BusinessMagazin

Tag: costuri

  • Planul energetic al Europei: este suficient pentru a trece de iarnă?

    Emmanuel Macron a avut săptămâna trecută un mesaj simplu pentru întreprinderile franceze care se pregătesc să semneze contracte de energie extrem de costisitoare, nu o faceţi, conform Financial Times.

    Companiile ar trebui să respingă “preţurile nebuneşti” oferite în prezent, a declarat preşedintele francez, insistând că guvernele europene vor reuşi să facă pieţele să funcţioneze din nou şi să readucă costurile la niveluri rezonabile.

    Aymeric Le Jemtel, directorul executiv al Veta France, o companie mică care produce plăci de acoperire pentru clădiri la o fabrică din nordul Franţei, consideră că este greu să împărtăşească încrederea lui Macron. Furnizorii de cărămidă pe care Veta se bazează din Europa şi-au majorat preţurile pentru a compensa costul ridicat al gazului natural pe care îl folosesc pentru a alimenta cuptoarele lor. Unii chiar au anulat comenzi care au devenit nerentabile.

    “Este foarte greu de gestionat, deoarece avem foarte puţină vizibilitate asupra preţurilor”, spune Le Jemtel. “Nu vrem să ne închidem în această iarnă, dar încep să mă îngrijorez.”

    În condiţiile în care temperaturile scad acum, pe măsură ce se apropie lunile de iarnă, iar importurile de gaze din Rusia sunt la o fracţiune din nivelurile de altădată, miniştrii europeni ai energiei urmează să se reunească vineri pentru a discuta un pachet de taxe naţionale excepţionale la nivelul UE, menite să strângă fonduri pentru a reduce preţurile plătite de gospodării şi întreprinderi.

    În timp ce capitalele UE pot evidenţia unele succese în eforturile depuse în ultimele luni pentru a se debarasa Uniunea de gazul rusesc, inclusiv umplerea depozitelor de gaz la niveluri de peste 85%, un număr tot mai mare de capitale avertizează că cele mai recente propuneri pur şi simplu nu merg suficient de departe.

    “Există cu siguranţă oameni în jurul mesei care cred că nu este suficient şi că trebuie făcut mai mult”, spune un diplomat UE despre planurile Comisiei discutate vineri de miniştri. “Nu avem nici-un interes ca preţurile energiei să provoace instabilitate în statele member, ar fi o reţetă pentru dezastru.”

    Aproximativ 15 state membre i-au scris comisarului european pentru energie, Kadri Simson, în această săptămână în care au cerut un plafon la nivelul UE pentru preţurile en-gros la gaze, în timp ce întreprinderile cedează sub greutatea unor costuri care rămân de aproximativ cinci ori mai mari decât în urmă cu un an.

    Analiştii avertizează acum că o recesiune profundă este inevitabilă, Deutsche Bank estimând că produsul intern brut real din zona euro va scădea cu aproape 3 % la nivel agregat între al doilea trimestru al acestui an şi aceeaşi perioadă din 2023, o scădere mai mare de la un vârf la altul decât în timpul crizei euro. În urma victoriei electorale a unei alianţe conduse de extrema dreaptă în Italia în această lună, alte capitale ale UE urmăresc cu atenţie semnele că scumpirea costului vieţii ar putea genera nelinişte populară şi ar putea împinge alegătorii către partide mai extreme.

    “Criza energetică din Europa începe abia acum să se resimtă cu adevărat, deoarece creşterile preţurilor angro încă se răsfrâng asupra facturilor firmelor şi gospodăriilor”, spune Simone Tagliapietra, specialist în energie la think tank-ul Bruegel. “Costul pentru economie va deveni mult mai mare”.

    Franţa a fost unul dintre cele mai agresive state membre ale UE în încercările sale de a proteja consumatorii şi întreprinderile de creşterea costurilor energiei. Cu toate acestea, unii membri ai guvernului se tem că în această iarnă vor izbucni tulburări sociale. Eforturile guvernului francez au menţinut rata anuală a inflaţiei de 6,5%, cu mult sub cea din multe alte state membre ale zonei euro, mai ales sub cea din ţările baltice, unde inflaţia este cuprinsă între 20 şi 25%.

    Guvernul francez a reuşit să îşi protejeze cetăţenii de creşterile de preţuri mai bine decât în alte părţi ale Europei, în măsura în care se bazează puţin pe gazele naturale şi îşi obţine cea mai mare parte a energiei electrice din centrale nucleare operate de compania de stat EDF. Acesta a luat măsuri pentru a proteja gospodăriile şi întreprinderile mici în februarie, prin intermediul unui “scut tarifar” care a limitat creşterea preţurilor la electricitate la 4% şi a menţinut preţurile la gazele naturale la acelaşi nivel pentru 2022.

    De atunci, au fost acordate şi alte ajutoare, cum ar fi cecuri de 100 de euro pentru gospodăriile sărace, subvenţii pentru uleiul de încălzire şi reduceri la benzină şi motorină aplicate la pompă. Potrivit Ministerului francez de Finanţe, suma totală în acest an se ridică la aproximativ 24 de miliarde de euro, dintre care 7,5 miliarde de euro sunt destinate exclusiv şoferilor.

    Guvernul a anunţat recent că măsurile de protecţie vor fi extinse anul viitor prin plafonarea creşterilor preţurilor la gaze naturale şi electricitate la 15% pentru gospodării şi întreprinderi mici. Costul brut pentru stat se va ridica la 45 de miliarde de euro, dar după ce banii vor fi recuperaţi de la producătorii de energie, costul net va fi de 16 miliarde de euro.

    O astfel de abordare intervenţionistă se aliniază culturii politice franceze, în care guvernul stabileşte adesea politica industrială şi acţionează pentru a proteja cetăţenii de crizele economice. Dar ea reflectă, de asemenea, temerile din Palatul Élysée că nemulţumirea alegătorilor ar putea consolida soarta Raliului Naţional de extremă dreapta al lui Marine Le Pen, care a câştigat un număr fără precedent de 89 de locuri în Adunarea Naţională în această vară.

    Guvernul lui Macron a fost marcat şi de protestele “vestelor galbene” care au explodat în iarna anului 2018 din cauza unei propuneri de majorare a taxei pe carburanţi. Unii miniştri se tem de o revigorare a acelei mişcări difuze şi fără lider, mai ales că preţurile la pompă au fost mai mari în ultimele luni decât atunci.

    Au avut loc câteva proteste ale “vestelor galbene” în zilele de sâmbătă din luna septembrie a acestui an la Paris, precum şi în apropiere de Cannes şi Toulouse, dar până acum nu au avut febra mulţimilor uriaşe din trecut. Sindicatele au planificat o grevă naţională joi pentru a face presiuni în vederea obţinerii unor creşteri salariale.

    Din cauza întreruperilor neaşteptate la flota nucleară a EDF, guvernul a avertizat asupra riscului de raţionalizare a energiei asupra companiilor. Unele servicii publice, cum ar fi piscinele şi muzeele, au început să îşi reducă orele de funcţionare. “Combaterea inflaţiei este o prioritate economică şi politică”, a declarat săptămâna aceasta ministrul francez de finanţe, Bruno Le Maire. “Inflaţia este o otravă pentru democraţii, istoria a demonstrat acest lucru.”

    În ciuda intervenţiilor energetice realizate până în prezent de Franţa, întreprinderile şi gospodăriile sunt consternate de costurile cu care se confruntă. Stephanie Pauzat, funcţionar în cadrul CPME, a declarat că grupul de afaceri care reprezintă întreprinderile mici şi mijlocii a primit în ultimele săptămâni mai multe apeluri de la directori executivi alarmaţi de noile preţuri care le sunt propuse de furnizorii de energie.

    Două treimi dintre companiile din Franţa cumpără energie de pe piaţa liberă, deoarece nu se califică pentru tariful reglementat stabilit de guvern şi perceput de EDF. Doar companiile cu mai puţin de 10 angajaţi şi cu vânzări mai mici de 2 milioane de euro sunt protejate de plafoanele preţurilor la energie pe care guvernul francez le-a instituit în acest an şi pe care le planifică pentru anul viitor.

    Potrivit lui Pauzat, într-un sondaj realizat de CPME în luna iulie, 93% dintre cei 2.400 de proprietari de întreprinderi din Franţa au declarat că majorarea preţurilor la energie a dus la o creştere a costului bunurilor lor cu peste 10%. O treime dintre aceştia au declarat că nu pot transfera aceste costuri către clienţii lor.

    Cu toate acestea, în ciuda acestor poveşti de groază locale, Tagliapietra de la Bruegel spune că UE, în general, se află într-o poziţie mult mai bună acum decât în urmă cu două sau trei luni.

    Eforturile agresive depuse din primăvară au contribuit la diversificarea aprovizionării cu gaze naturale dinspre Rusia către alternative, inclusiv gazul natural lichefiat din SUA. Potrivit Comisiei Europene, gazele naturale prin conducte din Rusia au scăzut acum la 9% din importurile de gaze ale UE, faţă de 41% anul trecut.

    Dar criza nu s-a încheiat nici pe departe, avertizează el. Constituirea nivelurilor de stocare a gazelor anul viitor ar putea fi chiar mai dificilă decât în 2022, având în vedere că stocurile din acest an au fost constituite prin intermediul importurilor ruseşti, care ar putea fi întrerupte complet până anul viitor.

    Îngrijorările legate de o ruptură totală a livrărilor de gaze ruseşti s-au intensificat în această săptămână, când Gazprom a avertizat că ar putea impune sancţiuni asupra companiei de stat de gaze din Ucraina, o măsură care ar putea duce la oprirea fluxurilor prin această ţară. Separat, marţi, scurgeri în două gazoducte ruseşti din Marea Baltică au fost puse pe seama unui sabotaj, subliniind vulnerabilitatea infrastructurii energetice europene.

    Între timp, capitalele trebuie să facă mult mai mult pentru a limita în mod colectiv cererea de gaze şi electricitate în această iarnă şi în perioada următoare. Potrivit unui raport al OCDE din această săptămână, eforturile insuficiente pentru a reduce consumul de gaze ar putea lăsa nivelurile de stocare din UE la “niveluri periculos de scăzute”, ceea ce ar putea pune economia într-o situaţie dificilă în lunile următoare. O iarnă friguroasă ar putea agrava deficitul de aprovizionare, ceea ce ar duce la preţuri globale “substanţial mai mari”.

    Statele membre ale UE au respins în această vară planurile Comisiei privind reducerea obligatorie a consumului de gaze şi au optat în schimb pentru o abordare voluntară. Guvernele europene au cheltuit o jumătate de trilion de euro pentru a proteja cetăţenii şi companiile de creşterea preţurilor la energie, însă multe dintre aceste măsuri au mascat efectul preţurilor foarte mari, subminând stimulentele pentru reducerea consumului.

    În Franţa, guvernul a stabilit ca obiectiv ca întreprinderile şi entităţile din sectorul public să reducă consumul de energie cu 10% în această iarnă faţă de anul trecut, în încercarea de a evita întreruperile de curent. Companii, de la gigantul de lux LVMH la retailerul Carrefour, au dezvăluit planuri de economisire a energiei, în timp ce oraşul Paris a declarat că va stinge mai devreme pe timp de noapte luminile strălucitoare ale Turnului Eiffel.

    De asemenea, sunt în curs de implementare şi alte soluţii, cum ar fi un sistem naţional de alertă numit Ecowatt al operatorului de reţea RTE. Acesta va clasifica zilele ca fiind verzi, portocalii sau roşii, în funcţie de stresul asupra sistemului de electricitate, trimiţând notificări push consumatorilor şi companiilor în momentele de cerere maximă pentru a le cere să reducă consumul. Cel mai mare post de televiziune din Franţa s-a angajat să includă clasificarea Ecowatt în buletinele meteorologice zilnice, pentru a atrage ajutorul oamenilor.

    Obiectivele de economisire a energiei electrice vor face parte din pachetul de măsuri la nivelul UE care urmează să fie prezentat vineri, alături de impozitele excepţionale pentru companiile energetice cu emisii reduse de dioxid de carbon şi de o taxă pentru producătorii de combustibili fosili. Comisia a estimat că statele membre ar putea strânge în total 140 de miliarde de euro din profiturile companiilor energetice, pe care le-ar putea recicla în eforturile de reducere a facturilor.

    Cu toate acestea, noile măsuri ale Comisiei vor reprezenta doar o foaie de parcurs parţială, mai degrabă decât un răspuns cuprinzător la criza energetică. Directorii din industrie au pus la îndoială faptul că taxele vor strânge atât de mult pe cât preconizează Bruxelles-ul.

    Ţări precum Italia, Grecia, Belgia şi Malta încearcă să obţină impunerea unui plafon la preţul gazelor, în speranţa că astfel s-ar putea afecta ciclul dăunător al creşterii preţurilor în Uniune. Pentru unele dintre ele, structura industriilor lor energetice înseamnă că pachetul existent al Comisiei va fi de un ajutor direct limitat. În timp ce alţii, precum Franţa, au implementat deja propriile scheme naţionale personalizate.

    Oficialii francezi adaugă că impozitele excepţionale nu vor rezolva singure disfuncţionalităţile mai profunde de pe pieţele de electricitate şi gaze, susţinând că sunt necesare intervenţii, inclusiv aşa-numitele “întrerupătoare”, pentru a împiedica pieţele energetice să o ia razna.

    Miriam Dalli, ministrul maltez al mediului, energiei şi întreprinderilor, a declarat că, deşi susţine pachetul Comisiei, acesta nu ar fi de ajutor Maltei, având în vedere că cel mai mic stat din UE importă o parte substanţială din energia electrică prin intermediul unui interconector cu Italia, în timp ce producţia internă provine în principal de la o centrală electrică pe bază de gaz. “Înţelegem pe deplin colegialitatea acestui lucru, statele membre trebuie să se sprijine reciproc”, spune ea.

    Eduard Heger, premierul slovac, a avertizat că situaţia energetică devine atât de gravă în ţara sa încât industria grea va fi nevoită să se închidă în câteva săptămâni, dacă nu va exista un răspuns de mai mare anvergură din partea Bruxelles-ului. Ţara sa va cheltui 24 de miliarde de euro, adică o cincime din PIB, pentru a subvenţiona costurile energiei, dar propunerea Comisiei ar aduce un profit de numai 100 de milioane de euro. “Ţara cea mai afectată va fi cea care va primi cel mai puţin”, spune el.

    Bruxelles-ul a prezentat miercuri un document de opţiuni cu idei privind modul în care se poate ajunge la un plafon al preţului la gaze, dar unii oficiali ai Comisiei rămân circumspecţi cu privire la această idee. În cazul în care nivelul este stabilit la un nivel prea scăzut, există riscul ca furnizorii să fie descurajaţi să vândă în UE, deoarece în altă parte sunt disponibile tarife mai bune. La rândul său, acest lucru ar submina eforturile de consolidare a aprovizionării cu gaze.

    Costul enorm al intervenţiilor în domeniul energiei are un impact inegal asupra statelor membre, având în vedere capacităţile diferite ale acestora de a face faţă creşterii împrumuturilor publice. Unii diplomaţi au început să vorbească discret despre un ajutor suplimentar pentru a echilibra sarcinile, Slovacia a solicitat ca taxele excepţionale să fie direcţionate către un fond comun care să fie împărţit în mod egal între ţări în funcţie de populaţie.

    În Franţa, consumatorii se pregătesc pentru ce e mai rău. Saliha Sadelli, o asistentă medicală, spune că a fost grav afectată de creşterea preţului benzinei, deoarece conduce mult pentru a efectua vizite la domiciliu. De asemenea, propriile facturi au crescut, în ciuda măsurilor luate de guvern pentru a limita creşterea preţurilor la electricitate.

    “Ni se spune că gospodăriile au fost protejate, dar bineînţeles că sunt îngrijorată când văd că facturile noastre au crescut în scurt timp de la 200 de euro pe lună la 350 de euro”, spune ea. “Mă întreb ce să fac. Vara pot să opresc aerul condiţionat acasă, este un lux. Dar încălzirea nu este un lux.”

     

  • Meta, compania-mamă a Facebook, va îngheţa angajările până la finalul anului pe fondul scăderii veniturilor din publicitate

    Compania-mamă a Facebook, Meta, a anunţat că implementează o îngheţare a angajărilor „pentru majoritatea rolurilor din cadrul companiei” şi va „minimiza costurile”, în timp ce grupul de social media se luptă cu o criză publicitară şi o concurenţă în creştere, a raportat Financial Times.

    Într-o notă internă adresată personalului, văzută de Financial Times, Lori Goler, unul dintre managerii Meta, a scris că, începând de vineri, compania „va întrerupe angajările şi nu va mai face nicio ofertă până când îngheţarea va fi ridicată mai târziu în acest an”.

    Ea a spus că, deşi unele echipe vor creşte în continuare, fiecare va trebui să decidă individual cum să prioritizeze proiectele şi să se restructureze pentru a „asigura că pot fi îndeplinite priorităţile de vârf ale companiei” în timpul eforturilor de strângere a curelei. Transferurile interne vor fi, de asemenea, îngheţate.

    „Bugetul nostru pentru 2023 va fi foarte strâns pentru toate echipele, pe măsură ce încercăm să minimizăm costurile”, a scris Goler.

    Vremurile de boom pentru grupurile de social media în timpul pandemiei de coronavirus s-au transformat într-o serie de vânzări profunde şi ample de acţiuni în acest an, deoarece condiţiile macroeconomice dure i-au determinat pe agenţii de publicitate, principala sursă de venituri a Meta, să-şi reducă cheltuielile. Grupul s-a confruntat, de asemenea, cu o concurenţă în creştere din partea aplicaţiei video TikTok, care este deţinută de ByteDance din China.

    În iulie, directorul executiv Mark Zuckerberg a anunţat proiectul de „reducere constantă a creşterii numărului de angajaţi în următorul an” intenţionând să reducă, de asemenea, personalul liderilor de echipă.

    Meta a încercat să echilibreze dezvoltarea produsului său video de scurtă durată, Reels, pentru a creşte popularitatea platformelor sale sociale Facebook şi Instagram, împreună cu eforturile sale de a construi o lume virtuală complet nouă, plină de avataruri digitale, numită metavers.

    Potrivit FT, Meta a refuzat să comenteze.

  • Cele mai efervescente pieţe de real-estate din întreaga lume au fost date peste cap: După ce marile bănci centrale au majorat dobânzile într-un ritm nemaivăzut clienţii au început să fugă, iar preţurile scad şi lasă-n urmă haos

    Pe tot mapamondul, costurile de împrumut care continuă să crească pun o presiune imensă pe cei care vor să îşi cumpere o locuinţă, dar şi pe proprietari. De la Sidney la Stockholm şi până în Seattle, clienţii imobiliarelor au început să se retragă, după ce băncile centrale au crescut dobânzile în cel mai rapid ritm din ultimele decenii, scrie Bloomberg.

    Între timp, milioanele de oameni care au profitat de era împrumuturilor ieftine venită odată cu pandemia şi care şi-au cumpărat case trebuie să scoată din ce în ce mai mulţi bani din buzunar pentru bănci.

    Această problemă cu care se confruntă sectorul imobiliar ameninţă să agraveze recesiunea globală care e pe drum. Deşi criza de acum nu se apropie ca gravitate de episodul din 2008, felul în care va avea loc prăbuşirea este o mare dilemă pentru bancherii centrali. Scopul marilor bănci centrale este în prezent reducerea inflaţiei fără a afecta încredere consumatorilor şi fără a provoca o recesiune severă.

    Pieţe efervescente precum Australia şi Canada se confruntă deja cu scăderi de două cifre pentru preţurile locuinţelor, iar economiştii sunt de părere că declinul mondial abia a început.

    „Vom observa o scădere sincronizată la nivel global al pieţelor imobiliare în 2023 şi 2024. Cei care vând ignoră adesea semnalele privind scăderea cererii”, a declarat Hideaki Hirata, fost economist al Băncii Japoniei.

    Costurile mari de finanţare lovesc economiile din mai multe unghiuri. Pe deoparte, gospodăriile încep să strângă curea, în timp ce majorarea ratelor ipotecare descurajează potenţialii clienţi să acceseze piaţa. În final, consecinţa este afectarea directă a preţurilor proprietăţilor şi a planurilor de dezvoltare pentru noi proiecte imobiliare.

    „Familiile tinere care s-au îndatorat şi n-au experimentat vreodată o creştere atât de bruscă a dobânzilor au ajuns într-un punct în care veniturile lor, ajustate la inflaţie, au început să scadă semnificativ. Situaţia reprezintă un şoc major pentru ele”, a declarat Rob Subbaraman, şeful departamentului de cercetare al pieţelor globale, din cadrul companiei Nomura Holdings.

    Sirenele care prevestesc dezastrul se aud cel mai puternic în Australia, unde preţurile locuinţelor au înregistrat cel mai mare declin lunar din ultimele patru decenii.

    Economiştii sunt îngrijoraţi de această situaţie. Banii pe care clienţii îi pierd pe fondul dobânzilor ridicate se pot transforma uşor în pierderi pentru gospodării, bănci şi dezvoltatori imobiliari, ceea ce în final s-ar traduce într-o economie mondială care se va confrunta cu o recesiune majoră.

    „Dacă băncile centrale rămân la fel de agresive, perspectiva unei recesiuni uşoare dispare. Preţurile locuinţelor ar putea scădea şi mai repede, agravând şi prelungind recesiunea”, a declarat Niraj Shah de la Bloomberg Economics.

  • Blue Air încheie un parteneriat regional de tip codeshare cu Air Connect, firmă lansată de cinci investitori români în 2021, care va prelua operarea unor rute cu aeronave de tip ATR-72

    Blue Air a încheiat un parteneriat de tip codeshare cu Air Connect, atât pentru unele zboruri interne, cât şi regionale, prin care unele curse vor fi operate de noua companie aeriană, generând economii de 15-20%.

    Cele două companii aeriene vor lansa, începând cu 12 septembrie, un parteneriat extins de tip codeshare cu scopul de a optimiza costurile şi  de a îmbunătăţi conectivitatea.

    Controlul comercial şi riscul pentru rutele care vor fi acoperite de Air Connect rămân la Blue Air, care va continua să fie responsabilă de vânzări, marketing şi asistenţă pentru clienţi. Parteneriatul va duce la economii şi raţionalizări de peste 15-20%, prin implementarea tipului de aeronavă ATR-72 pe serviciile regionale şi de tip navetă.

    Air Connect va fi responsabilă de controlul operaţional.

    “Air Connect oferă o platformă eficientă din punct de vedere al costurilor pentru transportul acestui trafic şi ne permite să continuăm să oferim un portofoliu amplu de rute şi mai multe frecvenţe atât pasagerilor noştri ce călătoresc pe rutele interne din România, cât şi pasagerilor care se conectează prin baza noastră principală din Bucureşti la pieţele cheie ale Blue Air din Europa”, a declarat Cristian Rada, CEO Blue Air.

    AirConnect a fost înfiinţată în 2021 de Tudor Constantinescu şi alţi patru investitori privaţi. Compania este condusă de Dorin Ivaşcu în funcţia de Preşedinte al Consiliului de Administrare, iar din consiliul de conducere fac parte Alexandru Mărginean, proprietar şi managing partner al tour operatorului  Karpaten; Florin Necula, proprietar şi managing partner al Ras Technic; Cosmin Pop, proprietar şi asociat director al unui holding imobiliar; Tudor Constantinescu (care anterior, potrivit informaţiilor sale de pe reţeaua profesională LinkedIn, a lucrat ca director comercial pentru Blue Air şi Animawings). Toţi cei cinci membri fondatori sunt şi acţionarii fondatori ai companiei.

     Operatorul va avea o flotă de ATR 72 – 600.

    “Suntem deosebit de încântaţi să începem un parteneriat cu Blue Air care ne permite să “AirConnectăm” mai bine şi mai eficient regiunile. Pasagerii noştri vor beneficia imediat de un portofoliu extins cu destinaţii şi de o mai bună conectivitate din aeroporturile secundare din România şi, în curând, din afara ţării”, a declarat Tudor Constantinescu, CEO Air Connect.

     

  • Zborurile continuă să sufere şi spre finalul anului: British Airways va anula peste 10.000 de zboruri din programul de iarnă din cauza lipsei de personal şi a întreruperilor care au afectat industria

    British Airways urmează să reducă peste 10.000 de zboruri din programul său de iarnă, unul dintre cele mai clare semne de până acum că şefii companiilor aeriene se aşteaptă ca lipsa de personal şi întreruperile care au afectat industria să dureze până în anul viitor, raportează Financial Times.

    Este cea mai recentă lovitură pentru industria aviaţiei, care a tăiat mii de locuri de muncă în timpul pandemiei de coronavirus, luptându-se să se reangajeze suficient de repede pentru a satisface cererea în creştere pe măsură ce pasagerii se întorc.

    Cele mai importante companii aeriene din lume s-au confruntat, de asemenea, cu două valuri de probleme: înrăutăţirea perspectivelor economice şi creşterea costurilor legate de combustibil, aspecte care vor mări semnificativ costurile biletelor.

    British Airwars (BA) va anula 8% din zborurile pe distanţe scurte din perioada octombrie – martie, compania aeriană fiind forţată să-şi limiteze planurile de zbor de inclusiv în perioada verii. BA a anulat, de asemenea, sute de zboruri pe distanţe lungi.

    John Holland-Kaye, directorul executiv al Heathrow, estimează că va dura între 12 şi 18 luni pentru ca aviaţia să îşi recupereze complet capacitatea, în timp ce şeful Qatar Airways, Akbar Al Baker, a avertizat că sectorul se va confrunta cu „câţiva ani” de probleme în spectrul lanţurilor de aprovizionare. 

    Anulând zborurile în avans, directorii de la BA speră să evite haosul şi perturbarea de la începutul verii, când lipsa de personal a dus la un val de anulări de ultim moment din partea companiilor aeriene şi a aeroporturilor supraaglomerate.

    Compania aeriană a declarat că va reduce zborurile pe rutele cu mai multe servicii zilnice pentru a minimiza perturbarea pasagerilor.

    BA este principalul generator de profit al companiei mamă din Spania, International Airlines Group, care deţine o serie de companii aeriene, inclusiv Aer Lingus şi Iberia.

    Compania a prezis luna trecută o revitalizare a profitului din acest an, în ciuda problemelor de la BA, dar a recunoscut că provocările operaţionale din Marea Britanie au fost cu adevărat „severe”.

    Acţiunile transportatorului spaniol au scăzut luni cu 1%, acţiunile scăzând cu peste 30% în acest an.

     

  • Comportamentul zilnic al şoferilor: Detaliul pe care conducătorii auto îl ignoră zilnic şi le poate aduce o amendă de 725 de lei

    Anumiţi şoferi obişnuiesc zilnic, mai ales în zonele aglomerate, să folosească în mod “abuziv” claxonul şi acest lucru le poate aduce o amendă din clasa a doua de sancţiuni.

    Detaliul important pe care nu-l cunosc şoferii din legislaţia rutieră ţine de faptul că “mijloacele de avertizare sonoră trebuie folosite de la o distanţă de cel puţin 25 m faţă de cei cărora li se adresează, pe o durată de timp care să asigure perceperea semnalului şi fără să îi determine pe aceştia la manevre ce pot pune în pericol siguranţa circulaţiei”.’

    De asemenea, şoferilor le este interzis să “sa foloseasca în mod abuziv mijloacele de avertizare sonora” aşa cum este stipulat la articolul 148, alineatul 14 din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002.

    Acest comportament se sancţionează, conform Codului Rutier, cu o sancţiune încadrată în clasa a II-a de sancţiuni.

    În România există cinci clase de amendă, primele patru li se aplică persoanelor fizice, în timp ce a cincea se aplică doar persoanelor juridice. Astfel, amenda maximă pentru persoane fizice (20 de puncte de penalizare) este de la 2.900 de lei, în timp ce pentru persoanele juridice amenda maximă (100 de puncta de penalizare) este de 14.500 de lei.  

    Clasele de sancţiuni sunt:

    • clasa I: 2/3 puncte-amendă;
    • clasa a II-a: 4/5 puncte-amendă;
    • clasa a III-a: 6 -8 puncte-amendă;
    • clasa a IV-a: 9 – 20 de puncte-amendă;
    • clasa a V-a: 21- 100 de puncte-amendă.

    Nerespectarea acestor prevederi le aduce şoferilor o amendă din clasa a IV-a de sancţiuni care prevede între nouă şi 20 de puncte de amendă. Această sancţiune va fi cuprinsă între 1.305 lei şi 2.900 de lei.

    Valoarea de 145 de lei este valabilă de la începutului anului 2017, când salariul minim brut pe economie se situat la 1.450 de lei.

     

     

  • Opinie Dragoş Dragoteanu, Euroest Invest: Realitatea imobiliară e dură. De ce să vinzi mai ieftin când totul costă mai mult

    Ce prostie o fi si asta? Cum adica sa vinzi, daca nu iei cat ti-ai propus? Adica, toate s-au scumpit si eu sa fiu fraierul de serviciu? Atentie! Acest articol nu este pentru cei care nu vor sa vanda sau aceia care nu-si mai doresc nimic si-i dau banii afara din casa. Pentru acesti romani fericiti, citirea prezentului material este o pierdere de timp si poate produce frustrari. Ar fi pacat!…

    Hai sa incepem cu o prima varianta. Ai vreo 2-3 apartamente. Le-ai luat cu cat le-ai luat. E problema ta. Pe unul poate l-ai luat cu un pret bun. Pe altul poate l-ai luat cu credit si ai platit de te-a uscat. Nu vreau sa ma gandesc ca inca ai un credit si te-a cocosat ROBOR, de nu te mai poti bucura de viata. Ce te faci daca ai nevoie urgent de bani mai multi? Nu cunosc o motivatie mai mare de a vinde! Nici pierderea jobului, nici e atat de motivanta. Nimeni nu te imprumuta daca pierde din valoarea banilor!

    Alta perspectiva! Pleci din tara. Ai gasit un job mai bun si te-ai saturat de tara noastra. Nu pleci sa fugi. Pleci la mai bine. Cat de motivat esti sa ramai cu o proprietate, greu gestionabila, in Romania? Acolo, indiferent unde te-ai duce, cel putin la inceput, daca nu ai pusi bani suficienti deoparte, risti sa ramai fara cash. Sa nu uiti ca un imobil nu se vinde chiar de pe o zi pe alta si, in niciun caz, la pretul dorit de tine. Orice cumparator va avea pretentiile lui financiare.

    Cazul cel mai nedorit. Ai ceva bani, dar nu prea multi. Te paleste o boala de nu-ti mai trebuie nimic. Afli ca exista un tratament revolutionar care costa o mica avere. Sau trebuie sa faci o operatie in strainatate si banii tai pentru zile negre nu sunt suficienti. Ce faci, numeri casele si le iei cu tine in pamant sau incerci sa vinzi sub pretul pietei, cat mai repede posibil? Doar intreb, nu-ti doresc asta!

    Sa-ti mai dau o ultima varianta, inainte sa te plictisesti. Acum ceva timp, ti-ai luat o casa de vacanta. Un apartament la mare sau la munte. Sau undeva unde ti-a facut mare placere sa tragi in weekend-uri. Vine criza economica, preconizata de mult si de multi. Ce faci daca ai nevoie de bani, din orice motiv? Trimiti prietenii in “pelerinaj” turistic in locul tau, dupa ce te-ai plictisit de achizitia de sezon? Ai facut vreodata calculul cat timp te-ai bucurat pe an de imobilul cumparat, cu atata drag? Daca nu, fa-o repede si…vinde si mai repede. Casele de vacanta sunt cea mai riscanta achizitie imobiliara.

    Ultima perspectiva si gata!…Daca ti-a scazut nivelul de trai atat de mult incat tu stai cu casele din dotare goale (fara chiriasi, dar cu costuri mari) si incepi sa faci reale sacrificii din lipsa de cash, adu-ti aminte de acest articol. Lasa orgoliul imobiliar deoparte si obisnuieste-te cu gandul ca viata e scurta si merita traita frumos. Vinde chiar daca pierzi putin. Sau mai mult. Nu e nicio diferenta daca ai nevoie de bani. Mai important este sa ai cui sa vinzi! Ce incasezi iti poate asigura un trai decent, o viata sanatoasa, lipsa de grija, rezolvarea unei probleme medicale serioase sau alte oportunitati financiare. De tine tine sa faci diferenta dintre a avea si a fi.

     

  • ULTIMA ORĂ. Vestea aşteptată de toţi şoferii. Este oficial

    Consiliul Concurenţei, care deţine aplicaţia Monitorul Preţurilor, a publicat vineri pe contul de Facebook o clasificare a preţurilor pe litru la carburanţi, practicate de principalele lanţuri de benzinării din ţară.

    “Tabelele reprezintă preţurile medii pentru fiecare reţea, şi nu  includ compensarea de 50 de bani pe litru”, spun reprezentanţii autorităţii de Concurenţă.

    Din analiza instituţiei reiese că preţurile carburanţilor au scăzut faţă de sfârşitul lunii iunie, în medie, cu 58 bani pe litru la benzina standard şi cu 56 de bani în cazul motorinei standard.

    Datele centralizate de Consiliul Concurenţei arată că la benzinăriile operate de Gazprom, MOL, OMV şi Rompetrol preţul litrului de benzină a scăzut de la 8,69 lei cât era în data de 30 iunie la 8,12 lei pe 12 august, în timp ce la Lukoil preţul a scăzut de la 8,62 lei la 8,04 lei, la Petrom de la 8,62 lei la 8,05 lei şi la Socar de la 8,63 lei la 8,08 lei.

    (Sursa: Consiliul Concurenţei)

    Executivul a aprobat la sfârşitul lunii iunie ordonanţa de urgenţă pentru aplicarea reducerii de 50 de bani la preţurile carburanţilor, timp de trei luni.

    Cheltuielile statului au fost prevăzute la 800 de milioane de lei.

     

  • Unde găseşti cea mai ieftină benzină şi motorină din România

    Consiliul Concurenţei, care deţine aplicaţia Monitorul Preţurilor, a publicat vineri pe contul de Facebook o clasificare a preţurilor pe litru la carburanţi, practicate de principalele lanţuri de benzinării din ţară.

    “Tabelele reprezintă preţurile medii pentru fiecare reţea, şi nu  includ compensarea de 50 de bani pe litru”, spun reprezentanţii autorităţii de Concurenţă.

    Din analiza instituţiei reiese că preţurile carburanţilor au scăzut faţă de sfârşitul lunii iunie, în medie, cu 58 bani pe litru la benzina standard şi cu 56 de bani în cazul motorinei standard.

    Datele centralizate de Consiliul Concurenţei arată că la benzinăriile operate de Gazprom, MOL, OMV şi Rompetrol preţul litrului de benzină a scăzut de la 8,69 lei cât era în data de 30 iunie la 8,12 lei pe 12 august, în timp ce la Lukoil preţul a scăzut de la 8,62 lei la 8,04 lei, la Petrom de la 8,62 lei la 8,05 lei şi la Socar de la 8,63 lei la 8,08 lei.

    (Sursa: Consiliul Concurenţei)

    Executivul a aprobat la sfârşitul lunii iunie ordonanţa de urgenţă pentru aplicarea reducerii de 50 de bani la preţurile carburanţilor, timp de trei luni.

    Cheltuielile statului au fost prevăzute la 800 de milioane de lei.

     

  • Saga part-time continuă: cine trebuie să preia costurile asociate cu salariul minim în cazul unui angajat care are 3 contracte part-time de câte 2 ore?

    ♦ Gabriel Tomescu, CEO al BMF Grup, companie cu peste 1.500 de angajaţi: „Legislaţia este bună, pentru că se descurajează evaziunea făcută prin plata salariilor la 2 ore când de fapt oamenii muncesc 8-10 ore, ceea ce se întâmplă cu precădere în industrii precum securitate sau curăţenie; ne lovim în fiecare zi de situaţii de concurenţă neloială. Însă pentru aceste situaţii în care cu adevărat ai nevoie de oamenii care să lucreze part-time, câte 2-4 ore, că aşa este contractul şi locaţia în sine, legislaţia nu a fost cosmetizată“.

    Creşterea taxării pentru con­trac­tele part-time la nivelul salariului minim pe econo­mie, măsură aflată în vigoare de la 1 august 2022, a lăsat o serie de probleme angajatorilor şi angajaţilor care foloseau astfel de contracte în mod legal.

    Guvernul trebuie să rezolve situaţia angajaţilor care au mai multe contracte de muncă part-time, pentru că, dacă un angajat are 3 contracte de muncă a câte 2 ore fiecare, fiecare dintre angajatorii săi trebuie să plătească taxe aferente pentru 3 salarii minime. Prin urmare, într-o astfel de situaţie ipotetică, cei 3 angajatori ar trebui să plătească împreună taxe şi contribuţii în valoare totală de circa 3.000 de lei pe lună, iar angajatul cu 3 joburi part-time de câte 2 ore ar încasa un salariu net de sub 1.200 de lei net pe lună.

    „Am început să ne reorganizăm, pentru că această legislaţie care a intrat în vigoare la 1 august ne impactează în mod direct pe partea de servicii de curăţenie, acolo unde avem clienţi din retail (magazine, bănci) în locaţii mici, unde norma zilnică de lucru ar fi de 2, 3, 4 sau 6 ore. Încercăm să le facem angajaţilor part-time normă întreagă din cuplarea a două locaţiii adiacente sau foarte apropiate una de cealaltă“, a spus Gabriel Tomescu, CEO al BMF Grup, companie cu activităţi în domeniul serviciilor de facility management. BMF Grup are peste 1.500 de angajaţi, dintre care circa 10% sunt part-time (iar angajaţii cu timp parţial provin în special din zona serviciilor de curăţenie).

    Peste 1,1 milioane de contracte de muncă din România, care reprezintă 17% din totalul contractelor din economie, sunt înregistrate cu timp de lucru parţial, arată datele Inspecţiei Muncii de la finalul lunii decembrie 2021. Numărul de contracte part-time a crescut cu 30% în perioada 2012- 2021, de aproape două ori mai repede decât numărul de contracte cu normă întreagă de lucru (Ă16% în aceeaşi perioadă), arată o analiză a ZF pe baza datelor oficiale.

    „Dacă un angajat are 4 contracte de muncă a câte 2 ore, nu mai e nevoie să plătească niciun angajator taxele aferente salariului minim, pentru că angajatul are normă întreagă de 8 ore şi declară asta fiecărui angajator. Problema e la angajaţii care au 3 contracte de câte 2 ore, ai căror angajatori trebuie să plătească, fiecare, contribuţii aferente salariului minim, aşa cum este legea acum. Înţeleg că aceasta este o chestiune pe care ministerul a înţeles-o şi pe care vrea să o corecteze, probabil prin septembrie vor ieşi cu ceva modificări“, a spus Dan Manolescu, preşedintele Camerei Consultanţilor Fiscali.

    Pe de altă parte, rămâne nerezolvată pro­blema „acurateţei“ informaţiilor furni­zate de angajatul care are mai mulţi angajatori. „Rămâne o problemă, angajatorul merge pe încredere şi are declaraţiile angajatului, nu are acces în Revisal ca să se asigure că informaţia de la angajat e corectă, iar Fiscul poate veni ulterior să zică că, în august 2022, ai avut un angajat pentru care ai plătit contribuţii la 2 ore şi trebuia să plăteşti la salariul minim. Suntem deja pe 9 august (ieri – n.red.) şi nu avem decât o informaţie la nivel general, nu ştim câte contracte s-au închis şi câte s-au redeschis în funcţie de CNP, să fim siguri că sunt aceiaşi oameni care s-au reangajat“, a mai spus Dan Manolescu.

    În momentul actual, angajatorii care folosesc contractele part-time în mod legal nu au prea multe opţiuni.

    „Încercăm să ne reorganizăm acti­vitatea şi să grupăm mai multe locaţii per angajat, în aşa fel încât să se facă normă întreagă. Dacă nu reuşim şi dacă angajaţii nu vor să lucreze full time, avem mai multe variante: 1. Mergem către client şi îi spu­nem ce am reuşit să optimizăm şi ce nu am reuşit şi să existe o plată suplimentară care să acopere sumele necesare.“

    Să renunţe la contractul care devine păgubos printr-o astfel de legislaţie. 3. Să identificăm un alt angajat care să accepte să preia 2-3 locaţii în aşa fel încât să preia o normă întreagă sau care are în altă parte un job cu 6-8 ore şi vrea să mai aibă la noi un job de 2 ore“, a mai spus Gabriel Tomescu de la BMF Grup. În opinia lui, legislaţia actuală aduce valoare adăugată pe piaţa forţei de muncă, dar are şi lipsuri pentru că nu a fost armonizată pentru toate ramurile din industrie.

    „Legislaţia este bună, pentru că se descurajează evaziunea făcută prin plata salariilor la 2 ore când de fapt oamenii muncesc 8-10 ore, ceea ce se întâmplă cu precădere în industrii precum securitate sau curăţenie; ne lovim în fiecare zi de situaţii de concurenţă neloială. Însă pentru aceste situaţii în care cu adevărat ai nevoie de oamenii care să lucreze part-time, câte 2-4 ore, că aşa este contractul şi locaţia în sine, legislaţia nu a fost cosmetizată“, a mai spus Gabriel Tomescu.