Tag: comparatie

  • BCR a trecut pe profit la şase luni, cu un câştig de 126,8 milioane de euro. Activele s-au redus cu 4,9%

     La sfârşitul primului trimestru, BCR înregistra pierderi de 12,1 milioane de lei, pe fondul unei deteriorări atât a venitului operaţional, cât şi a profitului operaţional.

    “Profitul net după taxe şi interese minoritare este de 556,7 milioane de lei (126,8 milioane euro), în comparaţie cu pierderea de -548,5 milioane lei (-124,9 milioane euro) din semestrul I 2012, marcând livrarea obiectivelor ambiţioase ale programului de redresare a BCR şi, de asemenea, contabilizând impactul pozitiv din eliberarea unor pasive fiscale în cuantum de 560,8 milioane lei (127,7 milioane euro)”, se arată într-un comunicat al băncii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Locuinţele s-au ieftinit puternic în primul semestru. Ce oraşe se află în topul reducerilor

     “Spre deosebire de anul trecut, care a fost caracterizat, per total, de o evidentă tendinţă de stabilizare a preţurilor la apartamente, 2013 se conturează a fi un an de scăderi mai abrupte. Indicele Imobiliare.ro calculat la nivel naţional (pentru apartamentele noi şi vechi disponibile spre vânzare) relevă un declin de aproape 4,5% în primele şase luni ale anului, de la o valoare de 978 de euro pe metru pătrat, valabilă la începutul lui ianuarie, până la nivelul de 934 de euro pe metru pătrat, consemnat la sfârşitul lunii iunie. Spre comparaţie, în intervalul similar din 2012, preţurile s-au diminuat cu doar 0,4%, în timp ce declinul anual a fost de 1,3%. Faţă de iunie 2012, preţurile actuale sunt cu 5,4% mai mici”, se arată într-un comunicat al portalului imobiliare.ro.

    Pe de altă parte, unele mari oraşe ale ţării au avut un comportament deosebit faţă de trendul resimţit pe plan naţional, consemnând chiar importante majorări de preţuri. Alte centre regionale s-au conformat tendinţei generale, însă cu ieftiniri mai mici decât media la nivel de ţară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grapini: Impozitul forfetar va fi de trei ori mai redus în comparaţie cu taxarea de 16% pe profit

     Grapini apreciază că acesta va fi “cel mai etic mod de plată”, pentru că fiecare domeniu de activitate are şansă să obţină un anumit venit şi o rată a profitului diferită.

    “Pentru prima dată în România am propus un studiu pilot pe cod CAEN, pentru că altfel se obţine venit şi profit din industria hotelieră, altfel se obţine din restaurante şi altfel din service auto. Am făcut un studiu pe patru coduri CAEN”, a spus ministrul într-o conferinţă.

    În cazul hotelurilor, studiul a fost făcut pentru un grad mediu de ocupare de 30%, şi în funcţie de acesta s-a calculat suma fixă pe care trebuie să o plătească o unitate de cazare.

    Impozitul va fi calculat printr-o formulă care ia în calcul amplasamentul (rural sau urban), zona (în cazul Bucureştiului), sezonalitatea, gradul de ocupare, numărul de stele şi numărul de camere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Numărul ATACURILOR CIBERNETICE a crescut. Care sunt ţintele

     “Concepute pentru furturi de proprietate intelectuală, aceste atacuri de spionaj cibernetic afectează tot mai mult sectorul industrial, precum şi IMM-urile care au sub 250 de salariaţi şi care reprezintă obiectul a 31% dintre aceste atacuri”, în comparaţie cu 18% în 2011, notează raportul publicat marţi.

    “IMM-urile se simt adeseori la adăpost de aceste atacuri, însă infractorii informatici sunt atraşi de coordonatele lor bancare, datele lor comerciale şi proprietatea intelectuală. Infrastructura şi practicile lor de securitate sunt adesea inadecvate”, precizează Symantec.

    Odată ce website-urile acestor companii sunt compromise, acestea “sunt apoi utilizate în atacuri cibernetice de amploare şi atacuri de tip «Watering Hole»”, explică grupul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Soluţiile software “all-in-one” pot reduce cu 50% costurile operaţionale anuale ale centrelor de contact

    “Unul dintre criteriile principale de care majoritatea companiilor ţin cont atunci când decid să investească în soluţii IT pentru centrele lor de contact este bugetul şi capacitatea de modernizare rapidă, la costuri accesibile. Din ce în ce mai multe companii încep să se convingă de beneficiile utilizării platformelor software all-in-one, în ceea ce priveşte reducerea costurilor pe termen mediu şi lung, în comparaţie cu utilizarea soluţiilor multi-point, de la diverşi furnizori”, a spus Marcin Grygielski, manager teritorial pentru Europa de Est al Interactive Intelligence.

    De exemplu, centrele de contact care utilizează platforme de soluţii software all-in-one înregistrează un cost operaţional anual per agent cu 50% mai mic decât centrele cu platforme multi-point, datorită randamentului mai rapid şi mai bun. Astfel, un centru de contact ce utilizează o platformă all-in-one, cu 100 de locuri şi costuri operaţionale anuale de 1.000 de euro per agent, înregistrează economii anuale de circa 1 milion de euro, comparativ cu centrele de contact care folosesc soluţii software de la mai mulţi furnizori.

    “Cu timpul, prin scăderea constantă a costurilor operaţionale, economiile anuale se adună. Aceasta reprezintă o diferenţă majoră pe care managerii ar trebui să o ia în considerare înainte de a lua decizii în privinţa platformelor tehnologice de bază”, a adăugat Marcin Grygielski.

    Costurile majore ce trebuie luate în calcul atunci când se decide să se investească în soluţii IT sunt legate de selectarea furnizorului, de contractarea noilor tehnologii, de instalarea şi integrarea sistemului, de administrarea acestuia, precum şi de costurile operaţionale şi cele de întreţinere şi modernizare. Selectarea furnizorului şi integrarea tehnologiilor înseamnă mai bine de 50% din bugetul necesar unei asemenea implementări.

    “Indiferent că firma caută o soluţie multi-point sau o platformă all-in-one, costul de selecţie a furnizorului este similar în ambele cazuri. Diferenţa majoră este reprezentată de costurile iniţiale de instalare şi integrare a soluţiilor all-in-one, ce pot fi cu cel puţin 15% mai mici decât în cazul soluţiilor multi-point”, a spus Marcin Grygielski.

  • Dobânzile la lei au ajuns din nou duble faţă de euro

    Diferenţialul de dobândă între lei şi euro s-a majorat cu un punct procentual doar în perioada septembrie-noiembrie, până la aproape patru puncte în condiţiile în care creşterea dobânzilor la lei a venit în paralel cu scăderea constantă a costului creditelor în euro. Rata lunară la un credit în euro este în prezent cu circa 30% mai mică decât la lei. Cred că numai unu din 20 de clienţi se împrumută în lei şi de obicei în cazul creditelor de valoare mai mică. Am făcut un calcul care arată că un credit în euro ar deveni nerentabil doar în cazul în care moneda europeană urcă la 7 lei”, spune Liviu Andrei, directorul general al brokerului de credite Alliance Finance. Dobânzile la imobiliarele în lei coborâseră la un minim de 7% pe an în luna mai în condiţiile în care bancherii se împrumutau la rândul lor mai ieftin de pe piaţa interbancară. Dobânda la lei se apropiase în acest context la mai puţin de trei puncte procentuale de cea la euro. Ulterior, costul finanţării în lei a crescut pe piaţa interbancară, iar băncile au majorat în consecinţă dobânzile la credite.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • România este singura ţară în care aproape un sfert dintre angajaţi au salariul minim, restul ţărilor având 8-10%

    “Numărul celor care au salariul minim, cu normă întreagă, aşa cum reiese din interogarea Registrului General de Evidenţă a Salariaţilor, este 631.761”, se arată în răspunsul transmis agenţiei MEDIAFAX. Potrivit Inspecţiei Muncii, la 30 martie erau înregistraţi 4.981.903 de salariaţi activi şi 5.403.588 de contracte. Din numărul total de angajaţi activi, 37.446 sunt persoanele de peste 65 de ani care lucrează cu normă întreagă. România este singura ţară în care aproape un sfert dintre angajaţi au salariul minim, numărul acestora crescând cu peste 200.000 numai în ultimul an, după modificarea Codului muncii, a declarat, vineri, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Cum stă România faţă de Grecia la principalii indicatori economici

    Acordul anterior, de 110 miliarde de euro ce a fost semnat în mai 2010, a adus valuri succesive de tăieri de salarii, majorări de taxe şi impozite şi reduceri de cheltuieli bugetare care i-au adus pe grecii de rând la limita răbdării. Cei doi ani grei de austeritate se văd şi în economie: PIB-ul scade dramatic trimestru după trimestru, şomajul explodează, mii de firme se închid şi producţia scade, dar datoria publică creşte necontenit.

    Indicator Grecia UE România
    Creştere ec. T4 2011/T4 2010 -7% 0,9% 2,1%
    Şomaj (dec. 2011) 20,9% 9,9% 7,0%
    Retail (dec. 2011/dec. 2010) -8,9% 0,1% 3,9%
    Datorie publică (T3, % din PIB) 159,1% 82,2% 33,3%
    Producţie industrială ( dec. 2011/dec. 2010) -12,4% -0,9% 1,9%

    Alte stiri pe www.zf.ro

  • Aproape jumatate dintre romanii care au luat credite nu au comparat ofertele bancilor

    Potrivit unui studiu privind nivelul de educatie financiara al
    romanilor, comandat de Asociatia Romana a Bancilor (ARB) si
    realizat de compania GFK Romania, 57% dintre persoanele care au
    luat credite nu au efectuat nicio comparatie inainte de a semna
    contractul, 8% din respondenti au comparat cu inca o oferta, restul
    evaluand mai multe oferte. “Este recomandabil ca utilizatorii de
    produse si servicii bancare – clientii bancilor – sa citeasca in
    intregime contractul inainte de semnare si sa solicite lamuriri
    suplimentare, acolo unde se impun, in scopul clarificarii
    termenilor, a impactului sau riscurilor pe care le presupune
    asumarea prevederilor inscrise in contracte”, a declarat intr-un
    comunicat Radu Gratian Ghetea, presedintele Consiliului Director al
    ARB. Chiar si in situatia contractarii de credite, studiul arata ca
    aproape jumatate din utilizatori nu au comparat nici macar doua
    oferte. Cu toate acestea, persoanele care au achizitionat credite
    sunt mult mai inclinate decat restul sa compare mai multe
    oferte.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lupta salariilor: consilierii lui Obama vs consilierii lui Basescu


    Potrivit Newsweek.com
    , angajatii de la Washington au castigat
    38,7 milioane de dolari anul trecut, suma care poate parea
    consistenta, dar acopera salariile a peste 460 de angajati si, ca o
    paranteza, reprezinta doar o mica parte din veniturile directorilor
    generali ai unor companii precum Hess sau Oracle.


    De fapt, doar doi angajati ai Casei Albe castiga mai mult de
    172.200 de dolari, in timp ce aproape douazeci de consilieri
    primesc o retributie consistenta pentru serviciile prestate. In
    suma calculata de jurnalisti nu au fost incluse veniturile
    presedintelui si vicepresedintelui, desi ambele salarii reprezinta
    un record pentru sectorul public american. Mai exact, Barack Obama
    castiga 401.000 de dolari pe an, iar Joe Biden, 221.000. Sumele pot
    parea ridicate, dar sunt
    semnificativ mai mici fata de cele ale altor presedinti de pe
    mapamond
    .


    Privind inspre Romania, consilierii presedintelui Traian Basescu
    de la Palatul Cotroceni castiga lunar 5.361 de lei, adica 1.758 de
    dolari. Printr-un calcul simplu, rezulta un salariu anual de circa
    21.000 de dolari, adica a cincea parte a venitului unui consilier
    american.