BusinessMagazin

Tag: contribuabili

  • Ce angajaţi din România vor fi SCUTIŢI DE IMPOZITE după ce Iohannis a promulgat ieri o nouă lege

    Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, promulgate luni, 17 iulie, de preşedintele României, mai prevede şi o cotă de impozitare de 1% pe veniturile microîntreprinderilor cu unul sau mai mulţi angajaţi.

    De asemenea, dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 500.000 de euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi management în veniturile totale este de peste 20% inclusiv, aceasta datorează impozit pe profit, începând cu trimestrul în care s-a depăşit oricare dintre aceste limite.

    Un alt articol se referă la scutirea de la plata impozitului pe venit a mai multor categorii de contribuabili, printre care şi lucrătorii sezonieri, dar şi programatorii.

    Legea mai stipulează faptul că, “la transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un impozit care se calculează prin aplicarea cotei de 3% asupra venitului impozabil. Venitul impozabil se stabileşte prin deducerea din valoarea tranzacţiei a sumei neimpozabile de 450.000 de lei”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce angajaţi din România vor fi SCUTIŢI DE IMPOZITE după ce Iohannis a promulgat astăzi o noua lege

    Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, promulgate luni, 17 iulie, de preşedintele României, mai prevede şi o cotă de impozitare de 1% pe veniturile microîntreprinderilor cu unul sau mai mulţi angajaţi.

    De asemenea, dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 500.000 de euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi management în veniturile totale este de peste 20% inclusiv, aceasta datorează impozit pe profit, începând cu trimestrul în care s-a depăşit oricare dintre aceste limite.

    Un alt articol se referă la scutirea de la plata impozitului pe venit a mai multor categorii de contribuabili, printre care şi lucrătorii sezonieri, dar şi programatorii.

    Legea mai stipulează faptul că, “la transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un impozit care se calculează prin aplicarea cotei de 3% asupra venitului impozabil. Venitul impozabil se stabileşte prin deducerea din valoarea tranzacţiei a sumei neimpozabile de 450.000 de lei”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un deputat englez câştigă 670.000 de lire sterline într-un an, dar îşi cumpără frigider de 94,74 de lire din banii contribuabililor

    Deputatul Tory Geoffrey Cox a câştigat aproape 670.000 de lire sterline pe lângă veniturile sale parlamentare de 74.962 de lire sterline în ultimul an. El a câştigat fabuloasa sumă – care este de 25 de ori mai mare decât salariul mediu în Marea Britanie – din activitatea sa ca avocat. Unul dintre joburile sale, prin care Cox furnizează servicii de consultanţă juridică, i-a adus aproape 147.000 de lire sterline pentru aproximativ 80 de ore de muncă.

    În ciuda veniturilor sale vaste şi a salariului de deputat, Cox a revendicat încă 16.500 de lire sterline pentru cheltuielile sale ca deputat, în acest an financiar. Doar în luna septembrie a luat din taxele contribuabililor o sumă de  94.74 de lire sterline pentru a-şi achiziţiona un frigider în biroul său de circumscripţie.

    În total, Cox a înregistrat venituri suplimentare de 666.922 de lire sterline în ultimele 12 luni, cu toate că unele dintre acestea sunt pentru activitatea efectuată anterior. Venitul său provine de la mai multe firme juridice din Marea Britanie, dar include, de asemenea, veniturile a trei companii aflate în paradisul fiscal din Insulele Cayman.

    La inceputul acestui an, el a fost mustrat pentru că a „omis” să declare suma 400.000 de lire sterline câştigată 2015. Cox a fost forţat să îşi ceară scuze, dar a scăpat fără nicio acuzaţie oficială împotriva sa. Comitetul a conchis că deptatul a comis o încălcare „gravă” a normelor, dar a acceptat declaraţia sa, aceea că nu a intenţionat să-şi ascundă câştigurile.

    Atunci când a fost criticat pentru nivelul câştigurilor sale din trecut, Cox a susţinut că taxele pe care le plăteşte sunt mai mari decât salariul său de deputat. Mai mult, el a mai spus că a lucrat între 50 şi 60 de ore pe săptămână pentru circumscripţia sa, desfăşurâdu-şi activităţile juridice în timpul vacanţei parlamentare sau la sfârşit de săptămână. 

  • Ramona Jurubiţa, KPMG: Renunţarea la impozitul pe profit prin introducerea unui alt mecanism nu face decât să adâncească prăpastia între contribuabili şi autorităţi

    “Sunt ani buni de când vorbim de construirea unor piloni de încredere pe care să se aşeze relaţia dintre contribuabil şi autoritate fiscală. Şi cu toate acestea, măsuri de genul renunţarea la impozitul pe profit prin introducerea unui alt mecanism complet diferit bazat pe cifra de afaceri sau introducerea unei taxe de solidaritate nu fac decât să adâncească prăpastia între contribuabilii de bună credinţă şi autorităţi.

    Pe lângă asta, explica Ramona Jurubiţa, se creează şi un sentiment de panică “dublat de neîncredere în rândul celor care creează valoare economică în această ţară, ceea ce din păcate nu poate contribui deloc la susţinerea unei creşteri economice sustenabile.”

    Guvernul doreşte să introduce impozitul pe venit pentru toate companiile, diferenţiat în trei trepte: 1%, 2% şi 3%, a declarat, joi, Ionuţ Mişa, după audierile din Parlament.

    “Cotele de impozit pe cifra de afaceri a companiilor vor fi trei. Astăzi am luat în calcul, pornind de la impozitul de 1% pentru microîntreprinderi până în 500.000 de euro, ca această cotă să crească progresiv. Noi intenţionăm să fie 1% pentru ceea ce există deja astăzi şi 2% şi 3%”, a declarat, joi, Ionuţ Mişa.

    Întrebat de ziarişti despre posibilitatea ca unele firme să renunţe să mai facă investiţii după introducerea noilor cote de impozit, Mişa a precizat că: “Companiile care vor declara că nu mai fac investiţii din această cauză vor ajunge la concluzia că vor avea un sistem mult mai facil din punct de vedere al documentelor şi birocraţiei. În plus, şi din punct de vedere al diferenţei de sumă care rămâne între venituri şi cheltuieli, acea sumă va rămâne la dispoziţia agentului economic”.

  • ANAF explică cine trebuie să depună până joi, 25 mai, formularul 010

    “Prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1382/2017 privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.698/2015 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor şi a tipurilor de obligaţii fiscale care formează vectorul fiscal, publicat în Monitorul Oficial nr.342/10.05.2017, s-a adăugat rândul şapte la secţiunea IV. „Alte date privind contribuabilul”, referitor la organizarea şi conducerea contabilităţii contribuabililor pe bază de contracte de prestări servicii în domeniul contabilităţii, conform art. 10 alin. (3) din Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”, se arată în comunicatul Fiscului.

    Contribuabilii care au obligaţia completării şi depunerii “Declaraţiei de înregistrare fiscală/Declaraţiei de menţiuni/Declaraţiei de radiere pentru persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică”, sunt:

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PwC: Încurajarea conformării voluntare în România, o soluţie de a atrage venituri bugetare suplimentare

    În cadrul evenimentului, s-a discutat pe larg şi despre propunerea de modificare a sistemului de impozitare a persoanelor fizice, prin introducerea impozitului pe gospodărie, pottrivit unui comunicat de presă al PwC.

    „Începând din toamna acestui an se va implementa standardul comun de raportare, ceea ce înseamnă practic demararea schimbului automat de informaţii fiscale şi financiare între mai multe state din întreaga lume, printre care şi România. În acest context, ar fi de dorit ca România să ia în calcul introducerea unui program de conformare voluntară, care să încurajeze contribuabilii să-şi declare în mod transparent deţinerile din afara ţării. Un astfel de program a fost adoptat de exemplu de Marea Britanie anul trecut. Programul „Requirement to correct” oferă contribuabililor britanici ultima şansă de a-şi declara activele deţinute în străinătate până cel mai târziu în septembrie 2018, după care aceştia, dacă nu declară, vor suporta rigorile legii, în caz că sunt identificaţi”, a declarat Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.

    Programe de conformare voluntară au fost implementate în ultimii ani în 21 de state membre ale Uniunii Europene, printre care şi ţări din regiunea Europei Centrale şi de Est precum Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia sau Slovenia. În multe cazuri, aceste iniţiative prevăd anularea totală sau parţială a penalităţilor datorate de contribuabili şi iertarea de acuzaţii penale. De asemenea, potrivit informaţiilor OECD, alte 23 de state din afara Uniunii Europene au introdus programe de conformare voluntară, precum Statele Unite, Canada, Japonia, Elveţia sau Australia.

    Sumele recuperate în urma acestor iniţiative sunt impresionante în anumite cazuri. Spre exemplu, Statele Unite au colectat 10 miliarde de dolari între 2009 şi 2015, Marea Britanie – 610 milioane de lire sterline între 2007 şi 2016, Olanda – 235 milioane de Euro numai în 2013.

    „În acelaşi timp, pentru creşterea gradului de colectare a veniturilor bugetare se pot avea în vedere şi oportunităţile oferite de tehnologie, cum ar fi integrarea bazelor de date ale administraţiei publice, precum şi implementarea programului de conectare a caselor de marcat la serverele ANAF, pentru asigurarea deplinei trasabilităţi a tranzacţiilor. Totodată, există şi alte măsuri care pot duce la simplificarea procedurilor de declarare de către contribuabili, spre exemplu prin implementarea unui sistem informatic performant, aşa cum a procedat Polonia”, a adăugat Mihaela Mitroi.

    Evenimentul s-a bucurat de participarea domnului Eugen Şerban, Director în cadrul Direcţiei Generale de Control Venituri Persoane Fizice din ANAF, structură însărcinată cu controlul marilor averi şi a persoanelor cu risc fiscal ridicat. Domnia sa a susţinut o prezentare despre stadiul actual al celor două programe derulate de ANAF de îmbunătăţire a conformării voluntare a persoanelor fizice, precum şi a problemelor întâmpinate de direcţia pe care o conduce.

    În ceea ce priveşte intenţia introducerii impozitului pe gospodărie, specialiştii PwC au atras atenţia în special asupra riscurilor asociate renunţării la sistemul reţinerii la sursă.

  • Fiscul şterge din oficiu anumite datorii. Vezi dacă te afli printre norocoşi

    Creanţele fiscale restante, aflate în sold la data de 31 decembrie a anului trecut, mai mici de 40 de lei, au trebuit scăzute din evidenţele fiscale ale contribuabililor în primele şapte zile ale lui 2017, potrivit prevederilor legislative în vigoare.

    Reglementările legale în vigoare stabilesc că, în situaţia în care un debitor nu îşi achită obligaţiile fiscale principale la termenul de scadenţă, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) calculează după acest termen dobânzi şi penalităţi de întârziere, stabilite prin decizii referitoare la obligaţiile fiscale accesorii.

    Potrivit art. 266 din Codul de procedură fiscală şi a Ordinului ANAF nr. 3497/2015, creanţele fiscale restante administrate de organul fiscal central, aflate în sold la data de 31 decembrie a anului precedent, mai mici de 40 de lei, se scad din evidenţele fiscale în primele şapte zile ale anului în curs.

    Cu alte cuvinte, datoriile de până în 40 de lei, datorate la finele lui 2016 organului fiscal central, au trebuit scăzute din evidenţele fiscale ale contribuabililor până la 7 ianuarie 2017. 

    De altfel, plafonul de 40 de lei a fost introdus, potrivit Codului de procedură fiscală, cu scopul de a a evita situaţiile în care cheltuielile de executare, exclusiv cele privind comunicarea prin poştă, să fie mai mari decât creanţele fiscale supuse executării silite.

    Deciziile privind obligaţiile fiscale accesorii, emise trimestrial de Fisc

    Pe lângă procedura anulării creanţelor bugetare de sub 40 de lei, Ordinul ANAF nr. 3497/2015 stabileşte şi procedura comunicării actelor administrative fiscale prin care se instituie dobânzi şi penalităţi de întârziere. Prin urmare, Fiscul notifică periodic, prin intermediul unor decizii, contribuabilii care au restanţe la bugetul de stat şi care datorează astfel instituţiei dobânzi şi penalităţi de întârziere.

    Mai precis, deciziile referitoare la obligaţiile de plată accesorii sunt comunicate debitorilor trimestrial, cu câteva excepţii. Concret, excepţile de la emiterea trimestrială a deciziilor sunt următoarele:   

    • debitorii care înregistrează obligaţii fiscale care fac obiectul înlesnirilor la plată;
    • debitorii care înregistrează obligaţii fiscale născute anterior sau ulterior datei înregistrării hotărârii de dizolvare în registrul comerţului;
    • debitorii cărora li s-a deschis procedura insolvenţei în baza Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, pentru care nu se calculează obligaţii fiscale accesorii pentru creanţele născute anterior procedurii;
    • debitorii declaraţi insolvabili care nu au venituri şi bunuri urmăribile.

    Cititi mai multe pe www.avocatnet.ro

  • Fiscul şterge din oficiu anumite datorii. Vezi dacă te afli printre norocoşi

    Creanţele fiscale restante, aflate în sold la data de 31 decembrie a anului trecut, mai mici de 40 de lei, au trebuit scăzute din evidenţele fiscale ale contribuabililor în primele şapte zile ale lui 2017, potrivit prevederilor legislative în vigoare.

    Reglementările legale în vigoare stabilesc că, în situaţia în care un debitor nu îşi achită obligaţiile fiscale principale la termenul de scadenţă, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) calculează după acest termen dobânzi şi penalităţi de întârziere, stabilite prin decizii referitoare la obligaţiile fiscale accesorii.

    Potrivit art. 266 din Codul de procedură fiscală şi a Ordinului ANAF nr. 3497/2015, creanţele fiscale restante administrate de organul fiscal central, aflate în sold la data de 31 decembrie a anului precedent, mai mici de 40 de lei, se scad din evidenţele fiscale în primele şapte zile ale anului în curs.

    Cu alte cuvinte, datoriile de până în 40 de lei, datorate la finele lui 2016 organului fiscal central, au trebuit scăzute din evidenţele fiscale ale contribuabililor până la 7 ianuarie 2017. 

    De altfel, plafonul de 40 de lei a fost introdus, potrivit Codului de procedură fiscală, cu scopul de a a evita situaţiile în care cheltuielile de executare, exclusiv cele privind comunicarea prin poştă, să fie mai mari decât creanţele fiscale supuse executării silite.

    Deciziile privind obligaţiile fiscale accesorii, emise trimestrial de Fisc

    Pe lângă procedura anulării creanţelor bugetare de sub 40 de lei, Ordinul ANAF nr. 3497/2015 stabileşte şi procedura comunicării actelor administrative fiscale prin care se instituie dobânzi şi penalităţi de întârziere. Prin urmare, Fiscul notifică periodic, prin intermediul unor decizii, contribuabilii care au restanţe la bugetul de stat şi care datorează astfel instituţiei dobânzi şi penalităţi de întârziere.

    Mai precis, deciziile referitoare la obligaţiile de plată accesorii sunt comunicate debitorilor trimestrial, cu câteva excepţii. Concret, excepţile de la emiterea trimestrială a deciziilor sunt următoarele:   

    • debitorii care înregistrează obligaţii fiscale care fac obiectul înlesnirilor la plată;
    • debitorii care înregistrează obligaţii fiscale născute anterior sau ulterior datei înregistrării hotărârii de dizolvare în registrul comerţului;
    • debitorii cărora li s-a deschis procedura insolvenţei în baza Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, pentru care nu se calculează obligaţii fiscale accesorii pentru creanţele născute anterior procedurii;
    • debitorii declaraţi insolvabili care nu au venituri şi bunuri urmăribile.

    Cititi mai multe pe www.avocatnet.ro

  • Fiscul a anunţat că renunţă la formularul 088. Ce schimbări vor fi de la 1 februarie

    Potrivit programului de guvernare, unul dintre obiectivele Guvernului este reducerea sarcinilor administrative excesive ale contribuabililor, astfel ANAF a analizat oportunitatea eliminării formularului (088) şi a decis renunţarea la  acesta, se arată într-un comunicat al instituţiei.

    Din analiza procedurilor referitoare la înregistrarea în scopuri de TVA s-a constatat că, pe de o parte, contribuabilii furnizează o serie de informaţii organelor fiscale prin formularele existente, respectiv: 010, 098 şi 099 şi că, pe de altă parte, ANAF deţine deja sau poate obţine prin schimbul de date cu alte instituţii o serie de alte informaţii care pot fi utilizate în evaluarea intenţiei şi capacităţii de a desfăşura activităţi economice.

    Astfel, ANAF are în baza de date informaţii cu privire la istoricul şi comportamentul fiscal ale contribuabililor persoane juridice şi cu privire la istoricul fiscal al persoanelor fizice care sunt administratori sau acţionari/asociaţi, cum ar fi societăţile în care au fost sau mai sunt participanţi, situaţia acestora, cazierul fiscal.

    În aceste condiţii, procedura privind stabilirea criteriilor pentru condiţionarea înregistrării în scopuri de TVA, aprobată prin OPANAF nr.2393/2016, urmează să fie actualizată în acest sens, adică pentru a fi utilizate informaţiile deţinute sau obţinute de ANAF de la alte entităţi. De asemenea, vor fi modificate în mod corespunzător aplicaţiile informatice folosite în procedura de evaluare.

    Pentru a evita blocarea activităţii de înregistrare în scopuri de TVA a contribuabililor şi asigurarea continuităţii activităţii economice a acestora, intrarea în vigoare a ordinului de abrogare a formularului 088 (”Declaraţie pe propria răspundere pentru evaluarea intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA”) este 1 februarie 2017, până la această dată urmând să fie actualizată noua procedură, precum şi aplicaţiile informatice.

     

  • Un deputat englez câştigă 670.000 de lire sterline într-un an, dar îşi cumpără frigider de 94,74 de lire din banii contribuabililor

    David Cameron şi fostul său cancelar, George Osborne, au ţinut prima pagină cu onorariile lor uriaşe pentru discursuri publice după ce au părăsit Cabinetul. Totuşi, un ministru mai puţin cunoscut îi întrece cu desăvârşire când vine vorba de câştigurile extra-job, conform Daily Mail Online.

    Deputatul Tory Geoffrey Cox a câştigat aproape 670.000 de lire sterline pe lângă veniturile sale parlamentare de 74.962 de lire sterline în ultimul an. El a câştigat fabuloasa sumă – care este de 25 de ori mai mare decât salariul mediu în Marea Britanie – din activitatea sa ca avocat. Unul dintre joburile sale, prin care Cox furnizează servicii de consultanţă juridică, i-a adus aproape 147.000 de lire sterline pentru aproximativ 80 de ore de muncă.

    În ciuda veniturilor sale vaste şi a salariului de deputat, Cox a revendicat încă 16.500 de lire sterline pentru cheltuielile sale ca deputat, în acest an financiar. Doar în luna septembrie a luat din taxele contribuabililor o sumă de  94.74 de lire sterline pentru a-şi achiziţiona un frigider în biroul său de circumscripţie.

    În total, Cox a înregistrat venituri suplimentare de 666.922 de lire sterline în ultimele 12 luni, cu toate că unele dintre acestea sunt pentru activitatea efectuată anterior. Venitul său provine de la mai multe firme juridice din Marea Britanie, dar include, de asemenea, veniturile a trei companii aflate în paradisul fiscal din Insulele Cayman.

    La inceputul acestui an, el a fost mustrat pentru că a „omis” să declare suma 400.000 de lire sterline câştigată 2015. Cox a fost forţat să îşi ceară scuze, dar a scăpat fără nicio acuzaţie oficială împotriva sa. Comitetul a conchis că deptatul a comis o încălcare „gravă” a normelor, dar a acceptat declaraţia sa, aceea că nu a intenţionat să-şi ascundă câştigurile.

    Atunci când a fost criticat pentru nivelul câştigurilor sale din trecut, Cox a susţinut că taxele pe care le plăteşte sunt mai mari decât salariul său de deputat. Mai mult, el a mai spus că a lucrat între 50 şi 60 de ore pe săptămână pentru circumscripţia sa, desfăşurâdu-şi activităţile juridice în timpul vacanţei parlamentare sau la sfârşit de săptămână.