Tag: contributie

  • Antreprenorul care a inovat piaţa telecomunicaţiilor

    Xavier Niel s-a născut pe 25 august 1967 în Franţa, în cartierul Créteil, aflat în suburbiile Parisului, ca fiu al lui Michel Niel şi al Camillei Fernande Perrot. El are trei copii şi este cunoscut ca acţionar fondator şi majoritar al furnizorului francez de internet şi telecomunicaţii Iliad. Pasiunea pentru tehnologie şi spiritul antreprenorial sunt calităţi vizibile încă din adolescenţa francezului; după ce a primit de la tatăl său un computer Sinclair ZX81, a dezvoltat, la vârsta de 19 ani, prima sa companie, Minitel, precursorul francez al internetului. Site-ul Minitel oferea servicii de chat pentru adulţi. Ulterior, în 1990, Niel a fondat compania de telecomunicaţii Iliad.

    În 1995, Xavier Niel a investit în primul furnizor de servicii de internet din Franţa, WorldNet, creat de trei antreprenori francezi în 1992, pe care l-a vândut şapte ani mai târziu, chiar înainte de spargerea bulei de internet, pentru aproximativ 50 de milioane de dolari.

    În 1999, antreprenorul francez a creat Free, un furnizor francez de servicii de internet, care operează în cadrul companiei Iliad. Numele vine de la faptul că, la început, accesul la reţea era gratuit, ceea ce a generat agitaţie printre alţi furnizori de internet non-free, ridicând semne de întrebare asupra modelului de afaceri al companiei. În 2002, Free a lansat un pachet de bandă largă la un preţ scăzut, care a devenit punctul de referinţă al pieţei. |n acelaşi timp, compania a dezvoltat şi a lansat Freebox: primul pachet multi-service triplu din Franţa. Acesta conţinea servicii de telefonie, televiziune şi internet şi a adus companiei un portofoliu numeros de clienţi noi. Trei ani mai târziu, reţeaua a ajuns şi în SUA.

    Pe data de 28 mai 2004, Xavier Niel a fost învinuit şi reţinut timp de o lună pentru presupusa achiziţie şi utilizarea abuzivă a activelor societăţii; pe 13 octombrie 2006 a fost pronunţată pedeapsa: doi ani de închisoare pentru abuzul de bunuri ale societăţii.
    În martie 2010, Xavier Niel, alături de Jeremie Berrebi, a pus bazele fondul de investiţii Kima Ventures, dedicat susţinerii a până la 100 de start-up-uri din întreaga lume anual. La sfârşitul aceluiaşi an, Niel a devenit membru cofondator al ziarului Le Monde.

    În ianuarie 2012, compania a creat Free Mobile, care a intrat pe piaţă cu o ofertă revoluţionară, având incluse apeluri, mesaje şi trafic de date nelimitate, la jumătate de preţ faţă de ceilalţi operatori de telefonie francezi. La doar un an de la înfiinţare, Free Mobile devenise al patrulea operator de telefonie mobilă din Franţa şi deţinea 12% din piaţa de profil. Se estimează că încă de la înfiinţare aceasta a costat celelalte trei companii de telefonie mobilă de top din Franţa – Orange, SFR şi Bouyges Télécom – milioane de euro din profit, deoarece acestea au fost nevoite să scadă preţurile pentru a face faţă operatorului nou apărut. În lupta dusă împotriva noului competitor, cele trei companii au încercat, fără succes totuşi, să convingă Comisia Europeană să blocheze licenţa companiei Free Mobile.
    Un an mai târziu, antreprenorul francez a pus bazele unei şcoli de IT, numită 42. Viziunea acestuia a fost să inventeze o şcoală fără profesori, fără cărţi şi fără taxe, pentru un număr anual de până la 1.000 de studenţi.

    În prezent, Xavier Niel este vicepreşedinte al consiliului de administraţie şi şef de strategie pentru Iliad. De asemenea, el este coproprietar al ziarului Le Monde şi al drepturilor piesei My Way şi proprietar al Monaco Telecom şi Orange Elveţia. Averea antreprenorului francez se ridică la 8,4 miliarde de dolari. Compania Iliad, ale cărei acţiuni sunt deţinute în proporţie de circa 65% de fondatorul său, Xavier Niel, are venituri anuale de peste 400 de milioane de euro şi în jur de 9000 de angajaţi.

     

  • Riscuri mari pe piaţa ofertelor iniţiale de criptomonede: 26 de ICO-uri lansate în România doar în 2018

    În urma analizei a 372 de ICO-uri de la nivel global, EY a identificat faptul că ofertele au atras fonduri de 3,7 miliarde USD , adică dublul volumului investiţiilor fondurilor cu capital de risc în proiecte blockchain. Mai mult, Statele Unite deţin prima poziţie, cu cel mai mare volum de ICO-uri provenind din această ţară. Urmează Rusia şi China, fiecare cu peste 300 milioane USD.

    Carmen Adamescu, Partener EY România, spune: “În România, în perioada ianuarie-februarie 2018, au fost lansate aproximativ 26 de ICO-uri cu scopul de a finanţa proiecte sau idei de afaceri. Pe măsură ce ICO-urile continuă să câştige popularitate şi jucători tot mai importanţi apar la nivel local şi global, există riscul de a vedea piaţa inundată de cantitate în dauna calităţii investiţiilor. Pe 6 februarie, Banca Naţională a României a emis un comunicat de presă prin care clasifica monedele virtuale, cum ar fi Bitcoin, drept active speculative, extrem de volatile şi riscante. În consecinţă, pentru a evita riscului reputaţional la nivelul instituţiilor de credit, descurajează orice fel de implicare în legătură cu monedele virtuale, inclusiv din perspectiva furnizării de servicii pentru entităţile care oferă servicii de investiţii sau de tranzacţionare a acestor monede. Comunicatul de presă al BNR a venit la o zi după ce China anunţa că intenţionează să utilizeze tehnologiile pentru cenzură online („The Great Firewall”), cu scopul de a bloca accesul cetăţenilor săi la platformele internaţionale de tranzacţionare al criptovalutelor. În acest context, investiţiile de mare risc şi complexitatea ofertelor ICO trebuie gestionate în aşa fel încât să-şi păstreze credibilitatea pentru a fi utilizate ca mijloace de atragere de capital pentru companii, antreprenori şi investitori deopotrivă.”

     Token-uri utilitare

    Unul dintre rezultatele cheie ale studiului EY arată că multe dintre token-urile utilitare oferite pieţei
    s-ar putea să nu răspundă niciunei nevoi de business din piaţă. Token-urile utilitare sunt, în esenţă, o formă de monedă specifică aplicaţiilor care combină elementele specifice tehnologiei blockchain cu o componentă speculativă pentru investitori, conform căreia valoarea acestor token-uri va creşte odată cu utilizarea monedei respective.

    În cele mai multe cazuri, însă, nu e nevoie de un token de schimb specific unei aplicaţii. Pentru firmele care îşi înregistrează veniturile şi cheltuielile în dolari sau euro, reglarea vulnerabilităţilor inter-companii prin emiterea unei monede volatile specializate adaugă complexitate şi riscuri, fără beneficii semnificative. Tehnologiile de bază şi beneficiile blockchain pot fi aplicate operaţiunilor de business fără a fi nevoie să se utilizeze o valută digitală brevetată.

    Evaluări bazate pe FOMO (Fear of missing out)

    Spre deosebire de ofertele publice iniţiale (IPO) de pe pieţele de capital, ofertele iniţiale de criptovalute (ICO) sunt vândute pe piaţă înainte de a exista o afacere consolidată în jurul soluţiei. Chiar dacă unele companii foarte promiţătoare au reuşit un IPO înainte de a înregistra profituri, acestea au dispus aproape întotdeauna de venituri şi clienţi care le-au permis să facă nişte evaluări.

    O ofertă ICO tipică nu are nici clienţi, nici venituri şi, în cele mai multe cazuri, nici măcar un produs funcţional. Adesea, singurul fundament pentru ICO este reprezentat de un white paper în care se descrie tehnologia avută în vedere şi o mică aplicaţie software care demonstrează cum sunt emise şi gestionate token-urile. Evaluările bazate exclusiv pe un white paper vor fi întotdeauna riscante şi extrem de speculative.

    Reţele congestionate

    Studiul a analizat, de asemenea, un număr de peste 110 ICO-uri care au strâns până acum 87% din toate fondurile. Mai bine de 70% dintre ele s-au desfăşurat pe platforma Ethereum, un blockchain public. Iar aceasta nu este doar principala platformă pentru ICO-uri, ci şi platforma care găzduieşte o mulţime de alte aplicaţii, inclusiv populara piaţă Cyrptokitties. Rezultatul constă în congestionarea reţelei, pe măsură ce trader-ii şi operaţiunile de business concurează tot mai puternic pe spaţii limitate de tranzacţionare. Pe termen lung, Ethereum va dezvolta o capacitate de comercializare şi tranzacţionare mai mare, conform cercetării EY. Pe termen scurt însă, congestionarea reţelei ar putea reprezenta un risc suplimentar pentru investitori.

    “Este clar că tehnologia blockchain are deja un impact asupra multor subiecte de business dincolo de cyber-valute. Cu toate acestea, dezbaterea privind folosirea monedei în sine rămâne deschisă, este un fenomen care a început odată cu creşterea utilizării tehnologiei blockchain. Dar, odată cu implementarea de noi standarde acceptate de toţi participanţii – legitime, care să permită o mai mare transparenţă şi în măsură să prevină fraudele – protejarea investitorilor şi a utilizatorilor deopotrivă are şanse mai mari de succes”, concluzionează Carmen Adamescu.
     

  • Cum o femeie de afaceri din Vietnam a devenit miliardară datorită stewardeselor în bikini. Cum arată însoţitoarele de zbor – GALERIE FOTO

    Odată cu listarea la bursă a companiei, Thao va avea o avere estimată la 1 miliard de dolari, potrivit indexului Bloomberg.În prezent, potrivit Forbes, averea femeii a ajuns la 1,5 miliarde de dolari. Ea este prima femeie din Vietnam care  atinge acestă performanţă. Majoritatea averi sale provine din acţiunile de la compania aeriană, VietJet şi din acţiunile de la Dragon City, un proiect de dezvoltare imobiliară de 65 de hectare din Ho Chi Minh City. 

    “Nu mi-am calculat niciodată averea. Eu mă concentrez pe găsirea ideilor care să ducă la creşterea companiei, cum să câştig o cotă de piaţă mai mare şi cum să măresc salariile angajaţilor”, a declarat femeia de afaceri.

    VietJet este cunoscută pentru stewardesele sale tinere şi frumoase ce poartă bikini la zborurile inaugurale către destinaţii exotice, cu plaje şi soare. Femeile chiar apar şi într-un calendar al companiei. “Nu ne deranjează asocierea cu bikini. Dacă asta face oamenii fericiţi, atunci şi noi suntem fericiţi”, a spus ea.

    “Trebuie să conduci şi să iei riscuri calculate. Ca o femeie de afaceri, eu am o responsabilitate de a contribui la dezvoltarea economiei şi să provoc schimbări pozitive în ţară şi în societate”, a spus Thao.

    VietJet Air efectuează zboruri către 47 de oraşe din ţară şi din restul Asiei. VietJet operează peste 300 de zboruri în fiecare zi şi are 45 de aeronave în flotă.

     

  • Accelerare şi frânare pentru creşterea economică

    Media generală de 7% a creşterii economice este rezultanta unor plusuri şi minusuri în evoluţia diverselor sectoare de activitate, consumul fiind de departe principalul accelerator, iar construcţiile şi comerţul exterior – principalii factori de frânare.

    Datele tip ”semnal“ publicate săptămâna trecută de Institutul Naţional de Statistică (INS) nu arată care sunt contribuţiile pe domenii de activitate la evoluţia economiei, dar seriile de date anuale pe ramuri, raportate în februarie, relevă câteva coordonate. Concret, potrivit INS, afacerile din transporturi au crescut în 2017 cu 15,7% faţă de 2016, iar vânzările din comerţul cu amănuntul au avansat cu 10,7%, ambele fiind impulsionate de apetitul pentru consum al populaţiei, dar şi al firmelor. |n detaliu, statisticile mai arată că şi subramurile adiacente transporturilor au crescut spectaculos, de exemplu înmatriculările auto cu 67,4%, comercializarea motocicletelor cu 50,6%, service-urile auto cu 22,9%, comercializarea carburanţilor cu 12,4%, comercializarea autovehiculelor cu 10,4% şi livrările de piese de schimb cu 7,3%. Iar în cazul comerţului cu amănuntul, am avut plusuri de 24,8% la livrările online, 13,2% la vânzările de produse nealimentare şi 6,8% la vînzările de alimente.

    Ca factori de frânare, cel mai mult au contat construcţiile şi deficitul comercial (decalajul dintre importuri şi exporturi), numit ”export net“ în terminologia statisticienilor. Construcţiile – arată statistica oficială – n-au ieşit din ”recesiunea“ în care intraseră încă din 2015, pe fondul stagnării investiţiilor mari de infrastructură, media generală a volumului lucrărilor scăzând cu 5,4% anul trecut. |n 2017, potrivit INS, construcţiile inginereşti au scăzut cu 21,3% faţă de 2016, după ce în 2016 scăzuseră cu 11,2% faţă de 2015. |n schimb, construcţiile rezidenţiale au marcat în 2017 un avans de 69,7% faţă de 2016, lucru care arată că în timp ce românii îşi construiesc case ca în anii buni dinaintea crizei, statul a lăsat baltă investiţiile în infrastructură.

    Cât priveşte comerţul exterior, importatorii au tras mai puternic de frânghia balanţei comerciale, învingându-i pe exportatorii aflaţi la celălalt capăt. Forţa importurilor a crescut cu 12,2%, în timp ce a exporturilor a crescut cu doar 9,1%, rezultând astfel un ”export net“ de minus trei puncte procentuale, care a tras în jos creşterea economică. Interesant este că, în timp ce importurile au crescut pe seama apetitului pentru consumul de bunuri obişnuite al clienţilor din comerţ (fenomen care îi îngrijorează pe economişti), exporturile au crescut pe seama cererii tot mai mari de produse industriale în ţările din zona euro – una dintre veştile bune ale anului trecut.

    De altfel, cea mai bună – şi mai surprinzătoare – veste a anului trecut a venit din industrie, unde producţia a consemnat un record de +8,2%, nemaiîntâlnit în ultimii 15 ani, de când se raportează sistematic acest indicator. De asemenea, potrivit INS, vânzările de mărfuri industriale au crescut cu 11,7%, iar cererea – comenzile noi – a crescut cu 12,9% în 2017 faţă de 2016.

    Am avut, aşadar, creşteri cu două cifre în majoritatea domeniilor de activitate şi numai două indicatoare au dat ”rateuri“ – construcţiile şi exporturile. Importanţa lor arată de ce economia per ansamblu n-a crescut tot cu două cifre şi mai ales explică de ce investiţiile erau mai necesare ca oricând.

  • Ţara care nu mai acceptă tăierea nici măcăr a unui copac, în timp ce guvernul declară război companiilor care taie ilegal pădurile

    Guvernul norvegian a făcut primul pas în această direcţie – nu va mai cumpăra produse care sunt asociate cu defrişările pădurilor tropicale. Mai exact, Parlamentul nu va mai încheia contracte guvernamentale cu nicio companie care taie şi distruge pădurile, conform Bright Side.

    Fără îndoială, lemnul reprezintă un material important, utilizat în mii de produse, fără de care nu ne-am putea desfăşura la fel de uşor activităţile zilnice. Din păcate, mare parte dintre acestea, indiferent dacă vorbim de mobilier din lemn sau produse de patiserie cu ulei de palmier, reprezintă rezultatul defrişării pădurilor tropicale la scară largă. Cele mai afectate sunt pădurile din Argentina, Bolivia, Brazilia, Paraguay, Indonezia, Malaezia şi Papua Noua Guinee. Aceste păduri extinse, ce au fost odată habitatele a sute de specii vii, sunt istorie astăzi.

    În cele din urmă, Norvegia a devenit prima ţară din lume care s-a angajat la o politică de zero defrişare. De acum înainte, toate produsele care sunt achiziţionate de către ţară vor trebui să îndeplinească cerinţe stricte. De asemenea, norvegienii au solicitat şi altor alte naţiuni să adopte această legislaţie, în special Marii Britanii şi Germaniei.

    În cele din urmă, milioane de oameni din întreaga lume depind de păduri şi protejarea „plămânilor Pământului” este responsabilitatea tuturor naţiunilor. Norvegia a făcut primul pas în direcţia bună, însă şi alte state ar trebui să îi urmeze modelul, mai arată Bright Side. 

  • Clădirea în care s-a votat unirea Transilvaniei cu România, în reabilitare după 50 de ani

    Pentru reabilitarea Sălii Unirii, Guvernul alocă 98% din banii necesari, adică 1,92 milioane de euro, în vreme ce restul, 38.000 de euro, provin de la Consiliul Judeţean Alba.

    ”Scopul investiţiei este reabilitarea, refacerea, recompartimentarea, redimensionarea tuturor instalaţiilor şi aducerea la zi a necesităţilor de confort şi buna funcţionare a unui muzeu contemporan, de asemenea importanţă, unic în ţară, prin obiectivul muzeal, acela al celebrării Marii Uniri de la 1918”, se arată în proiectul de hotărâre aprobat de consilierii judeţeni.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Haosul generat de Formularul 600: aproape 30.000 de români cu venituri din activităţi independente au depus controversata declaraţie

    ”Formularul 600 – Declaraţia privind venitul asupra căruia se datorează contribuţia de asigurări sociale şi cu privire la încadrarea veniturilor realizate în plafonul minim pentru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate – va putea fi depus până la 15 aprilie 2018, potrivit unei ordonanţe de urgenţă adoptate miercuri de Guvern. Termenul de depunere a Formularului 600 este astfel prelungit de la 31 ianuarie 2018 la 15 aprilie 2018. Măsura a fost luată în scopul creşterii gradului de conformare a contribuabililor la noile cerinţe de raportare şi îndeplinire a obligaţiilor declarative instituite pentru stabilirea contribuţiilor sociale obligatorii (contribuţia de asigurări sociale şi de asigurări sociale de sănătate). Menţionăm faptul că au fost depuse circa 28.500 de formulare, dintr-un număr total estimat de aproximativ 210.000, potrivit estimărilor făcute la nivelul anului 2016”, se arată într-un comunicat de presă remis Mediafax.

    Citeşte continuarea pe www.Mediafax.ro

  • Opinie Tatian Diaconu, CEO Immochan România: România, săraca ţară bogată

    Nu există buget pentru a repoziţiona meseria de dascăl, devenită în ultimii 20 de ani un ”job“, în vocaţie, precum odinioară învăţam despre ”Domnul Trandafir“. Deşi în aparenţă contradicţie (vocaţie versus bani), ei bine, vocaţia înseamnă şi mândria de a fi dascăl, iar această mândrie înseamnă un tratament demn, inclusiv salarial.

    Cunoaştem motivele intrate deja în folclor: ”nu are guvernul bani“, ”România este o ţară săracă“, ”Atâta poate statul român“ etc.
    Pentru a putea discuta despre cât de săracă sau bogată este România, ar trebui să definim criterii precise, astfel încât să apreciem împreună pe aceleaşi unităţi de măsură. Eu cred că România nu poate fi definită exhaustiv prin PIB-ul ei, an de an, şi încadrată într-o anumită categorie, un rang într-un şir de ţări. România este o ţară bogată! Este o ţară bogată cultural, este o ţară cu o moştenire istorică importantă, este o ţară cu un areal geografic extraordinar şi un teritoriu cu bogăţii ale solului şi subsolului diverse şi de calitate. Am putea analiza fiecare din aceste criterii în profunzime şi vă asigur că vom constata că România este o ţară bogată! Mă voi limita să fac o scurtă analiză patrimonială a statului român.

    Ştie cineva azi cât este valoarea patrimoniului imobiliar al statului român? Este în măsură cineva din guvernul României să ne comunice câte imobile sau terenuri deţine România, pe teritoriul naţional şi în străinătate, în diversele ministere, agenţii, departamente sau instituţii de tot felul centrale sau locale?

    Nu ştiu dacă există răspunsul la această întrebare, dar m-aş bucura tare să fie unul cunoscut, cu cifre exacte. M-aş bucura tare, pentru că şi acest criteriu va dovedi că România este o ţară bogată.

    Dacă răspunsul nu este cunoscut, domnule prim-ministru, ar trebui să începem să ne identificăm patrimoniul! Această primă etapă ne-ar permite să identificăm, să centralizăm şi să înţelegem care este valoarea de piaţă a unui patrimoniu vast pe care statul român îl deţine. Subiectul nu este unul imobiliar, ci unul eminamente de bun gospodar! Mă doare să văd la tot pasul clădiri publice, patrimoniul statului român, aflate în stare avansată de degradare atât la exterior, cât şi la interior. Mă revoltă să descopăr în aproape fiecare instituţie centrală sau locală oameni care servesc interesul public în condiţii improprii sau chiar mizere. Aceşti funcţionari, colegi, rude sau prieteni de-ai mei, merită la rândul lor condiţii echivalente cu angajaţii marilor corporaţii, birouri luminoase, scaune confortabile, facilităţi diverse care să le facă viaţa mai bună. Şi aceste mici detalii contribuie în mod sigur la această fisură socială nefericită între mediul public şi privat.

    Odată acest patrimoniu identificat, ar trebui, domnule prim-ministru, gestionat într-un exerciţiu de asset management dinamic. Poate că asset management sună din nou foarte ”importat“ ca termen, aşa că voi reveni la gestionarea patrimoniului ca un bun gospodar.
    Există clădiri şi terenuri în paragină. Unele dintre ele cu o valoare de piaţă foarte bună în ciuda stării de fapt, valoare de piaţă dată de localizări geografice de excepţie. Ce planuri avem cu ele? Le poate renova instituţia care este proprietar? Le poate vinde? Poate face o asociere cu o entitate privată? Se poate acorda un drept de superficie? Paleta juridică pentru a reintroduce un astfel de imobil sau teren în circuitul activ este suficient de vastă pentru a găşi o soluţie. Nu încât să se vândă ”bijuteriile“ imobiliare ale statului român, dar mă doare să le văd cu geamuri sparte şi ciulini crescând în curte, unele dintre ele fiind patrimoniu clasificat. Nu foloseşte nimănui să zacă în halul acesta, ar folosi tuturor ca aceste bunuri să fie folosite.

    O altă analiză ar putea fi făcută şi în clădirile în care anumite instituţii funcţionează deja, în condiţii mai mult sau mai puţin bune. Sunt ele adaptate pentru funcţiunea de birouri? Sunt ele adaptate pentru a lucra cu publicul? Sunt ele adaptate din perspectiva ISU sau sanitară? Ce valoare are un astfel de imobil? Nu ar fi o afacere bună ca statul să-şi construiască o clădire nouă, modernă şi adaptată, iar pe cea veche – dar cu valoare – să o propună unui chiriaş? |n mod evident, totul trebuie analizat individual, imobil cu imobil, şi nu poate fi generalizat. M-aş bucura ca un funcţionar public să spună cu mândrie peste câţiva ani că are biroul la etajul 15 din clădirea aceea mare din sticlă din Pipera.
    România este o ţară bogată! Dar bogăţia trebuie cunoscută, întreţinută şi înmulţită.

    În contextul Uber şi al polemicii din jurul acestui sistem inovator, eu reţin doar ideea de bază. România poate fi uberizată ca un pas important înspre modernizare. Statul nu trebuie să-şi propună să mai deţină cu orice preţ spitale, şcoli, clădiri de tot felul. Statul român modern trebuie să asigure serviciile de interes public la calitate maximă, acceptând că uneori clădirea poată să aparţină unui terţ care are competenţă şi fondurile să construiască repede şi bine în baza unui caiet de sarcini riguros întocmit.

    Statul român poate fi un chiriaş de lux, dezirabil pentru orice investitor şi in acelaşi timp un proprietar de lux, cu imobile de calitate pe care să le exploateze in beneficiul bugetului naţional ca un bun gospodar cu competenţe de asset manager!

  • Record de vânzări în 2017 pentru divizia Vans a Mercedes-Benz

    Divizia Vans a Mercedes-Benz a atins un nou record la nivel de vânzări în 2017, depăşind în premieră pragul de 400.000 unităţi comercializate pe parcursul unui an.

    Prin acest nou rezultat pozitiv, divizia înregistrează al cincilea an consecutiv de creştere. Pe baza rezultatelor iniţiale din luna decembrie 2017, vânzările întregii divizii de autovehicule comerciale uşoare a Mercedes-Benz au crescut cu aproximativ 12% faţă de nivelul anului precedent, totalul autovehiculelor comercializate de Mercedes-Benz Vans în 2017 ridicându-se la 401.000 unităţi.

    Toate modelele au contribuit la rezultatul-record al Mercedes-Benz Vans, fiecare dintre modele înregistrând cele mai bune rezultate de vânzări de la debutul lor pe piaţă. Legendarul model Mercedes-Benz Sprinter a înregistrat, de asemenea, cele mai bune vânzări din toate timpurile, în anul care prefaţează apariţia noului model Sprinter. Cel mai puternic vector de creştere – pe lângă succesul operaţiunilor de flote – a constat în cererea puternică la nivelul modelelelor Mercedes-Benz Vito şi Clasa V. În 2017, ambele modele au fost disponibile în premieră pe piaţa din China. Noul Mercedes-Benz Clasa X, primul pick-up Mercedes-Benz, a fost lansat pe piaţă în luna noiembrie 2017. Raportul final la nivel global în cadrul diviziei Vans a Mercedes-Benz va fi prezentat în cadrul conferinţei de presă anuale a grupului Daimler, programată să aibă loc pe 1 februarie 2018.

    Vânzările Mercedes-Benz Vans au crescut în 2017 la nivelul tuturor regiunilor, stabilind multiple recorduri. Astfel, în regiunea EU30, vânzările s-au majorat cu circa 9% faţă de 2016, ajungând la aproximativ 273.300 autovehicule (2016: 249.900 unităţi), cu o creştere de aproximativ 10% în Germania, unde au fost comercializate aproximativ 105.800 unităţi (2016: 96.100) – ambele valori stabilind noi recorduri pentru divizia Mercedes-Benz Vans. Creşteri au fost înregistrate de asemenea în regiunea NAFTA, unde au fost comercializate circa 44.800 unităţi în 2017, cu 3% mai mult decât în 2016 (43.400 unităţi), iar un nou record a fost stabilit în Statele Unite ale Americii, unde divizia de autovehicule comerciale a Mercedes-Benz a înregistrat 34.200 unităţi vândute în 2017, cu 1% faţă de rezultatul din 2016 (33.700 unităţi). Creşterea vânzărilor a fost evidentă, de asemenea, în America de Sud, unde numărul total de autovehicule comerciale uşoare Mercedes-Benz a crescut cu 31% faţă de 2016, până la 16.400 unităţi (faţă de 12.500 unităţi în 2016).

    Impulsionate de lansarea comercială a modelelor Vito şi Clasa V, vânzările Mercedes-Benz Vans au înregistrat aici o creştere de circa 75%, până la 23.800 unităţi (2016: 13.600).

    Mercedes-Benz Sprinter şi-a confirmat reputaţia de a fi unul dintre cele mai de succes autovehicule comerciale ale tuturor timpurilor, cât şi de best-seller la nivelul diviziei Mercedes-Benz Vans, în 2017. La nivel global, Mercedes-Benz Vans a comercializat 200.000 modele Sprinter, marcând cel mai bun rezultat anual din istoria modelului (în creştere cu 4% faţă de cele 193.400 modele comercializate în 2016) – în contextul ultimului an pe piaţă al actualului model. Mercedes-Benz Sprinter a inventat segmentul autovehiculelor comerciale uşoare de mari dimensiuni în 1995 şi l-a redefinit constant, începând cu debutul său pe piaţă. Modelul Sprinter a circulat pe drumurile din peste 130 ţări din toată lumea, înregistrând un total de 3,4 milioane unităţi vândute de la prima sa apariţie pe piaţă. Actuala generaţie a Sprinter se află pe piaţă începând cu anul 2006.

    Succesorul actualei generaţii a modelului Sprinter va avea premiera mondială în luna februarie. Noul Sprinter este primul autovehicul al diviziei Mercedes-Benz Vans care va integra principiile fundamentale ale iniţiativei adVANce. Iniţiativa producătorului de autovehicule comerciale uşoare are obiectivul de a furniza soluţii holistice de transport şi mobilitate. Echipat cu cele mai noi tehnologii de conectivitate, noul Sprinter devine parte a internet of things, deschizând astfel posibilitatea de implementare a unor soluţii complet noi şi personalizabile la nivelul autovehiculului. Spre exemplu, soluţii unice pentru zona de încărcare vor fi în viitor disponibile pentru activităţi specifice. În plus, începând cu 2019, noul Sprinter va putea fi echipat cu motorizări electrice.

    În segmentul mediu al autovehiculelor comerciale uşoare, vânzările realizate în 2017, de circa 171.100 unităţi, au crescut considerabil (22%) faţă de anul precedent (2016: 140.000 unităţi). Astfel, pe lângă Sprinter, segmentul mediu a captat o importanţă majoră la nivelul operaţiunilor Mercedes-Benz Vans. Vânzările Vito au crecut semnificativ anul trecut, cu circa 21%, ajungând la un total de aproximativ 111.800 unităţi în 2017 (faţă de 92.100 unităţi, în 2016), stabilind astfel un nou record anual. Anul trecut, Mercedes-Benz Clasa V a continuat să fie o opţiune foarte populară în rândul clienţilor, depăşind recordul stabilit în 2016 (48.700 unităţi vândute) cu 22%, înregistrând circa 59.300 unităţi vândute în 2017. Ambele autovehicule au avut, în 2017, primii ani compleţi de vânzări pe piaţa din China, factor ce a contribuit la creşterea puternică a diviziei Vans. Cele două autovehicule sunt “realizate în China, pentru China”, la fabrica Daimler şi Fuzian Benz Automotive Co. Ltd (FBAC) din Fuzhou.

    Familia de modele Marco Polo şi-a majorat, de asemenea, contribuţia la strategia de dezvoltare “Mercedes-Benz Vans Goes Global” în anul 2017. Modelul Marco Polo a devenit disponibil cu volan pe partea dreaptă în Marea Britanie în luna mai 2017, iar varianta Marco Polo ACTIVITY a fost lansată în Australia în iunie 2017, marcând prima apariţie a unui model Marco Polo în afara graniţelor continentului european. În 2018, Mercedes-Benz vizează creşterea disponibilităţii la nivel internaţional pe piaţa autovehiculelor comerciale uşoare dedicate activităţilor turistice, un exemplu fiind pieţele care necesită variante cu volan pe partea dreaptă a vehiculului, cum este cazul Japoniei, prin modelul Marco Polo HORIZON.

    În noiembrie 2017, Mercedes-Benz Vans a anunţat că va oferi toate modelele sale de autovehicule comerciale uşoare cu variante de motorizare electrică. Primul model va fi eVito, acesta fiind disponibil la precomandă începând cu finalul lunii noiembrie 2017, cu primele livrări urmând a fi realizate în cea de-a doua jumătate a anului 2018. Capacitatea totală de 41 kWh a bateriilor eVito îi va permite autovehiculului să atingă o autonomie de aproximativ 150 kilometri. Chiar şi în condiţii de utilizare nefavorabile, cum este cazul temperaturilor ambientale scăzute sau în condiţii de încărcare maximă, autonomia maximă va depăşi valoarea de 100 de kilometri. Astfel, autovehiculul comercial uşor electric de dimensiuni medii reprezintă soluţia ideală pentru activităţile de transporturi urbane, cât şi pentru comercianţi şi proprietari de afaceri. Versiunile electrice ale modelelor Sprinter şi Citan îşi vor face apariţia pe piaţă în 2019.

    Vânzările din 2017 ale versiunii Mercedes-Benz Citan cu motorizări convenţionale au crescut cu circa 5% la nivel global, majorându-se de la 24.900 unităţi în 2016, la 26.100 unităţi pe parcursul anului trecut.

  • Iohannis: E necesară dezvoltarea educaţiei pentru a evita haosul legislativ şi anularea reformelor

    „Se discută încă prea puţin despre învăţământ în spaţiul public. Totuşi, educaţia şi cercetarea sunt două domenii cheie care au contribuit semnificativ la desăvârşirea Marii Uniri din 1918 şi continuă să aibă un rol important în modernizarea României. Mărturie în acest sens stă numărul mare de şcoli şi licee care îşi sărbătoresc centenarul. Şcoala trebuie să contribuie la prosperitate şi la reducerea inegalităţii, să formeze absolvenţi pregătiţi pentru piaţa muncii şi cetăţeni activi în viaţa comunităţii şi în viaţa statului. Dezvoltarea educaţiei în baza unei viziuni şi a unei strategii este necesară pentru a evita haosul legislativ sau reformele care se anulează reciproc la câţiva ani distanţă”, a susţinut Iohannis.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro