BusinessMagazin

Tag: credite

  • Robor la trei luni urcă la 5,10%

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a crescut miercuri la 5,10%, de la 5,07% marţi.

    La începutul anului indicele era 3,02%.

    Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 5,24% de la 5,21% marţi, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a atins 5,33% în creştere de la 5,27% în ziua anterioară.

    ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei.

    Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.

     

  • ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, continuă să crească accelerat şi încheie săptămâna la 4,95%, plus 1,4% faţă de ziua anterioară

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat vineri, 29 aprilie, la 4,95%, valoare în creştere cu 1,4%  faţă de cea înregistrată în ziua precedentă, când a afişat o cotaţie de 4,88%.

    În ultima săptămână indicele s-a majorat cu 4,65%.

    De la începutul lunii, când a fost cotat la 4,6%, indicele s-a majorat cu 7,6%, iar de la începutul anului, când indicele a fost cotat la 3,02%, creşterea este de aproape 64%, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la BNR.

    Tot vineri, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 5,04% de la 5% joi, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a atins 5,11% în creştere de la 5,07% în ziua anterioară.

    ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei.

    Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.

    La cel mai recent sondaj realizat de CFA România, analiştii financiari apreciau că indicele ROBOR la 3 luni va ajunge la 5,28% în următoarele 12 luni.

     

  • Românii cu credite primesc o veste proastă înainte de Paşte. Anunţul făcut de BNR pe care mulţi nu-şi doreau sa-l audă în aceste momente

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat miercuri la 4,79%, în creştere faţă de marţi, când indicele a atins 4,76%.

    La începutul acestei luni, indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 4,60%, în timp ce la începutul lunii martie acesta era cotat la 3,87%.

    Indicele ROBOR la 3 luni a început anul 2022 la 3,02%. Creşterea indicelui la nivelul actual a început în data de 24 februarie, când Rusia de declarat război Ucrainei, moment în care indicele a crescut de la 3,56% în data de 23 februarie 2022 la 3,61% în data de 24 februarie 2022.

    Din acel moment, indicele ROBOR la 3 luni a avut un trend ascendent destul de abrupt până în ziua de astăzi când era cotat la 4,79%.

    Tot miercuri, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 4,95%, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a urcat la 5,04%.

    ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei. Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.

     

     

  • Cum au făcut băncile profituri record în pandemie, în contextul dobânzilor mici

    ♦ Din dobânzile la credite, veniturile încasate de bănci au staţionat. Cheltuielile cu dobânzile la depozite, minus14%.

    Majoritatea băncilor mari prezente pe piaţa românească au raportat creşteri consistente ale profiturilor în 2021, de 20-70% sau chiar le-au dublat faţă de câştigurile din 2020. Iar profitul la nivelul sistemului bancar a atins un record de 8,3 mld. lei. Întrebarea este cum au reuşit băncile să obţină profituri record în pandemie în contextul dobânzilor încă mici.

    O influenţă asupra creşterii câştigurilor băncilor în 2021 a venit din costuri mai mici cu riscul, respectiv din reversarea unor provizioane, adică trecerea acestora pe venituri, după ce în 2020 costurile mari cu riscul, respectiv banii puşi deoparte pentru acoperirea creditelor neperformante potenţiale, presau pe câştigurile băncilor. În 2021 s-a înregistrat şi creşterea creditării şi a veni­turilor. Veniturile nete din dobânzi, cea mai importantă resursă de profit a băncilor, au continuat să crească şi în 2021, însă rata de majorare a fost de 3,3%, până la 16 mld. lei, în condiţiile în care creditarea a crescut cu un ritm mediu de 10,7%, conform datelor BNR.

    Băncile au încasat în 2021 venituri din dobânzile percepute pentru creditele acordate de 19,18 mld. lei, în scădere uşoară, cu 0,05% faţă de 2020. Astfel, se observă că veniturile din dobânzi au stagnat anul trecut, după ce în 2020 creşteau. Cheltuielile instituţiilor de credit cu dobânzile plătite clienţilor pentru depozite au fost în 2021 de circa 3,2 mld. lei, în scădere cu peste 14% faţă de 2020.

    Cheltuielile cu dobânzile remunerate de bancheri pentru depozitele clienţilor au fost de circa 6 ori mai mici decât sumele încasate din dobânzile la credite.

    Veniturile din activitatea de creditare sunt principala sursă de câştig pentru bănci, mai mult de jumătate din veniturile totale venind din dobânzi. Dar şi comisioanele sunt un element important în structura veniturilor băncilor. Veniturile nete din comisioane ale băncilor au ajuns la final de 2021 la circa 4,6 mld. lei, fiind în creştere cu 19,3% faţă de 2020.

  • OTP Bank România va acorda finanţări de până la 10 milioane lei pentru antreprenorii locali prin Programul IMM Prod, cu garanţii de stat de până la 90%

    OTP Bank România va acorda finanţări de până la 10 milioane lei pentru antreprenorii locali prin Programul IMM Prod, implementat de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, firmele beneficiind de garanţii de stat de până la 90% din suma solicitată.

    Finanţările pot acoperi încurajarea producţiei autohtone de bunuri de larg consum, reconversia de la intermediere la producţie, digitalizarea activităţii sau îmbunătăţirea standardelor de mediu, inclusiv îmbunătăţirea eficienţei energetice în cadrul proceselor de producţie.

    Antreprenorii pot accesa credite în valoare de maximum 10 milioane lei pentru proiecte de investiţii, respectiv 5 milioane pentru capital de lucru.

    ”Mă bucur că antreprenorii au la dispoziţie o paletă diversificată de programe dezvoltate atât intern, cât şi de către stat, prin intermediul Fondurilor de Garantare, adaptate nevoilor lor. Este dovada clară că înţelegem aportul incontestabil al IMM-urilor în societatea românească. În ceea ce priveşte Programul IMM Prod, cred că poate avea un rol esenţial în planul ambiţios de a transforma economia noastră de consum într-una de producţie. Având în vedere experienţa noastră în cadrul Programului IMM Invest şi Subprogramului AGRO IMM Invest, am convingerea că vom demonstra şi de această dată că suntem parteneri care depăşesc în mod pozitiv aşteptările”, a declarat Roxana Hidan, Director General Adjunct, Coordonator al Diviziei de Afaceri, OTP Bank România.

    Pe lângă garanţii de stat de până la 90% din valoarea creditelor acordate, în cadrul Programului IMM Prod, clienţii beneficiază de ajutor de stat care acoperă integral valoarea comisionului de risc şi a celui de administrare pe toată perioada de valabilitate a garanţiei, dobândă subvenţionată pe o perioadă de maximum 24 de luni, în condiţiile prevăzute de legislaţia specifică, precum şi de o componentă neramburasabilă până la maximum 10% din valoarea finanţării garantate.

     

  • Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat marţi la 4,76%, în creştere faţă de nivelul de dinainte de Paşte

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat marţi la 4,76%, în creştere faţă de nivelul de 4,73% înregistrat înainte de Paşte

    De la începutul anului, când era cotat la 3,02%, indicele a crescut cu 57%, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la BNR.

    Tot marţi, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 4,92% de la 4,90% luni, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a urcat la 5,01% faţă de 4,97% joi, 21 aprilie.

    ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei. Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.

     

  • Românii cu credite primesc o veste proastă înainte de Paşte. Anunţul făcut de BNR pe care mulţi nu-şi doreau sa-l audă în aceste momente

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat joi la 4,73%, în creştere faţă de miercuri, când indicele a atins 4,71%.

    La începutul acestei luni, indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 4,60%, în timp ce la începutul lunii martie acesta era cotat la 3,87%.

    Indicele ROBOR la 3 luni a început anul 2022 la 3,02%. Creşterea indicelui la nivelul actual a început în data de 24 februarie, când Rusia de declarat război Ucrainei, moment în care indicele a crescut de la 3,56% în data de 23 februarie 2022 la 3,61% în data de 24 februarie 2022.

    Din acel moment, indicele ROBOR la 3 luni a avut un trend ascendent destul de abrupt până în ziua de astăzi când era cotat la 4,73%.

    Tot joi, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 4,90%, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a urcat la 4,97%.

    ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei. Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.

     

     

  • Analiştii financiari anticipează că BNR va majora rata de dobândă la cel putin 4,25% în următoarele 12 luni, cursul valutar va ajunge la 5,08 lei/euro şi rata medie a inflaţiei la 8,03%. Indicele ROBOR la 3 luni, cel mai folosit indicator pentru credite, va atinge 5,28%

    Analiştii financiari din cadrul Asociaţiei CFA România estimează deprecierea leului până la un curs mediu de 5,082 lei/euro în următoarele 12 luni, în timp ce rata anticipată a inflaţiei va înregistra o valoare medie de 8,03%, un nou maxim istoric consecutiv înregistrat de la iniţierea sondajului, realizat lunar de CFA de peste zece ani.

    Datele colectate de CFA în luna martie arată că, pentru orizontul de 6 luni, toţi analiştii incluşi în sondajul lunar anticipează un curs de 5,0402 lei/euro.

    “Toţi participantii anticipeaza o depreciere a leului in urmatoarele 12 luni, comparativ cu valoarea actuala, nefiind inregistrata nicio alta opinie. Astfel valoarea medie a anticipatiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0402 lei pentru un euro in timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este 5,082 lei pentru un euro”, spun analiştii CFA.  

    (Sursa: sondaj CFA)

    În ceea ce priveşte indicatorul de încredere Macroeconomica al CFA, acesta şi-a continuat scăderea în luna martie până la valoarea de 40,9 puncte, situaţie care s-a datorat evolutiei componentei de anticipatii a indicatorului, potrivit analiştilor.

    Datele sondajului mai arată că deficitul bugetului de stat pentru anul 2022 a atins valoarea medie a anticipatiilor de 6,7%, în timp ce indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, va ajunge la 5,28% în următoarele 12 luni.

    Totodată, pentru 2022, anticipatiile de evolutie in termeni reali a PIB sunt de plus 3%.

    “Pe fondul aversiunii la risc declansata de invazia Rusiei in Ucraina, indicatorul de incredere macroeconomica al Asociatiei CFA Romania si-a continuat scaderea si in luna martie. O consecinta a acestei aversiuni crescute la risc este si reducerea anticipatiilor de crestere economica care s-au redus cu inca o jumate de punct procentual fata de exercitiul anterior. Totodata si anticipatiile inflationiste au continuat sa creasca”, spune Adrian Codirlasu, Vicepresedinte al Asociatiei CFA Romania.

    El precizează că în ceea ce priveste evolutia ratelor de dobanda, participantii la sondaj anticipeaza o majorare a ratei de dobanda de catre Banca Nationala la cel putin 4,25%, in urmatoarele 12 luni.

    Recent, BNR a majorat rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 3% pe an, de la 2,50%  pe an, precum şi rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4% pe an, de la 3,50% pe an, începând cu data de 6 aprilie.

    Este de remarcat în cadrul sondajului reducerea ponderii respondentilor care cred ca preturile proprietatilor imobiliare rezidentiale din marile orase vor creste in urmatoarele 12 luni (13,6%, cel mai mic nivel din noiembrie 2020), concomitent cu majorarea ponderii participantilor care considera ca pretul va scadea (40,9%, cea mai mare pondere din noiembrie 2020).

    Sondajul Asociatiei CFA Romania reprezinta un indicator prin intermediul caruia organizatia doreste sa cuantifice anticipatiile analistilor financiari cu privire la activitatea economica in Romania pentru un orizont de timp de un an.

     


     

     

  • Să vă pregătiţi: De vineri începe prima majorare, dintr-o lungă serie de creşteri care nu ştim unde se va opri, a ratelor la bancă, iar cel mai mult se va vedea la creditele ipotecare luate atunci când dobânzile erau mici

    De vineri, 1 aprilie, IRCC – indicatorul de referinţă pentru creditele ipotecare şi de consum luate de populaţie – va înregistra prima creştere mai substanţială, ceea ce va aduce majorarea semnificativă a ratelor la bancă.

    Cel puţin petru creditele ipotecare luate în anii anteriori, când dobânzile erau mici, această creştere se va vedea cel mai bine şi va începe să usture. Acum IRCC este de 1,17%, nivel care a luat în calcul tranzacţiile de pe piaţa monetară interbancară din T3/2021, când încă era linişte.

    IRCC are un decalaj de şase luni, luând în considerare tranzacţiile înregistrate anterior.

    De la 1 aprilie, IRCC va lua în considerare tranzacţiile efectiv realizate în T4/2021, atunci când dobânzile au început să crească din cauza creşterii inflaţiei.

    Încă nu apăruse războiul din Ucraina.

    Pe baza informaţiilor publicate zilnic de BNR, dacă nu am greşit la calcule, IRCC va fi stabilit la 1,8%, iar această valoare va sta la baza calculării plăţii ratelor la bancă în Trimestul II din 2022.

    Spre exemplu, la un credit ipotecar dobânda este stabilită luându-se în considerare IRCC plus 2 puncte procentuale.

    La un calcul sumar, pentru un credit ipotecar de 300.000 de lei, adică 60.000 de euro, pe 30 de ani, rata la bancă acum este de 1.625 de lei (833 de lei principal, plus 792 de lei dobâda). De la 1 aprilie rata la bancă creşte la 1.783 de lei (833 de lei principal, plus 950 de lei dobânda), adică o creştere de 158 de lei pe lună, timp de trei luni. Problema este că IRCC va creşte apoi accelerat din T3, care are la bază tranzacţiile din T1. IRCC va creşte şi mai mult, iar în T4 se va duce la 3,5%, ceea ce va însemna o creştere substanţială a ratei la 2.208 lei.

    Dacă acum ai nevoie de o creştere a salariului mediu – 3.600 de lei – de 4% pentru a putea plăti creşterea ratei, în viitor vei avea nevoie de o creştere a salariului mediu de 16% pentru a putea plăti noua rată.

    Acestea sunt nişte calcule sumare, dar care arată cât va creşte rata la bancă.

     

    Săptămâna următoare, pe 5 aprilie, BNR va avea o nouă şedinţă de politică monetară, unde analiştii se aşteaptă să majoreze dobânda de la 2,5% la 3%, pentru a pregăti terenul pentru perioada în care va încerca să preia controlul inflaţiei. Acum, inflaţia în România, ca de altfel peste tot în lume, este determinată de explozia preţurilor la energie şi de creşterea preţurilor la materiile prime agricole.

    La noi, 80% din creşterea inflaţiei are la bază creşterea preţurilor enegiei, dar care, prin plafonarea decisă de guvern, va tempera şi creşterea inflaţiei. Dar şi aşa inflaţia va rămâne la 9% dacă nu chiar peste, pentru că guvernul nu poate să plafoneze toate preţurile produselor şi serviciilor care au început să crească din cauza majorării preţurilor materiilor prime.

    În jurul nostru, Ungaria a ridicat dobânda de referinţă la 4,4%, iar Polonia are o dobândă de politică monetară de 3,5%. Pe piaţa interbancară, ROBOR la trei luni, celălalt indicator folosit pentru creditele de consum şi ipotecare luate înainte de apariţia IRCC-ului – 2018 -, este cotat la 4,56%, dar tranzacţiile efective în piaţă sunt făcute la o dobândă de 3,5%. ROBOR este mai degrabă un indicator de percepţie, care anticipează ceea ce se va întâmpla. Chiar dacă băncile cotează între ele aceste date, tranzacţiile efective la aceste dobânzi sunt minime sau chiar deloc. Istoric, ROBOR are un punct procentual peste tranzacţiile din piaţă. De aceea PSD a introdus IIRCC acum patru ani.

    Pe piaţa titlurilor de stat, randamentele s-au mai stabilizat după ce BNR a început din nou să cumpere titluri de stat pe 9 martie pentru a detensiona piaţa, care înregistra o diferenţă mare între cotaţiile de cumpărare şi cele de vânzare de titluri de stat. La titlurile pe 10 ani, un indicator de referinţă, randamentul a fost cotat la 6,25% după ce, pe 8 martie, se situa la 6,75%, un nivel care a fost considerat de Banca Naţională destul de periculos, care ameninţa finanţarea bugetului de stat la dobânzi mai rezonabile. Şi aşa Ministerul Finanţelor se împrumută greu, fiind nevoit să ofere randamente de 6,2% ca să atragă investitori.

    Problema este că nimeni nu ştie unde se va duce inflaţia, mai ales că acest conflict din Ucraina, care a aruncat în aer toate pieţele de materii prime, pare că se va prelungi destul de mult. Sancţiunile lumii occidentale împotriva Rusiei afectează pe toată lumea – şi pe francezi, şi pe nemţi, şi pe americani, şi pe români, nu numai pe ruşi. 

    Preţurile actuale la petrol, peste 100 $/barilul, sau la gaze nu pot fi preluate atât de uşor în producţie, iar ulterior să fie transmise consumatorului final.

    Pe piaţa occidentală, Fed – banca centrală a SUA – a ridicat dobânda la 0,5%, dar a anunţat că va opera cel puţin cinci creşteri de dobândă, în încercarea de a prelua controlul inflaţiei.

    În Europa BCE încă nu a început procesul de creştere a dobânzilor, dar se pregăteşte.

    În tot acest tablou de război, cursul valutar leu/euro este ireal de stabil. Dacă pe 24 februarie, cu o zi înainte de atacul armat al Rusiei asupra Ucrainei, BNR a dat un curs de 4,9489 lei/euro, vineri cursul avea aceeaşi cotaţie. BNR a anunţat că urmăreşte stabilitatea cursului valutar, dar nici chiar aşa.

    Forintul ungar a scăzut cu 5,4% în ultima lună, de la începutul războiului, în timp ce zlotul polonez a scăzut cu 2,3%. Rubla a scăzut cu 24%. Dolarul a crescut cu 1,57%, iar francul elveţian cu 1,23%.

    Nimeni nu ştie când se va termina războiul din Ucraina şi mai ales cum, dar certitudinea creşterii dobânzilor este clară.

    De la 1 aprilie să vă uitaţi la noile rate de plată pentru creditele de la bancă. Din păcate este prima creştere dintr-un viitor şir de creşteri.

  • Indicele ROBOR la 3 luni continuă să crească şi a ajuns miercuri la 4,55%

    Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, continuă să crească şi a ajuns miercuri la 4,55%, faţă de 4,53% cu o zi în urmă, arată datele publicate de BNR.

    Indicele a început anul 2022 la 3,02%.

    În acelaşi timp, ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut miercuri la 4,65%, de la 4,64% marţi, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a crescut la 4,72%, de la 4,69%.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC, care a înlocuit ROBOR.Nivelul calculat pentru T3 2022 este de 1,17%.