

    Deşi ar putea să trăiască în orice colţ din lume, Simona Halep a declarat că îşi doreşte să locuiască în Constanţa, orasul ei natal. Simona şi-a ridicat, în ultimii doi ani, o vilă cochetă, într-o zonă liniştită a celei mai mari localităţi de pe litoral.

    Lucrările casei au început în luna august 2015 şi s-au finalizat la finalul verii, în 2017. Finisajele, mobilatul şi curăţenia generală au mai durat câteva luni, vila corespunzând abia acum viziunii proprietarei.

    Simona are curtea plina de flori şi de pomi, iar terasele sunt, la fel, pavoazate cu ghivece cu plante. Proprietatea tenismenei valorează în jur de 700.000 de euro. 

    VEZI AICI GALERIA FOTO

  • Prima sentinţă în dosarul Turceni-Rovinari. Victor Ponta şi Dan Şova achitaţi

    În acelaşi dosar au fost achitaţi şi Laurenţiu Ciurel, director general al SC Complexul Energetic Rovinari SA (CER) la data faptelor, şi Laurenţiu Graure, la data faptelor director economic al CET, aceştia fiind acuzaţi de abuz în serviciu.

    Un alt inculpat, Dumitru Cristea, la data faptelor director general al Complexului Energetic Turceni (CET), a fost condamnat la 4 ani de închisoare.

    În cazul fostului premier Victor Ponta, judecătorii au decis achitarea pentru fals în înscrisuri, complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani. Fostul ministru Dan Şova a fost achitat pentru complicitate la abuz în serviciu, fals în înscrisuri sub semnătură privată, evaziune fiscală şi spălare de bani.

    Decizia judecătorilor nu este definitivă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Potop în Piteşti: mai multe instituţii, între care Curtea de Apel, au fost inundate

    Purtătorul de cuvânt al ISU Argeş, Mădălina Epure, a declarat că pompierii intervin la mai multe instituţii publice care au fost inundate în urma unei ploi torenţiale. Echipajele ISU intervin pentru scoaterea apei la Liceul Tehnologic ”Constantin Brâncuşi”, Sala Sporturilor şi Curtea de Apel Piteşti.
     
    Potrivit sursei citate, există foarte multe sesizări din oraş, în condiţiile în care a plouat mult.
     
    Pompierii au fost solicitaţi să intervină şi în cazul unor inundaţii produse în localităţile Bradu şi Ştefăneşti.
     
    Viceprimarul din Piteşti, Sorin Apostoliceanu, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că şi angajaţii Primăriei intervin pentru recolmatarea canalizării, mai multe străzi fiind inundate.
     
    ”A plouat timp de două ore. A căzut grindină şi o cantitate mare de apă. Inundaţii sunt pe foarte multe străzi. Au refulat canalizările, au fost ridicate capacele. Avem oameni care intervin acum să scoată mizeriile. Şi la Finanţe a fost inundat sediul”, a declarat Apostoliceanu.

  • Raed Arafat, după ce Olivia Steer a spus că rujeola nu există: Dezinformările costă vieţi inocente

    Raed Arafat afirmă că decizia invocată de Olivia Steer nu se referă la existenţa sau nu a virusului, ci la un pariu pus de un antivaccinist prin care a promis că persoana care îi prezintă un singur articol ştiinţific care deţine dovezile asupra existenţei virusului rujeolei primeşte 100.000 euro.

    “Decizia Curţii Supreme Germane nu se referă la existenţa sau nu a virusului ci la un pariu pus de un antivaccinist prin care a promis că cine îi prezintă un singur articol ştiinţific care deţine dovezile asupra existenţei virsului rujeolei, acesta primeşte 100.000 Euro.

    Este cazul Bardens vs. Lanka, prin care Bardens a solicitat acestuia plata sumei întrucât el a înaintat 6 articole ştiinţifice care probează existenţa virusului rujeolei! Prima instanţă a dat dreptate lui Bardens şi a ordonat executarea plăţii sumei de 100.000 euro de către Lanka care a constestat decizia la o curte superioară.

    În cadrul curţii supreme s-a stabilit ca Lanka să nu plătească pentru că este dreptul lui să spună dacă probele înaintate de Bardens sunt satisfăcătoare exigenţelor sale, însă Curtea Supremă Germană nu a zis niciodată că virusul nu există. Mai mult în cadrul procesului s-au folosit şi argumente precum faptul că Bardens a prezentat 6 articole care în mod coroborat conţin probele necesare asupra existenţei virusului rujeolei iar Lanka a explicat că el a cerut un singur articol care să conţină toate dovezile, acesta fiind un joc de cuvinte cu dublu înţeles în limba Germană”, a scris, pe Facebook, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat.

    Secretarul de stat a reiterat ideea potrivit căreia astfel de manipulări şi dezinformări pot “costa vieţi inocente, inducând părinţii în eroare”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ioan Becali a fost eliberat din Penitenciarul Jilava

    Ioan Becali era încarcerat la Penitenciarul Jilava şi a fost pus în libertate.

    “În baza art. 425 ind.1 alin.7 pct.1 lit. b Cod procedură penală, respinge ca nefondată contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva sentinţei penale nr.142/05.03.2018 pronunţată de Judecătoria Slobozia, pe care o menţine . În baza art.275 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Definitivă”, a fost decizia Tribunalului Ialomiţa.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iohannis va sesiza CCR şi Comisia de la Veneţia pe legile Justiţiei

    “Constat chiar de la început că ele (n.r.: legile Justiţiei) nu sunt deplin adecvate nici cadrului constituţional intern şi nici standardelor europene în materie. Unele dispoziţii de modificare a legii 303/2004 au fost declarate neconstituţionale în două rânduri. Cu toate acestea, chestiuni privind integritatea şi răspunderea magistraţilor contravin Constituţiei. Lege 304/2004 a ajuns la promulgare şi am constat că ridică probleme. Noile reglemetări riscă să blocheze actul de justiţie. Apoi sunt create noi structuri menite nu să eficientizeze justiţia, ci să timoreze magistraţii. Nici legea 317/2004 nu are o redactare mai fericită căci ea instituie o segregare a garantului independenţei justiţiei, prin mutare de la CSM, la secţii. (…) Am decis, ca atare să trimit întregul pachet înapoi la CCR şi în paralel să sesizez Comisia de la Veneţia. De aceea fac un apel către CCR de a nu se grăbi şi a conlucra cu organismul european care contribuie de aproape 30 de ani la dezvoltarea unui patrimoniu constituţional comun în Europa şi care sprijină statele în materie de democraţie, inclusiv prin acordarea unui sprijin constituţional de urgenţă. Sunt convins că judecătorii CCR vor avea toată deschiderea pentru un demers care îşi propune să asigure respectare principiilor şi valorilor europene în România”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.

    Şeful statului a mai anunţat că după ce CCR se va exprima va face o nouă analiză a legilor şi va decide atunci dacă se impune o reexaminare.

  • BREAKING: Sorin Ovidiu Vîntu, condamnat la 10 ani pentru delapidarea Asociaţiei Salariaţilor SNP Petrom

    Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au contopit toate pedepsele omului de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, dispunând pentru acesta o pedeapsă de 10 ani de închisoare cu executare în dosarul patrimoniului Asociaţiei Salariaţilor din SNP Petrom SA. Pentru Liviu Luca, judecătorii au pronunţat pedeapsa de 10 ani de închisoare cu executare.

    Acesta este cel de-al cincilea dosar în care omul de afaceri este condamnat.

    În primă instanţă, Tribunalul Bucureşti i-a condamnat, în decembrie 2016, pe omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu şi pe Liviu Luca la 10 ani şi două luni de închisoare cu executare, şi respectiv 10 ani de închisoare cu executare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oligarhia, sclavia în care afaceriştii ruşi sunt ţinuţi de Kremlin

    Cu toate acestea, Dmitry Peskov, purtător de cuvânt al curţii de la Kremlin, spune că, în prezent, în Rusia nu mai există oligarhi. Thomas Graham, expert în oligarhie şi co-director al departamentului de studii despre Rusia la universitatea Yale, explică însă ce presupune statutul de oligarh. 

    „Oligarhii sunt oameni de afaceri ruşi, bogaţi şi apropiaţi de cei aflaţi la putere. Aproape orice afacerist rus bogat este considerat oligarh, deoarece în Rusia este o relaţie apropiată între averea private şi puterea publică. Majoritatea au ajuns bogaţi prin stabilirea unor relaţii cu guvernul sau lucrând pentru autorităţi, dar nu toţi s-au ridicat în felul acesta. Suntem la a doua generaţie de oligarhi”, spune Thomas Graham.

    El povesteşte că termenul de oligarh a fost folosit pentru prima dată pe la mijlocul anilor ’90, după destrămarea Uniunii Sovietice, într-o perioadă de stres socio-economic, când instrumentele puterii statului erau la pământ.Era, de asemenea, perioada când s-a trecut prin procesul privatizării.

    În această perioadă de tranziţie de la comunism la semi-capitalism a înflorit oligarhismul, printr-un număr mic de indivizi care s-au folosit de puterea lor politică pentru a obţine control asupra capitalurilor private, în principal asupra industriei petroliere şi a gazului, de cherestea şi aluminiu şi a altor resurse naturale. În acea perioadă, oligarhii erau adunaţi în grupuri mai mici, şi aveau, de obicei, câte o persoană sus-pusă, legături cu presa şi securitatea asigurată. Totuşi, relaţia acestora cu guvernul a început să se schimbe odată cu venirea la putere a preşedintelui Vladimir Putin.

    Graham adaugă că, în prezent, s-a format un nou grup de oligarhi, dependent în continuare de relaţiile cu guvernul, dar cu o influenţă politică mult mai mică, deoarece puterea este deţinută acum de Putin. Potrivit expertului în oligarhie, diferenţa dintre oligarhii ruşi şi oamenii de afaceri foarte bogaţi americani constă în faptul că în SUA există instituţii şi un sistem independent de tribunale, care le oferă investitorilor libertate şi siguranţă. Nu este nevoie să ai acces la puterea politică pentru a-ţi proteja proprietatea.

    În Rusia, pentru orice decizie de business pe care o iei trebuie să obţii aprobare de la Kremlin.  Guvernul îţi poate retrage oricând statutul de oligarh. Khodorkovsky, Gusinsky,  Ziyavudin Magomedov sunt doar câţiva dintre cei care au fost arestaţi după ce au avut păreri contradictorii faţă de govern. 

    Mulţi oligarhi aleg să investească în afara Rusiei pentru a avea mai multă libertate şi pentru a fi protejaţi de legile respectivelor state.
     

  • Povestea antreprenorului de 33 de ani, devenit miliardar, care sfidează serviciile secrete din Rusia

    Pavel Valerievici Durov s-a născut pe 10 octombrie 1984 la Leningrad (în prezent Sankt Petersburg), ca fiu al doctorului în filologie Valery Semenovich Durov şi al Albinei Durova. Fratele său este programatorul şi matematicianul Nikolai Durov.

    Cea mai mare parte a copilăriei şi-a petrecut-o în Italia, la Torino, unde era angajat tatăl său. După ce a studiat în Italia, în 2001 s-a întors în  Rusia, unde a frecventat cursurile Academiei din Sankt Petersburg. Cinci ani mai târziu, în 2006,  a absolvit facultatea de filologie a Universităţii de Stat din Sankt Petersburg.

    În acelaşi an, la vârsta de 22 de ani, Durov a lansat, după modelul Facebook, reţeaua de socializare VKontakte (cunoscută ca VK), care avea să devină cea mai mare reţea de socializare rusească. Site-ul a fost lansat pe 10 octombrie 2016. |n ianuarie 2013, VK devenise cel mai accesat site din Rusia, cu 197 milioane de utilizatori înregistraţi şi cu o rată zilnică de aproximativ patru milioane de vizitatori.

    Denumirea reţelei a venit din dorinţa fondatorului de a găsi un cuvânt care să acopere legăturile care se puteau crea între oameni, indiferent de grupul social din care făceau parte. Inspirat de sloganul postului de radio rusesc Vocea Moscovei – ”în contact deplin cu informaţia“, Durov s-a gândit că cel mai potrivit nume este ”contact“.

    În 2011, Pavel Durov a fost implicat într-un conflict cu o echipă de poliţie, după ce guvernul a cerut eliminarea conturilor VK ale unor politicieni din opoziţie, după controversele apărute în alegerile parlamentare. Acesta nu avea să fie însă ultimul ”meci“ jucat cu autorităţile. |n data de 16 aprilie 2014, Durov a refuzat public să blocheze contul lui Alexei Navalny, un cunoscut critic al lui Vladimir Putin, şi să dezvăluie informaţii private ale unor protestatari ucraineni, utilizatori ai reţelei VK, acţiuni pe care le considera ilegale.

    La cinci zile distanţă, Durov era demis din funcţia de CEO al companiei pe care o înfiinţase, în baza unei scrisori de demisie pe care o înaintase pe 1 aprilie 2014, şi despre care spusese, după doar două zile, că a fost doar o glumă de ziua păcălelii. Acţiunile companiei au fost preluate de Mail.ru, care a devenit unic deţinător al VK. Ulterior, Durov a susţinut că înlăturarea sa a fost orchestrată de aliaţii preşedintelui Vladimir Putin, ca urmare a refuzului său de a preda detaliile personale ale utilizatorilor reţelei.

    Înlăturat de la conducerea companiei, Pavel a părăsit Rusia alături de fratele său şi, contra unei donaţii de 250.000 de dolari, a obţinut cetăţenia ţării insulare Sfântul Cristofor şi Nevis. Cu 300 de milioane de dolari depuşi în băncile elveţiene, antreprenorul a dezvoltat compania de mesagerie Telegram, pe care o lansase în august 2013, şi care a ajuns acum la aproximativ 100 de milioane de utilizatori.

    În prezent, VK are 477 de milioane de conturi, şi ocupă locul 14 în top 500 site-uri la nivel global, conform companiei americane Alexa, care se ocupă cu analiza traficului de internet. Este, de asemenea, cel mai popular site din Rusia şi al nouălea din lume. Veniturile companiei se ridică la aproximativ 43 de miliarde de ruble ruseşti (în jur de 750 de milioane de dolari).

    În august 2014, Pavel Durov a fost numit cel mai promiţător tânăr lider sub 30 de ani din nordul Europei, iar în 2017, s-a alăturat grupului Tinerilor Lideri Mondiali din Forumul Economic Mondial, ca reprezentat al Finlandei. |n prezent, antreprenorul are o avere estimată la 1,7 miliarde de dolari.
     

  • România poate ajunge la Curtea Europeană de Justiţie din cauza maşinilor diesel

    Comisia Europeană ar putea sesiza Curtea Europeană de Justiţie referitor la calitatea aerului în nouă ţări membre UE, inclusiv România, situaţie care ar putea conduce la instituirea de limite privind circulaţia vehiculelor diesel în oraşele mari, afirmă surse citate de publicaţia Welt am Sonntag.

    Comisia Europeană intenţionează să intensifice presiunile asupra ţărilor acuzate că nu iau măsuri eficiente pentru îmbunătăţirea calităţii aerului în zonele urbane. În acest context, Karmenu Vella, comisarul UE pentru Mediu, Afaceri maritime şi Pescuit, ar putea sesiza Curtea de Justiţie a UE (CJUE) din cauza refuzului autorităţilor din ţările respective de a adopta măsuri necesare diminuării poluării, afirmă surse citate de publicaţia germană Welt am Sonntag.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro