BusinessMagazin

Tag: craiova

  • Farmec a ajuns anul trecut la afaceri de 45,8 milioane de euro

    Pentru 2018, a fost stabilit un program investiţional de peste 11 milioane lei (2.4 milioane de euro), mare parte din aceasta fiind alocată proceselor de retehnologizare şi modernizare a producţiei, dar şi dezvoltării reţelei magazinelor de brand, atât la nivel naţional, cât şi internaţional, potrivit reprezentanţilor companiei.

    „Businessul Farmec a crescut constat, pe fondul expansiunii susţinute şi dezvoltării portofoliului propriu, în conformitate cu ultimele tendinţe din domeniul cosmetic, dar adaptate pieţei locale. An de an, am atins noi ţinte de dezvoltare, care ne-au reconfirmat statutul de lider local al acestui sector. Suntem primul şi singurul producător român de cosmetice care dispune de o reţea proprie de magazine de brand şi, după dublarea numărului de spaţii în 2017 (de la 11 la 21 de centre naţionale), ne propunem să deschidem alte 10 magazine în 2018, în toată ţara. Bazându-ne pe un plan sănătos de investiţii şi pe un model propriu de business, anul 2017 a fost unul curajos din punct de vedere strategic, fiind anul în care am lansat primele game pe 2 segmente de piaţă noi pentru Farmec – cosmeticele de lux şi cosmetica decorativă”, a declarat Mircea Turdean, Director General Farmec.

    Creşterea cu  peste 9% a Farmec din 2017 s-a datorat mai multor factori: modernizarea şi extinderea portofoliului, pătrunderea pe noi segmente de piaţă, dar şi evoluţia semnificativă atât a reţelei magazinelor de brand Farmec şi Gerovital, cât şi a platformei online.

    Vânzările din magazinul online s-au ridicat la peste 7.1 milioane lei (1.5 milioane Euro), în creştere cu circa 23% faţă de anul 2016. Dezvoltarea zonei de e-commerce a fost asigurată de strategia de marketing digital, care a vizat o serie de modificări comerciale şi de funcţionalitate, dar şi extinderea ofertei produselor disponibile.

    Traficul de clienţi din centrele comerciale fizice şi magazinul online s-a aflat, de asemenea, pe un trend ascendent. Cu un total de peste 120.000 de vizitatori ai magazinelor de brand în 2017, valoarea medie a bonului de cumpărături a fost dublată anul trecut. În ceea ce priveşte platforma online, a fost înregistrată o medie de 5.000-6.500 de clienţi lunari, iar valoarea medie a coşului de cumpărături a fost de 150 de lei (32 Euro).

    Farmec S.A. Cluj-Napoca este cel mai mare producător de cosmetice cu capital 100% românesc. Compania comercializează produsele din portofoliu în aproximativ 30 ţări.

    În martie 2018, reţeaua de magazine de brand deţinute de Farmec cuprindea 8 magazine Farmec, amplasate în Cluj-Napoca, Arad, Braşov, Sibiu, Târgu-Mureş şi Timişoara şi 13 magazine Gerovital care se găsesc în Cluj-Napoca, Bucureşti (3 magazine), Constanţa, Timişoara, Craiova, Ploieşti, Suceava, Iaşi, Piatra Neamţ, Galaţi şi Râmnicu Vâlcea.

  • Plusuri şi minusurile săptămânii care tocmai se încheie

    UPS

    + Un medicament utilizat pentru tratarea carcinomului pulmonar, altul decât cel cu celule mici, poate sta la baza unei noi terapii ţintite pentru miile de paciente diagnosticate cu cancer mamar, conform unui studiu realizat în cadrul Institutului pentru Cercetarea Cancerului din Marea Britanie.

    + UiPath deschide primul centru de dezvoltare din SUA, în Bellevue, Washington. Compania îl numeşte pe fostul executiv al Microsoft, Param Kahlon, pentru a conduce echipele de dezvoltare din Bellevue, Bangalore şi Bucureşti.

    + BCR a încheiat anul financiar 2017 cu un profit net de 570,3 mil. lei şi vrea să ofere acţionarilor dividende în sumă de 228,1 mil. lei, alocarea profitului urmând să fie supusă în 25 aprilie aprobării acţionarilor băncii.

    + Guvernul belgian a aprobat un nou pact în sectorul energiei, potrivit căruia ţara va renunţa treptat la energia nucleară în perioada 2022-2025.

    + Gradul de utilizare a cărbunelui, una din cele mai importante surse de poluare, ar urma să scadă în mod dramatic în următoarele decenii, potrivit lui Riccardo Puliti, directorul departamentului energie al Băncii Mondiale.

    + Gigantul elveţian Clariant a cumpărat un teren de 10 hectare pentru o fabrică de biocombustibil lângă Craiova. Ei au spus că vor începe în acest an construcţia fa­bri­cii de lângă Craiova unde vor produce etanol celulozic din reziduuri agricole.

    DOWNS

    – Winnie Madikizela-Mandela, fosta soţie a lui Nelson Mandela şi o activistă ferventă antiapartheid, a murit la vârsta de 81 de ani. Winnie Mandela era internată în spital de câteva zile, având o infecţie la rinichi.

    – În 2017 importurile de energie ale României din Ungaria au crescut anul trecut cu peste 60%, în timp ce exporturile s-au redus cu o proporţie similară. În total, balanţa energetică a României indică o creştere a importurilor cu 39%  şi o reducere a exporturilor cu 17%, potrivit Transelectrica.

    – Atacurile „minerilor” de monede virtuale s-au triplat în România, în ultima jumătate de an, potrivit Bitdefender. Minatul de monedă virtuală este cea mai nouă tendinţă de a genera bani, mizând pe aceiaşi vectori de atac folosiţi anterior pentru a disemina ransomware.

    – România cheltuieşte anual 1 miliard de lei pe marcaje rutiere, însă liniile continue sunt mai înguste decât prevede legea, fapt ce duce la provocarea de accidente.

    – Facebook are nevoie de „câţiva ani” pentru a rezolva problemele semnalate după scandalul în care o firmă a colectat datele a peste 50 milioane de utilizatori, a declarat Mark Zuckerberg.

    – Un atac comis de Boko Haram împotriva Maiduguri, un mare oraş din nord-estul Nigeriei, s-a soldat cu cel puţin 18 morţi şi 84 de răniţi.

     

  • Plusuri şi minusurile săptămânii care tocmai se încheie

    UPS

    + Un medicament utilizat pentru tratarea carcinomului pulmonar, altul decât cel cu celule mici, poate sta la baza unei noi terapii ţintite pentru miile de paciente diagnosticate cu cancer mamar, conform unui studiu realizat în cadrul Institutului pentru Cercetarea Cancerului din Marea Britanie.

    + UiPath deschide primul centru de dezvoltare din SUA, în Bellevue, Washington. Compania îl numeşte pe fostul executiv al Microsoft, Param Kahlon, pentru a conduce echipele de dezvoltare din Bellevue, Bangalore şi Bucureşti.

    + BCR a încheiat anul financiar 2017 cu un profit net de 570,3 mil. lei şi vrea să ofere acţionarilor dividende în sumă de 228,1 mil. lei, alocarea profitului urmând să fie supusă în 25 aprilie aprobării acţionarilor băncii.

    + Guvernul belgian a aprobat un nou pact în sectorul energiei, potrivit căruia ţara va renunţa treptat la energia nucleară în perioada 2022-2025.

    + Gradul de utilizare a cărbunelui, una din cele mai importante surse de poluare, ar urma să scadă în mod dramatic în următoarele decenii, potrivit lui Riccardo Puliti, directorul departamentului energie al Băncii Mondiale.

    + Gigantul elveţian Clariant a cumpărat un teren de 10 hectare pentru o fabrică de biocombustibil lângă Craiova. Ei au spus că vor începe în acest an construcţia fa­bri­cii de lângă Craiova unde vor produce etanol celulozic din reziduuri agricole.

    DOWNS

    – Winnie Madikizela-Mandela, fosta soţie a lui Nelson Mandela şi o activistă ferventă antiapartheid, a murit la vârsta de 81 de ani. Winnie Mandela era internată în spital de câteva zile, având o infecţie la rinichi.

    – În 2017 importurile de energie ale României din Ungaria au crescut anul trecut cu peste 60%, în timp ce exporturile s-au redus cu o proporţie similară. În total, balanţa energetică a României indică o creştere a importurilor cu 39%  şi o reducere a exporturilor cu 17%, potrivit Transelectrica.

    – Atacurile „minerilor” de monede virtuale s-au triplat în România, în ultima jumătate de an, potrivit Bitdefender. Minatul de monedă virtuală este cea mai nouă tendinţă de a genera bani, mizând pe aceiaşi vectori de atac folosiţi anterior pentru a disemina ransomware.

    – România cheltuieşte anual 1 miliard de lei pe marcaje rutiere, însă liniile continue sunt mai înguste decât prevede legea, fapt ce duce la provocarea de accidente.

    – Facebook are nevoie de „câţiva ani” pentru a rezolva problemele semnalate după scandalul în care o firmă a colectat datele a peste 50 milioane de utilizatori, a declarat Mark Zuckerberg.

    – Un atac comis de Boko Haram împotriva Maiduguri, un mare oraş din nord-estul Nigeriei, s-a soldat cu cel puţin 18 morţi şi 84 de răniţi.

     

  • Povestea doctorului din Craiova care a început cu un dozator de suc în anii ’90, iar acum face sute de mii de lei din IT

    Cristian Nicolae a absolvit în 1991 facultatea de medicină în Craiova inspirat de fratele lui, cu doi ani mai mare, care a studiat aceeaşi disciplină. Şi-au propus să profeseze în Franţa, iar pentru a le finanţa plecarea, tatăl lor, profesor, a plecat în Maroc, cu 500 de mărci în buzunar, pentru a-şi găsi un loc de muncă acolo. A reuşit să se angajeze ca profesor la universitatea Casablanca însă, ulterior, fratele s-a întors din Franţa, iar Cristian Nicolae a renunţat şi el la obiectivul de a pleca. Împreună cu tatăl lor, fraţii au luat decizia de a începe să facă afaceri.

    Inspiraţi de un vecin care avea o rulotă lângă blocul din Craiova, în care vindea sucuri TEC, şi-au propus să investească şi ei într-o rulotă cu un astfel de dozator de suc. Au parcat rulota vizavi de bloc, iar timp de un an şi jumătate, spune că au avut astfel parte de un ”antreprenoriat de gherilă”- crăpa geamul rulotei iarna, se oprea apa după amiaza  şi alte peripeţii de acest tip. Cristian Nicolae îşi aminteşte şi de comentariile oamenilor: ”Uite, doi fraţi doctori, cu părinţii profesori, stau şi vând suc”.Iniţial câştigau cât cheltuiau, ulterior au început să crească vânzările, încât îşi permiteau să îşi aloce un salariu echivalent cu sub 2.000 de lei astăzi. Odată cu creşterea numărului de dozatoare din oraş însă, a scăzut şi numărul clienţilor, astfel că au luat decizia închiderii afacerii.

    Între timp, cumpăraseră jumătate din terenul pe care se afla rulota, iar  la momentul întoarcerii părinţilor din Maroc, în 1994, au vândut afacerea cu suc, au cumpărat a doua jumătate de teren şi s-au apucat să construiască acolo o clădire pentru o brutărie. Au construit clădirea de 170 de metri pătraţi de la zero; construcţia, împreună cu echiparea brutăriei, a durat doi ani.

    În 1995, Cristian Nicolae a devenit reprezentant medical, iar în mai puţin de un an a devenit regional sales manager pe sudul ţării pentru compania Schering – Plough, cumpărată între timp de compania americană Merck; povesteşte că banii câştigaţi i-a investit în dezvoltarea patiseriei. Ulterior, s-a angajat şi fratele său în industrie – la o firmă daneză.

    Timp de aproape 5 ani, părinţii lor au administrat brutăria, iar antreprenorul spune că în 1996-2002, veniturile ajungeau undeva la 60.000 – 70.000 de dolari pe an. În 2004 însă au decis să închidă şi acest business fiindcă după 1999, spune Nicolae, au început să dezvolte prea multe firme: împreună cu un asociat, de pildă, începuseră să construiască şi să vândă  cuptoare de patiserie, la un moment dat au închis această firmă din cauza unor neînţelegeri cu asociatul. În intervalul 2000 – 2007 au făcut şi un cabinet oftalomologic în care au investit circa 100.000 de dolari.  O altă idee pe care au avut-o a fost să dezvolte un vitezograf de locomotivă – l-au omologat, au făcut peste 120 de vitezografe – dar, potrivit lui Cristian Nicolae, aveau un singur client şi acela era statul român, prin CFR; aveau probleme cu aceştia în obţinerea banilor pentru vitezografele cumpărate.  La un moment dat, doi dintre cei patru asociaţi în această firmă au plecat (foşti studenţi ai tatălui său), însă o nouă afacere a început să se contureze în planurile familiei Nicolae.

    În 1999, tatăl lor please în Statele Unite cu o delegaţie de afaceri; la întoarcere le-a spus că acolo toată lumea vorbeşte despre soft; şi-a propus astfel ca următorul business din portofoliul familiei să fie în acest domeniu. Au înfiinţat firma Softexpert Mobility, pe care au deţin şi în prezent. Iar dacă la început lucrau pentru străini, în 2003 au luat decizia să dezvolte produse pentru piaţa din România. Printre acestea se numără o soluţie de customer relationship management (CRM) pentru companiile farmaceutice – Medexpert, creată ca urmare a experienţei fraţilor Nicolae în domeniu.

    Ulterior, după criză, au observat că, din cauza concurenţei cu marile firme de software, devenea din ce în ce mai grea această activitate; din 2013-2014 au decis să facă produse ieftine şi de masă – B2C. ”În final, am ajuns să avem trei soluţii în care credem foarte mult”, descrie Nicolae produsele aflate acum în portofoliul firmei: o aplicaţie numită Audiolibrăria – despre care spune că este singura aplicaţie din România de ascultat audiobook-uri, disponibilă pe Android şi iOS; aplicaţia Prokinetic, realizată în parteneriat cu un antreprenor care a dezvoltat o clinică de kinetoterapie la Craiova – prin intermediul acesteia vând exerciţii video de kinetoterapie pentru mai multe grupe musculare sau afecţiuni; Amazing University, o aplicaţie de dezvoltare personală, realizată într-un parteneriat cu Dragoş Brătăşanu, un român care stă în Noua Zeelandă şi este speaker internaţional.

    Librăria virtuală se monetizează în baza unui comision luat la achiziţia cărţilor, iar în Prokinetic, un tutorial video costă în jur de 25 de lei. Pentru Amazing University, unde sunt publicate video tutoriale şi un film, preţurile pornesc de la 40 de dolari şi ajung la 200 de dolari, în funcţie de tematica abordată.

    Aplicaţiile sunt dezvoltate inhouse – 6 oameni lucrează pentru acestea, în Craiova. Nicolae spune că este prea devreme pentru a face o previziune de venituri, acestea fiind lansate în 2017 şi anul acesta. Pentru fiecare aplicaţie au investit în jur de 30.000 de euro, în contextul în care dezvoltarea lor a durat între 6 şi 12 luni.

    După ce a obţinut mai multe certificări, Cristian Nicolae a început să desfăşoare şi coachinguri de dezvoltare personală, precum şi traininguri pentru companii. Totodată, el povesteşte despre parcursul antreprenorial şi tinerilor de liceu sau facultate, principalul mesaj pe care îl transmite acestora fiind: ”Dacă vreţi să plecaţi din ţară şi credeţi că este bine dincolo, duceţi-vă, dar gândiţi-vă de 100 de ori înainte; nimeni nu vă aşteaptă  să vă ia în braţe. Puteţi să aveţi succes şi în România – greu – dar puteţi să vă împliniţi – vrei să te duci dincolo să înveţi ceva, du-te, dar apoi vino în ţara ta şi pune umărul să schimbăm ceva în bine aici.” El este de altfel optimist şi este de părere că, prin perseverenţă, se poate ajunge la succes oriunde: ”Principiile sunt universal valabile: eşti om muncitor, eşti optimist, reuşeşti în final 100% şi în România sau oriunde altundeva îţi doreşti să ajungi.”

    Softexpert Mobility a ajuns în 2016, potrivit mfinante.ro, la o cifră de afaceri netă de 364.845 lei.
     

     

     

  • Lanţul românesc care se bate cu McDonald’s şi KFC a ajuns într-un alt oraş din centrul ţării

    Franciza a fost adusă în Alba Iulia de către Ciprian Nicolas, un investitor local deja consacrat în domeniul fast-food-ului şi care doreşte, în funcţie de succesul afacerii, să o dezvolte şi prin deschiderea unei locaţii de drive-thru pentru localnici şi turişti, scriu cei de la urbeamea.ro.

    Spartan face parte din grupul de francize S.C. Strong MND Corporation S.R.L, companie francizoare care deţine şi platforma www.francizelacheie.ro.

    Cifra de afaceri înregistrată de S.C Strong MND Corporation S.R.L la finalul anului 2015 este de aproximativ 3.600.000 de euro. În cele 11 restaurante deţinute de Strong MND Corporation, societatea francizoare, sunt angajate peste 200 de persoane, iar în total, în toate cele 31 de unităţi lucrează peste 500 de oameni. Lanţul de restaurante Spartan va continua extinderea în capitală, în provincie, dar şi în afara graniţelor României. Planurile sale de expansiune vizează ca, până în 2018, să ajungă la 40 de unităţi.

    Restaurantul Spartan este unul dintre cele mai mari lanţuri de restaurante de tip fast-food din România cu produse care au la bază carne rotisată, vânzând cu prioritate gyros şi souvlaki. În martie 2018, Spartan Restaurant deţinea 36 de restaurante alături de societăţile francizate. Produsele se prepară în lipii sau turte coapte şi sunt servite cu sosuri. Specificul este parţial grecesc şi se reflectă în modalitatea de prăjire a cărnurilor, coacerea produselor de panificaţie tip pita şi împachetarea ingredientelor în lipie. Produsul de bază, „souvlaki”, nu este identic cu cel din Grecia, având o reţetă şi procedură proprie de preparare.

    Primul restaurant Spartan a fost inaugurat în Iulius Mall Suceava în august 2012. Succesul acestuia a contribuit la deschiderea unei noi locaţii în Uvertura Mall Botoşani, urmând ca din 2014 să fie deschise publicului locaţii francizate în Timişoara, Bucureşti, Cluj şi în principalele oraşe ale ţării.

  • Opinie: Călătoriile lui Ştefan cel Mare prin istoria modernă şi contemporană a României

    La data cu pricina, Chişinăul devenea al doilea oraş ca mărime al României (cu 155.000 de locuitori), după Bucureşti, care avea 640.000 de locuitori, iar românii din Basarabia reprezentau 56,2% din populaţie, aşadar deţineau majoritatea absolută în provincie.

    Parte componentă a Voievodatului Moldovei, teritoriul dintre Prut şi Nistru a ajuns în “proprietatea” Imperiului Ţarist în anul 1812, la încheierea războiului ruso-turc.

    În 1918, în urma bolşevizării Rusiei, Basarabia îşi proclamă independenţa faţă de colosul roşu care tocmai se năştea, pentru ca, în acelaşi an, să se alăture Regatului României.

    În 1940, urmare a ultimatumului sovietic intervenit ca efect al parafării prieteniei dintre Hitler şi Stalin, Rusia sovietică ocupă şi anexează Basarabia.

    Peste doar un an, în 1941, armata română trece Prutul şi eliberează Basarabia.

    Peste încă trei ani, în 1944, mărşăluind “na Berlin”, bolşevicii înşfacă iar Basarabia şi o rebotează Republica Sovietică Moldovenească. Şi aşa rămân lucrurile până în 1991, când Republica Sovietică Moldovenească îşi declară independenţa faţă de agonicul Imperiu Roşu, devenind ceea ce este şi acum: Republica Moldova.

    La zece ani de la Unirea cu România, în 1928, la Chişinău a fost dezvelită statuia lui Ştefan cel Mare, lucrare a sculptorului basarabean Alexandru Plămădeală.

    Urmând cursul sinuos şi tragic al istoriei, statuia a fost trimisă în “refugiu”, la Vaslui, în anul 1940, pentru a evita o întâlnire cu trupele bolşevice. La Vaslui, domnitorul s-a simţit ca acasă, că doar tot în Moldova ajunsese.

    După ce ostaşii români au trecut Prutul, conform celebrului ordin, i-a urmat şi Ştefan care, în 1942, a fost re-instalat pe soclul său, la Chişinău.

    Nici nu s-a uscat cimentul prea bine, că domnul Moldovei a trebuit să fie mutat din nou, în 1944. De data asta a ajuns într-un loc unde nu mai fusese niciodată – la Craiova.

    Ruşii, care invadaseră şi anexaseră din nou Basarabia, au băgat de seamă că statuia domnitorului nu mai era la locul ei şi au tocmit iscoade care să afle unde se ascunde aceasta. Nu că le-ar fi păsat prea tare de Ştefan, dar acuzau lipsa unui “obiect de inventar” din patrimoniul provinciei recent re-ocupate. Iscoadele şi-au făcut datoria, iar Ştefan a fost găsit la reşedinţa sa conspirativă din Craiova, de unde a fost adus la locul de baştină, la Chişinău, unde a fost ascuns printre copacii din Parcul Central al oraşului.

    Abia în anul 1990, Ştefan a ajuns pe locul şi pe soclul unde se găseşte încă şi astăzi, la intrarea în parcul, care acum îi poartă numele, din centrul Chişinăului.

    Ce va fi de acum încolo rămâne de văzut.

  • România, ţara videochat. Avem suficienţi angajaţi în acest domeniu ca să umplem un un oraş de dimensiunile Sibiului

    Industria videochatului are potenţial în România: peste 100 de mii de persoane lucrează ca modele pentru videochat în studiouri sau de acasă.
    “Doar în România există cel puţin 5000 de studiouri de videochat şi peste 100 de mii de modele, dintre care jumătate lucrează în studiouri şi cealaltă jumătate de acasă. Această industrie este puternică la noi şi are potenţialul de a echilibra balanţa de plăţi externe a României, dacă ar fi corect încurajată de către stat, împreună cu industria IT”, povesteşte Robert Vanderty, fondatorul Studio 20. În 2014, când s-a lansat franciza Studio20, piaţa videochatului din România era estimată la peste 100 de milioane de euro, însă până astăzi aceasta s-a triplat.

    Studioul de videochat Studio20 a depăşit 10 milioane de dolari cifră de afaceri, cu 50% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Estimările acestui an pentru businessul  Studio20 sunt de 15 milioane de dolari. “Până în acest moment, am reuşit să depăşim cu puţin pragul de 10 milioane de dolari, însă avem toate motivele să credem că ne vom atinge targetul stabilit pentru acest an, mai ales că vom avea trei noi locaţii, dintre care două vor fi deschise chiar în luna Octombrie”, declară Mugur Frunzetti, investitor în sistemul de franciză Studio20.

    Cel mai cunoscut studio de videochat glamour, Studio20, a ajuns la 15 francize, două dintre acestea urmând să fie deschise în această lună. Astfel, Studio20 deţine acum patru francize în Bucureşti şi câte una în Braşov, Cluj-Napoca, Craiova, Piteşti, Ploieşti, Oradea, Timişoara, Cali (Columbia), Budapesta (Ungaria), Los Angeles (SUA) şi Curacao.

    Studio20 din zona Unirii rămâne cel mai mare studio de videochat, 1500 mp, însă investiţia cea mai mare este în studioul de videochat din Los Angeles, peste 500 de mii de dolari. În studioul de videochat glamour de la Unirii s-au investit peste 800 de mii de lei în decoruri moderne, aparatură de ultimă generaţie, cum ar fi camere şi televizoare UltraHD sau ochelari VR. La anul, Studio20 vrea să se extindă cu 10 noi studiouri de videochat în ţări precum Serbia, Rusia, SUA, Cehia şi Slovacia.

  • Fotbalist din Craiova, arestat dupa ce a jefuit o casa de pariuri cu un pistol de jucarie! Suma pe care reusise sa o fure

    În urmă cu câteva zile, un eveniment neprevăzut a tulburat liniştea locuitorilor Craiovei: un tânăr de 24 de ani a jefuit o casă de pariuri aflată pe Calea Bucureştilor, de unde a plecat cu 7.000 de lei, după ce a ameninţat-o pe casieriţă cu un pistol. Acum, detaliile jafului au ieşit la iveală, iar site-ul gds.ro anunţă că autorul faptei este un fotbalist din Liga 5, pe numele său Mădălin Bucurică. În vârstă de 24 de ani, tânărul a avut ideea de a se “înarma” cu un pistol de jucărie, iar planul i-a funcţionat până poliţiştii i-au bătut la uşă.

    Marţi, Judecătoria Craiova a decis arestarea lui Boerică, fotbalist a cărui carieră nu se leagă doar de meciurile jucate în Liga 5 Dolj. Potrivit sursei mai sus citate, apogeul carierei lui Boerică a fost în 2013, când a reuşit performanţa de a juca 24 de minute într-un meci din Bundesliga Nord, liga de amatori a Germaniei, pentru FC Schweinfurt 05. Nu a avut nici atunci prea mult noroc, echipa sa pierzând cu 3-0.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Lovitură de la Ford pentru Dacia. Decizia prin care uzina din România surprinde concurenţa

    Peste 11.000 de automobile Ford Eco­sport au ieşit pe poarta uzinei din Craiova în ianuarie, în cea mai bună lună înregistrată vreodată până acum, depăşind cu mult pro­duc­ţia din erele Oltcit şi Daewoo. Potrivit da­telor Asociaţiei Producătorilor şi Importa­to­ri­lor de Automobile (APIA), în prima lună din an creşterea a fost de peste 200% faţă de pe­rioa­da similară a anului trecut, când în pro­ducţie era vechiul B-Max.

    Volumul de producţie de la Craiova evi­den­ţiază o cadenţă medie de peste 500 de ma­şini, cadenţă care a început luna ianuarie la 500 şi a încheiat-o la 600. Mai mult, atât în ianuarie cât şi în februarie uzina a produs inclusiv în weekend pentru a face faţă comenzilor.

    Dacă Ford va menţine cadenţa de pro­duc­ţie până la sfârşitul anului, la Craiova se vor pro­duce în acest an cel puţin 130.000 de maşini, în valoare de 2 miliarde de euro. Dacă la aceas­tă valoare se adaugă şi motoarele produse, Ford ar putea încheia anul ca cel de-al doilea mare exportator al României după Dacia.

    Mai multe pe www.mediafax.ro

  • Treabă românească! Construcţia care a costat 60 de milioane de euro a crăpat azi după ce a fost inaugurată la finalul anului 2017

    Conform cotidianului local Gazeta de Sud, crăpătura se află pe partea dinspre bulevardul Ştirbei Vodă şi ar fi apărut ca urmare a contractării rosturilor de dilatare. Sursa citată a încercat să ia legătura cu edilul oraşului Craiova, Mihail Genoiu, dar acesta nu a răspuns apelurilor.

    Noul stadion “Ion Oblemenco” este unul dintre marile proiecte ale Ministrului Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, din perioada în care aceasta era Primarul Craiovei. Pentru construirea lui s-au cheltuit aproape 60 de milioane de euro, iar “perla” Băniei are o capacitate de 30.929 de locuri, investiţia fiind suportată de Compania Naţională de Investiţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro