BusinessMagazin

Tag: Croatia

  • Este preşedintele ţării, dar nu are voie să intre in propria ţară: situaţie uimitoare aproape de graniţele României

    Aţi auzit, probabil, de Liberland: este vorba de un teritoriu situat între Croaţia şi Serbia, pe malul vestic al Dunării, care pe unele hărţi este numit „Gornja Siga”. Când fosta Iugoslavie s-a divizat în noi ţări, acest mic teritoriu a fost practic uitat. Nici Croaţia şi nici Serbia nu l-au revendicat, aşa că Liberland a devenit practic „no man’s land” (teritoriul nimănui). Un grup de patru oameni a decis să-l revendice şi să-l transforme într-un stat.

    Liberland are propriul site, un drapel şi o stemă. Limbile oficiale sunt ceha şi engleza. Republica este deja foarte populară pe internet, după ce Jedlicka a lansat o campanie pentru a găsi 5.000 de cetăţeni. Până acum, peste 160.000 de persoane au depus cereri, pe site-ul Liberland, pentru cetăţenie. Cu o suprafaţă de aproximativ şapte kilometri pătraţi, Liberland ar fi cel mai mic stat suveran din lume după Vatican şi Monaco.

    Actualul preşedinte al Liberlandului este politicianul eurosceptic Vit Jedlicka, în vârstă de 31 de ani, membru al Partidului Conservator al Cetăţenilor Liberi din Republica Cehă. Jedlicka a lipsit de la primele alegeri prezidenţiale din Liberland, dar cu toate acestea a fost ales de ceilalţi doi membri fondatori, dintre care unul este chiar iubita acestuia, care a devenit astfel primă doamnă.

    Problema este că însuşi preşedintele nu are cum ajunge în propria ţară. Deşi nici Croaţia şi nici Serbia nu exercită dreptul de suveranitate asupra teritoriului, niciunul dintre state nu permite accestul acolo. De vrea să participe în carne şi oase la diverse conferinţe ale Libertanienilor din toată lumea, ieşirea din propria ţară-întoarcerea devin imposibile. Vit a fost arestat chiar atunci când a vrut să reintre în Liberland. El trăieşte în Republica Cehă, separat de prietena lui.

    Momentan, Jedlicka încearcă să rezolve problema pe cale diplomatică: fosta lui funcţie îi permite să deschidă câteva uşi, iar asta îi dă speranţe că, la un moment dat, cineva va recunoaşte micul stat Liberland.

  • IKEA deschide încă patru magazine în România. Unde se vor afla acestea

    „Ne bucurăm să vedem progresul planurilor de expansiune, rezultat al eforturilor colegilor din echipa de Property & Expansion. Ne aflăm pe drumul cel bun cu planul pentru deschiderea celui de-al doilea magazin, aproape de obţinerea Planului Urbanistic Zonal – pe 8 noiembrie se va încheia termenul pentru dezbaterea publică finală pentru PUZ – iar apoi putem aplica pentru autorizaţia de construcţie, care ne va conduce către o dată de deschidere sigură. În acest moment, putem estima că vom deschide cel de-al doilea magazin la finalul anului 2018”, a declarat Stefan Vanoverbeke, country retail manager al IKEA pentru Europa de Sud-Est.  Potrivit lui, noul magazin IKEA, situat pe bulevardul Theodor Pallady, va fi magazinul fanion al companiei în regiune, iar investitia in acesta va ajunge la circa 80 de milioane de euro.

    Mai mult, Timişoara, Braşov şi Cluj sunt următoarele trei oraşe în care deschiderea de noi magazine în România este o prioritate pentru IKEA South Europe. ”Echipa de Property & Expansion se află în proces de prospectare de terenuri care să îndeplinească parametrii necesari pentru un magazin nou, precum: acces la mijloace de transport în comun şi o bună infrastructură de drumuri, suprafaţa terenului şi o localizare bună, aproape de oraş”, a adăugat Vanoverbeke.

    Pe termen lung, organizaţia regională IKEA South East Europe se apropie de îndeplinirea planurilor de expansiune de a atinge 13 magazine în Croaţia, România, Serbia şi Slovenia până în 2025, a mai spus Stefan Vanoverbeke.

     

     

  • IKEA deschide încă patru magazine în România. Unde se vor afla acestea

    „Ne bucurăm să vedem progresul planurilor de expansiune, rezultat al eforturilor colegilor din echipa de Property & Expansion. Ne aflăm pe drumul cel bun cu planul pentru deschiderea celui de-al doilea magazin, aproape de obţinerea Planului Urbanistic Zonal – pe 8 noiembrie se va încheia termenul pentru dezbaterea publică finală pentru PUZ – iar apoi putem aplica pentru autorizaţia de construcţie, care ne va conduce către o dată de deschidere sigură. În acest moment, putem estima că vom deschide cel de-al doilea magazin la finalul anului 2018”, a declarat Stefan Vanoverbeke, country retail manager al IKEA pentru Europa de Sud-Est.  Potrivit lui, noul magazin IKEA, situat pe bulevardul Theodor Pallady, va fi magazinul fanion al companiei în regiune, iar investitia in acesta va ajunge la circa 80 de milioane de euro.

    Mai mult, Timişoara, Braşov şi Cluj sunt următoarele trei oraşe în care deschiderea de noi magazine în România este o prioritate pentru IKEA South Europe. ”Echipa de Property & Expansion se află în proces de prospectare de terenuri care să îndeplinească parametrii necesari pentru un magazin nou, precum: acces la mijloace de transport în comun şi o bună infrastructură de drumuri, suprafaţa terenului şi o localizare bună, aproape de oraş”, a adăugat Vanoverbeke.

    Pe termen lung, organizaţia regională IKEA South East Europe se apropie de îndeplinirea planurilor de expansiune de a atinge 13 magazine în Croaţia, România, Serbia şi Slovenia până în 2025, a mai spus Stefan Vanoverbeke.

     

     

  • Povestea tragică a singurului german care a refuzat să îl salute pe Hitler

    Infamul salut ”sieg heil” (heil victoriei) adoptat de partidul nazist în anii ’30 era obligatoriu pentru cetăţenii germani şi reprezenta o demonstraţie a loialităţii lor faţă de Führer, partidul şi naţia lui.

    August Landmesser a fost singurul german care a refuzat să îşi ridice braţul drept pentru salutul nazist la o adunare din 1936, potrivit The Independent. El era un nazist loial, care s-a alăturat partidului în 1931. Doi ani mai târziu, s-a îndrăgostit de Irma Eckler, o femeie de naţionalitate evreiască pe care a cerut-o de soţie în 1935.

    După ce logodna lor a fost descoperită, Landmesser a fost dat afară din partid.Cuplul a decis să completeze o aplicaţie de căsătorie în Hamburg, dar uniunea lor a fost refuzată după adoptarea noilor Legi din Nuremberg. Acest lucru nu a împiedicat însă naşterea primei lor fiice, în octombrie 1935.

    Într-o poză realizată la data de 12 iunie 1936, Landmesser a apărut cu braţele încrucişate la un eveniment ce prilejuia botezul unui nou vas german. În 1937, el a încercat să evadeze din Germania nazistă în Danemarca împreună cu familia sa.  A fost însă reţinut la graniţă şi acuzat de ”dezonorarea rasei” sau ”infamie rasială”.

    Un an mai târziu, a fost achitat din cauza lipsei dovezilor, dar i s-a cerut să renunţe la relaţia sa cu Eckler. A refuzat să îşi abandoneze soţia şi a ignorat dorinţele naziştilor; în consecinţă a fost din nou arestat în 1938 şi condamnat la trei ani într-un lagăr de concentarare. Nu avea să îşi mai vadă soţia sau copilul niciodată. Eckler a fost arestată în perioada în care era însărcinată cu cea de-a doua fiică. După ce a născut în închisoare, a fost trimisă într-un lagăr de concentrare.  Se crede că  fost transferată în ceea ce naziştii numeau ”centru de eutanasiere” în 1942, unde a murit împreună cu alţi 14.000 de evrei. După ce şi-a executat sentinţa, Landmesser a avut câteva locuri de muncă, iar în 1944 a fost chemat în război. Câteva luni mai târziu, a fost declarat absent într-o misiune în Croaţia.

     

  • Povestea tragică a singurului german care a refuzat să îl salute pe Hitler

    Infamul salut ”sieg heil” (heil victoriei) adoptat de partidul nazist în anii ’30 era obligatoriu pentru cetăţenii germani şi reprezenta o demonstraţie a loialităţii lor faţă de Führer, partidul şi naţia lui.

    August Landmesser a fost singurul german care a refuzat să îşi ridice braţul drept pentru salutul nazist la o adunare din 1936, potrivit The Independent. El era un nazist loial, care s-a alăturat partidului în 1931. Doi ani mai târziu, s-a îndrăgostit de Irma Eckler, o femeie de naţionalitate evreiască pe care a cerut-o de soţie în 1935.

    După ce logodna lor a fost descoperită, Landmesser a fost dat afară din partid.Cuplul a decis să completeze o aplicaţie de căsătorie în Hamburg, dar uniunea lor a fost refuzată după adoptarea noilor Legi din Nuremberg. Acest lucru nu a împiedicat însă naşterea primei lor fiice, în octombrie 1935.

    Într-o poză realizată la data de 12 iunie 1936, Landmesser a apărut cu braţele încrucişate la un eveniment ce prilejuia botezul unui nou vas german. În 1937, el a încercat să evadeze din Germania nazistă în Danemarca împreună cu familia sa.  A fost însă reţinut la graniţă şi acuzat de ”dezonorarea rasei” sau ”infamie rasială”.

    Un an mai târziu, a fost achitat din cauza lipsei dovezilor, dar i s-a cerut să renunţe la relaţia sa cu Eckler. A refuzat să îşi abandoneze soţia şi a ignorat dorinţele naziştilor; în consecinţă a fost din nou arestat în 1938 şi condamnat la trei ani într-un lagăr de concentarare. Nu avea să îşi mai vadă soţia sau copilul niciodată. Eckler a fost arestată în perioada în care era însărcinată cu cea de-a doua fiică. După ce a născut în închisoare, a fost trimisă într-un lagăr de concentrare.  Se crede că  fost transferată în ceea ce naziştii numeau ”centru de eutanasiere” în 1942, unde a murit împreună cu alţi 14.000 de evrei. După ce şi-a executat sentinţa, Landmesser a avut câteva locuri de muncă, iar în 1944 a fost chemat în război. Câteva luni mai târziu, a fost declarat absent într-o misiune în Croaţia.

     

  • Cine sunt cei mai puternici antreprenori din regiune. Dedeman, în top 50

    Croatul Ivica Todoric, 65 de ani, este cel mai puternic antreprenor din Europa Centrală şi de Est, un top dominat însă de antreprenorii polonezi în care România este prezentă cu numai două companii: Dedeman şi Tinmar, arată datele centralizate de ZF  pornind de la ediţia de anul aceasta a TOP 500 Deloitte.

    „În România antreprenoriatul şi iniţiativa privată au fost complet sufocate, iar ca reformă, s-a putut observa o stagnare comparativ cu alte ţări precum Croaţia sau Polonia care au trecut prin reforme rapide. Companiile din aceste ţări au avut condiţii mai bune de creştere şi o maturizare mai rapidă, lucru care nu s-a aplicat companiilor din România“, spune Lars Wiechen, partener coordonator servicii de consultanţă financiară Deloitte România.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cine sunt cei mai puternici antreprenori din regiune. Dedeman, în top 50

    Croatul Ivica Todoric, 65 de ani, este cel mai puternic antreprenor din Europa Centrală şi de Est, un top dominat însă de antreprenorii polonezi în care România este prezentă cu numai două companii: Dedeman şi Tinmar, arată datele centralizate de ZF  pornind de la ediţia de anul aceasta a TOP 500 Deloitte.

    „În România antreprenoriatul şi iniţiativa privată au fost complet sufocate, iar ca reformă, s-a putut observa o stagnare comparativ cu alte ţări precum Croaţia sau Polonia care au trecut prin reforme rapide. Companiile din aceste ţări au avut condiţii mai bune de creştere şi o maturizare mai rapidă, lucru care nu s-a aplicat companiilor din România“, spune Lars Wiechen, partener coordonator servicii de consultanţă financiară Deloitte România.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • TPA Group deschide deschide un nou birou în România

    Începând cu luna septembrie 2016, TPA Group îşi dezvoltă operaţiunile în România şi deschide un nou birou la Cluj. Prin integrarea companiei locale IAS Expert, devenită acum TPA Transilvania, TPA Romania îşi extinde prezenţa la nivel naţional, adăugând un birou regional de o importanţă strategică şi lărgindu-şi echipa cu 22 specialişti.  Sorana Cernea, partener fondator al IAS Expert, devine partener coordonator al TPA Transilvania.

    Portofoliul TPA Romania include peste 300 clienţi, companii locale şi internaţionale provenind cu precădere din sectoarele: energie, producţie industrială, imobiliare, construcţii, transporturi & logistică, tehnologia informaţiei, agricultură & silvicultură şi distribuţie.

    TPA Romania a raportat o cifră de afaceri de 3.2 milioane euro în 2015 şi o creştere de 2% fată de anul precedent.

    Cluj devine primul birou regional şi cel de al doilea birou naţional al TPA România, alături de biroul central din Bucureşti. Prin deschiderea biroului din Cluj, TPA îşi consolidează poziţia pe piaţa de profil şi se impune ca partener strategic pentru firmele care intră pe piaţa locală.

    Cu sediul în Viena, Austria, TPA Group este activ în 11 ţări din Europa: Albania, Austria, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia şi Slovenia.

    Începând cu 5 septembrie 2016, TPA Group nu mai este membru al reţelei internaţionale  Crowe Horwath. Împreună cu Baker Tilly International, TPA Group formează Baker Tilly Europe Alliance. Grupul TPA devine membru independent al Baker Tilly Europe Alliance şi operează de acum înainte sub brandul “TPA”.

  • Cât te costă să pui pe picioare un start-up în România. De cele mai multe ori antreprenorii plătesc totul din buzunarul propriu

    În Germania, costul mediu pentru începerea unei afaceri este de 22.200 de dolari, în timp ce în Polonia este de aproximativ 11.500 de dolari.

    Comparativ, în Bulgaria un locuitor investeşte în medie 5.700 de dolari într-o afacere, iar în Croaţia 11.000 de dolari, conform raportului citat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât te costă să pui pe picioare un start-up în România

    În România un antreprenor are nevoie în medie de aproape 12.500 de dolari pentru a începe o afacere, mai mult decât în Polonia, Suedia, Bulgaria, Croaţia sau Ungaria, dar mai puţin decât în ţări dezvoltate precum Germania, Italia sau Norvegia, arată raportul Global Entrepreneurship Monitor (GEM), care a luat în considerare 60 de ţări.

    În România un antreprenor are nevoie în medie de aproape 12.500 de dolari pentru a începe o afacere, mai mult decât în Polonia, Suedia, Bulgaria, Croaţia sau Ungaria, dar mai puţin decât în ţări dezvoltate precum Germania, Italia sau Norvegia, arată raportul Global Entrepreneurship Monitor (GEM), care a luat în considerare 60 de ţări.

    De exemplu, în Germania costul mediu pentru începerea unei afaceri este de 22.200 de dolari, în timp ce în Polonia este de aproximativ 11.500 de dolari.

    Comparativ, în Bulgaria un locuitor investeşte în medie 5.700 de dolari într-o afacere, iar în Croaţia 11.000 de dolari, conform raportului citat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro