„Mâine (marţi-n.r) voi participa la Bruxelles la prima reuniune a Consiliului Afacerilor Generale (CAG – n.r.) prezidată de către România. Este şi prima reuniune ministerială prezidată de către ţara noastră. Unul din subiectele de pe agendă va fi prezentarea de priorităţi, altul va fi prezenarea cadrul financiar multianual”, a declarat ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Guvern.
Tag: consiliu
-
România prezintă astăzi, la Bruxelles, priorităţile Preşedinţiei Consiliului UE
De asemenea, alte teme abordate, potrivit declaraţiilor ministrului, vor fi atacurile cibernetice, dar şi dezinformările legate de alegerile pentru Parlamentul European.Preşedinţia română a Consiliului UE va informa miniştrii de resort din celelalte state membre asupra discuţiilor pe marginea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027.Reuniunea CAG va începe marţi, de la ora 10.05 şi va fi urmată de o conferinţă de presă, la ora 13.00, susţinută de ministrul delegat George Ciamba.George Ciamba a susţinut că România a preluat, odată cu preluarea Preşedinţiei Consiliului UE, peste 250 de dosare active de pe agenda Uniunii. -
Austria respinge CRITICILE Bucureştiului privind alocaţiile şi cere României să fie neutră în calitatea de preşedinte al Consiliului UE
Pentru o ţară care exercită Preşedinţia Consiliului UE, “ar fi normal să adopte poziţia unui coordonator onest şi să acţioneze cât mai neutru posibil”, a declarat Juliane Bogner-Strauss, ministrul austriac al Familiei, conform unui comunicat citat de site-ul DiePresse.com.România deţine Preşedinţia Consiliului UE de la 1 ianuarie 2019.“Indexarea alocaţiilor aduce mai multă corectitudine. În acest caz nu este vorba de salariu sau de asigurări sociale. Toţi părinţii primesc acelaşi procentaj raportat la nivelul de trai şi toţi părinţii din UE, din Spaţiul economic european şi din Elveţia sunt trataţi egal”, a argumentat Bogner-Strauss. -
Procesul Brexit, Cadrul Financiar Multianual şi alegerile europarlamentare, printre provocările preşedinţiei române a Consiliului UE
Mandatul României la Preşedinţia Consiliului UE va fi marcat de două aspecte importante: deţinerea, pentru prima dată, a acestei atribuţii şi organizarea, pe perioada mandatului Preşedinţiei României, a alegerilor pentru Parlamentul European. Principalele provocări predictibile la adresa Uniunii gestionate de Preşedinţia României la Consiliul UE sunt Brexit-ul şi Cadrul financiar multi-anual post 2020.
„Preşedinţia României la Consiliul UE se va derula într-un context european şi internaţional complex, mandatul acesteia urmând a fi calibrat în funcţie de evoluţia unor dosare cu miză majoră la nivelul Uniunii. În acest moment cele mai vizibile dintre acestea, dincolo de dosarele legislative ordinare, apar a fi, în principal, Brexit şi Cadrul financiar multi-anual post 2020.”, conform site-ului Ministerului Afacerilor Externe.
Calendarul debutează cu ceremonia de deschidere a Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, care are loc în perioada 10-11 ianuarie şi care va beneficia de vizita preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi a Colegiului Comisarilor. În seara zilei de 10 anuarie, la Ateneu, va avea loc concertul inaugural al Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene la Bucureşti.”Programul artistic va fi asigurat de Orchestra Uniunii Europene, formată din muzicieni din cele 28 de state ale Uniunii, respectiv de artişti români de recunoaştere internaţională, precum Adela Zaharia, Ruxandra Donose, Michael König, Sorin Coliban şi Corul Filarmonicii „George Enescu“. Dirijorul concertului va fi Ion Marin, în timp ce corul este coordonat de Ion Iosif Prunner”, se arată pe siteul oficial al preşedinţiei române a Consiliului UE.
-
Cine este cea mai bogată femeie din Germania, cu o avere de peste 21 de miliarde de dolari. Si de ce în tinereţe ea a încercat să ascundă că are bani alegând să lucreze ca un om obişnuit
Susanne Klatten este cea mai bogată femeie din Germania, cu o avere de peste 21 de miliarde de dolari. în tinereţe însă, ea a încercat adesea să ascundă acest lucru, alegând să lucreze ca un om obişnuit şi să se prezinte cu alt nume de familie.Susanne Klatten (n. Susanne Hanna Ursula Quandt) s-a născut pe 28 aprilie 1962 în Bad Homburg, Germania, în familia lui Herbert şi a Joannei Quandt. După ce a obţinut o diplomă în finanţarea afacerilor, Klatten s-a angajat la agenţia de publicitate Young & Rubicam din Frankfurt, unde a lucrat între 1981 şi 1983.
A urmat apoi un curs de marketing şi management la Universitatea din Buckingham şi un MBA în cadrul International Institute for Management Development (IMD) din Lausanne, specializarea publicitate. Experienţa sa în domeniul bancar s-a format ca urmare a joburilor pe care le-a avut în cadrul băncilor Dresdner Bank şi Bankhaus Reuschel & Co. Realizând că averea sa ar putea constitui o problemă, ea lucra adesea incognito, sub numele de Susanne Kant. În 1978, poliţia a împiedicat de răpirea acesteia şi a mamei sale, Johanna Quandt.

După moartea tatălui său, Klatten a moştenit 50,1% din acţiunile companiei germane de produse chimice Altana; sub conducerea sa, compania a fost propulsată în top 30 pe lista companiilor germane de talie mondială din DAX 30 (indicele bursei din Germania). În 2006, Altana AG şi-a vândut divizia farmaceutică companiei Nycomed, într-o tranzacţie de 4,5 miliarde de euro, bani care au fost distribuiţi acţionarilor sub formă de dividende. Altana a păstrat linia de produse chimice a companiei şi şi-a menţinut cotaţiile la bursă, iar Klatten a rămas acţionar majoritar, în 2009 cumpărând aproape toate acţiunile pe care nu le deţinea deja în companie.
Tatăl său i-a lăsat moştenire şi 12,5% din acţiunile BMW. În 1997, a fost aleasă în consiliul de supraveghere a companiei alături de fratele său, Stefan Quandt. Klatten deţine, de asemenea, circa 25% din acţiunile producătorului german de turbine eoliene Nordex, iar în 2012 a cumpărat participaţii în compania olandeză de biotehnologie Paques.
În octombrie 2007, documentarul „The Silence of Quandts“ („Tăcerea Quandtilor“), realizat de postul german ARD, a prezentat rolul afacerilor familiei Quandt în timpul celui de-al doilea război mondial, trecutul nazist al familiei nefiind cunoscut până atunci publicului larg. Producătorii filmului documentar i-au înfruntat pe reprezentanţii familiei în legătură cu folosirea de sclavi în fabricile deţinute de familia Quandt în acea perioadă.
Ca rezultat, la cinci zile după prezentare, patru membri ai familiei au anunţat, în numele întregii familii Quandt, intenţia lor de a finanţa un proiect de cercetare în care un istoric va examina activităţile familiei în timpul dictaturii lui Adolf Hitler. Studiul independent de 1.200 de pagini lansat în 2011 a concluzionat că familia Quandt „a fost legată inseparabil de crimele naziştilor“, potrivit lui Joachim Scholtyseck, istoricul din Bonn care s-a documentat pentru alcătuirea studiului. Compania BMW nu a fost implicată în raport.
Susanne Klatten l-a întâlnit pe actualul său soţ, Jan Klatten, în timp ce urma un internship pentru BMW în Regensburg, unde el lucra ca inginer. Cei doi s-au căsătorit în 1990, în Kitzbühel; în prezent locuiesc în München şi au trei copii. Miliardarei îi place să joace golf şi să schieze în Austria. Din 2005, ea este membru în consiliul universitar al Universităţii Tehnice din München. În 2007, a fost decorată cu Ordinul de Merit Bavarez şi este unul dintre principalii sponsori ai partidului politic de centru-dreapta, Uniunea Creştin-Democrată.
În prezent, Susanne Klatten este cea mai bogată femeie din Germania, cu o avere estimată de publicaţia internaţională Forbes la 21,3 miliarde de dolari; ea deţine 19,2% din acţiunile BMW, alături de fratele său, care deţine 23,7% din acţiunile companiei; de asemenea, Klatten este unic proprietar şi vicepreşedinte al Altana, grup care deţine 52 de unităţi de producţie şi 60 de laboratoare de cercetare la nivel mondial, cu venituri anuale de circa 2,2 miliarde de dolari şi un număr de aproximativ 6.200 de angajaţi.
-
Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, are „dubii” privind capacitatea României de a deţine Preşedinţia Consiliului UE
Într-un interviu acordat publicaţiei Welt am Sonntag, Jean-Claude Juncker consideră că România este “bine-pregătită din punct de vedere tehnic” pentru exercitarea Preşedinţiei Consiliului UE.
-
Preşedinţia Consiliului UE este deţinută de premier, dar Dăncilă nu va fi prezentă la Consiliul European. Dragnea: Scaunul va fi gol, deoarece „s-a legat de el” Iohannis
„Ştiţi ce face pe la Consiliile Europene Iohannis? Nimic. Noi nu ştim nimic. Guvernul ce să facă? Să activeze vreun serviciu de informaţii? Nu are. Ca să afle ce vorbeşte pe acolo, ce angajamente îşi ia în numele României?
Nu poate altfel, că nu are bază să semneze. El nu poate semna decât tratate care sunt validate, ratificate de Parlament. Poate semna decât acorduri care sunt negociate de Guvern înainte. Dar noi vom fi, toţi apar acolo la dosar unic, în următoarele şase luni de zile când Preşedinţia Consiliului UE e deţinută de premierul României, că aşa s-a stabilit, şi la Consiliul European, unde se întâlnesc şefii de stat şi de guverne, şi care dezbate teme transmise de către Preşedinţia Consiliului UE, cel care trimite temele nu e prezent acolo. De ce? Pentru că cel care ocupă scaunul s-a legat de el”, a afirmat Liviu Dragnea, joi seară la Antena 3.
-
Consiliul de Supraveghere a schimbat conducerea Transelectrica. Noul director: Marius Caraşol
Cei patru membri revocaţi, începând cu data de vineri, sunt Adrian-Constantin Rusu (preşedinte, care îşi începuse mandatul la 7 mai 2018), Andreea-Georgiana Florea (numită din 17 septembrie 2017), Viorel Vasiu (17 iulie 2018) şi Adrian-Mircea Teodorescu (17 iulie 2018).
În schimb, în acest Directorat au fost numiţi următorii membri provizorii, începând cu aceeaşi dată: Marius-Dănuţ Caraşol, Andreea-Georgiana Florea, Constantin Saragea, Claudia-Gina Anastase şi Adrian Savu.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Consiliului General al Municipiului Bucureşti i-a dat undă verde Gabrielei Firea pentru virarea a încă 10 milioane de lei la Catedrala Mântuirii Neamului
Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a aprobat în şedinţa de miercuri acordarea Catedralei Mântuirii Neamului încă 10 milioane de lei pentru finalizarea lucrărilor, potrivit unui proiect de rectificare bugetară.Până în prezent, în 2018, Catedrala Mântuirii a primit de la municipalitate 35 de milioane de lei, prin votul de miercuri, edificiul va fi primit 45 de milioane.Catedrala Mântuirii Neamului a fost sfinţită la finele lunii noiembrie de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu şi Patriarhul Daniel, eveniment la care au participat mai mulţi ierarhi români şi străini. Aproximativ 20.000 de bucureşteni şi peste 30.000 de pelerini din toată ţara au venit la sfinţire. -
Şedinţa CSAT a fost suspendată de preşedintele Klaus Iohannis
”Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, care a avut loc marţi, 11 decembrie a.c., a fost suspendată de către Preşedintele României, Klaus Iohannis, la solicitarea membrilor Consiliului, având în vedere faptul că ordinea de zi a cuprins tematici importante referitoare la apărarea ţării şi securitatea naţională, fapt care a generat discuţii prelungite”, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale remis MEDIAFAX.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Un şef de consiliu judeţean a fost pus de Mitropolitul Banatului să promită, după slujbă, că va reabilita două case
Mitropolitul Banatului, ÎPS Ioan Selejan, i-a solicitat şefului Consiliului Judeţean Arad să salveze cele două case emblematice pentru Marea Unire de la 1918 la finalul slujbei de sfinţire a picturii din Catedrala Arhiepiscopală “Sfânta Treime” din oraşul Arad, care a avut loc duminică.Astfel, Mitropolitul Banatului i-a chemat pe reprezentanţii autorităţilor locale prezenţi la slujbă să vină în faţa altarului, iar preşedintelului Consiliului Judeţean Arad i-a cerut să facă un legământ.