BusinessMagazin

Tag: companii

  • Urmează sezonul de raportări financiare trimestriale: OMV Petrom dă startul pe 29 octombrie, urmat de BRD, TeraPlast, Fondul Proprietatea şi One United Properties

    ♦ Din nou, majoritatea raportărilor vor fi aglomerate în câteva zile: între 10 şi 14 noiembrie sunt aşteptate să raporteze 11 emitenţi

     

    OMV Petrom (simbol bursier SNP), unicul pro­du­cător local de petrol şi gaze, va fi prima companie inclusă în indicele de referinţă BET care îşi va publica situaţiile financiare aferente primelor nouă luni din an. Sezonul raportărilor trimestriale debutează pe 29 octombrie şi, în urma lui, investitorii îşi vor putea face o idee mai clară asupra dividendelor pe care urmează să le distribuie anul viitor companiile din prima ligă bursieră de la Bucureşti din profiturile înregistrate în 2025.

    „Trebuie să ne uităm în spate şi să luăm în calcul modul în care măsurile de austeritate afectează economia. Ce pot spune uitându-mă la T1 şi T2 este că au fost nişte ameliorări în sectorul de energie şi poate le vom vedea în continuare. Zona de utilităţi este pe val, cu rezultate foarte bune (…) Industria bancară a avut evoluţii mixte”, spune Gabi Aldea, CEO adjunct al casei de brokeraj Investimental.

    Pe 30 octombrie, vor „ieşi la tablă” producătorul de materiale de construcţii TeraPlast Bistriţa (TRP) şi BRD – Groupe Société Générale (BRD), a patra bancă de pe piaţa locală în funcţie de active. Patru zile mai târziu vine rândul Fondului Proprietatea (FP) şi al dezvoltatorului imobiliar One United Properties (ONE).

    Banca Transilvania (TLV), cea mai mare instituţie de credit din România, este aşteaptă pe 10 noiembrie, iar producătorul de medicamente Antibiotice Iaşi (ATB) şi compania de distribuţie şi logistică Aquila Part Prod (AQ) vor raporta pe 13 noiembrie.

     

     

    Cea mai aglomerată zi va fi pe 14 noiembrie, când îşi vor anunţa rezultatele financiare următoarele societăţi: producătorul de energie electrică verde Hidroelectrica (H2O), operatorul de servicii medicale private MedLife (M), producătorul de vinuri Purcari (WINE), operatorul de telecomunicaţii Digi Communications (DIGI), operatorii sistemelor naţionale de transport de energie Transgaz (TGN) şi Transelectrica (TEL), producătorul şi furnizorul de gaze naturale Romgaz (SNG) şi Nuclearelectrica (SNN), singurul producător local de energie nucleară.

    „Companiile care ţin de consumatorul final – Sphera, Purcari, Aquila – pot fi afectate de un consum ceva mai mic în T3. Am văzut încă de la finalul primului semestru nişte rezultate mai slabe pe aceste societăţi”, mai spune Gabi Aldea.

    Sphera Franchise Group (SFG), operator în sistem de franciză al restaurantelor KFC, Pizza Hut şi Taco Bell, va raporta pe 17 noiembrie, iar furnizorul de energie Premier Energy (PE) pe 25 noiembrie. Peste trei zile, investitorii vor putea analiza rezultatele financiare ale transportatorului dunărean de mărfuri Transport Trade Services (TTS) şi ale companiei Electrica (EL), cel mai puternic jucător din distribuţia şi furnizarea de energie.

    „Noi facem un raport pe companiile din BETPlus şi BETAeRO; la jumătatea anului, până în 40% din companiile din universul acesta pe care îl analizăm au depăşit profitul de anul trecut, deci aproape 60% au avut rezultate mai slabe, ceea ce arată totuşi că este un mediu economic destul de complicat pentru companii anul acesta”, continuă reprezentantul Investimental.

    Totuşi, indicele BET a crescut puternic după alegerile prezidenţiale din luna mai şi a încheiat primele nouă luni din an cu un avans de 27,6%, iar acum se află la un maxim istoric de peste 22.000 de puncte, în urcare cu 34% în 2025. Prin indicele dividendelor BET-TR, avansul ajunge la 41%. „Însă evoluţia este foarte mult influenţată de componenţa indicelui din energie, utilităţi şi sectorul bancar, la care se adaugă proiectul Neptun Deep, care a schimbat percepţia vizavi de câteva companii mari din BET”, adaugă Gabi Aldea.

     

  • Europa îşi croieşte drumul către stele: Leonardo, Airbus şi Thales se unesc pentru a construi un gigant spaţial de 7,5 miliarde de dolari pentru a detrona SpaceX

    Leonardo, Airbus şi Thales au semnat un acord mult aşteptat pentru fuziunea afacerilor lor în domeniul sateliţilor, punând bazele unei alianţe europene care îşi propune să concureze cu SpaceX, potrivit Bloomberg.

    Acordul preliminar pune capăt lunilor de negocieri între companiile din sectorul aerospaţial şi de apărare şi deschide calea pentru crearea unei companii unice cu venituri anuale estimate la aproximativ 6,5 miliarde de euro (7,5 miliarde USD). Conform comunicatului oficial, Airbus va deţine 35%, iar Leonardo şi Thales câte 32,5% fiecare.

    Executivii văd noua alianţă europeană ca pe un model similar MBDA, consorţiul de rachete deţinut de Airbus, BAE Systems şi Leonardo. Totuşi, unificarea acestor operaţiuni complexe — fiecare cu propriile provocări — reprezintă doar primul pas. Provocarea reală va fi dacă noua companie va putea, într-o zi, să concureze direct cu americanii şi chinezii.

    Fereastra de oportunitate pentru a rivaliza cu SpaceX este restrânsă. Compania americană şi-a consolidat dominaţia într-un moment în care spaţiul devine tot mai crucial pentru apărare, comunicaţii şi aplicaţii comerciale.

    Noua companie intenţionează să fie operaţională în 2027, sub rezerva aprobărilor de reglementare şi a îndeplinirii altor condiţii legale. Airbus va contribui cu unităţile Space Systems şi Space Digital, Leonardo cu divizia ce include Telespazio, iar Thales va aduce Thales Alenia Space, Telespazio şi Thales SESO.

    Această mişcare strategică vine într-un context în care ţările europene planifică să investească trilioane de euro în apărare, pentru a creşte independenţa regiunii, oferind astfel Airbus, Leonardo şi Thales poate cea mai bună şansă de a construi un adevărat campion european al spaţiului.

    Ideea unei fuziuni europene în sectorul spaţial circulă de ani de zile, dar a prins avânt în 2024, când oficiali de top ai Uniunii Europene au cerut un „schimb de paradigmă” pentru a menţine competitivitatea regiunii. În februarie, Bloomberg a raportat că Airbus angajase Goldman Sachs pentru a consilia proiectul, aflat încă la stadiu explorator.

    Negocierile au fost încetinite de complexitatea unirii operaţiunilor care implică mii de angajaţi concentraţi în Italia şi Franţa, precum şi de aspecte legate de procentaje de deţinere şi cerinţe antitrust.

    Roberto Cingolani, CEO-ul Leonardo, a declarat în iunie că se aşteaptă la claritate asupra negocierilor până la sfârşitul lunii iulie. În septembrie, Bloomberg a raportat că proiectul avansa şi că un acord ar putea fi încheiat până la sfârşitul lunii.

  • Care este sfatul celebrului miliardar american Mark Cuban pentru noile generaţii: „Fiecare oră petrecută jucându-te cu AI-ul azi îţi aduce un job mâine”. Companiile caută oameni care ştiu să folosească tehnologia mai mult decât diploma de facultate

    Mark Cuban, miliardar şi investitor american, îi îndeamnă pe elevi şi studenţi să profite de o oportunitate unică: să înveţe să folosească instrumentele de inteligenţă artificială (AI). Potrivit lui, cei care vor şti cum să integreze aceste tehnologii în activitatea companiilor vor fi extrem de căutaţi pe piaţa muncii, scrie CNBC. 

    „Folosiţi timpul liber pentru a învăţa cât mai mult despre AI. Nu trebuie să fiţi ingineri software. Învaţaţi cum să implementaţi aceste instrumente în firme. Companiile nu ştiu încă cum să facă asta pentru a obţine un avantaj competitiv.” a spus acesta.

    Pentru el, învăţarea despre AI înseamnă experimentarea cu instrumentele gratuite disponibile pe piaţă şi dezvoltarea abilităţilor de prompt engineering sau personalizare a modelelor pentru situaţii reale de business.

    „Fiecare companie are nevoie de asta. Integrarea AI-ului nu e intuitivă şi majoritatea firmelor nu ştiu cum să facă acest lucru. Vor fi locuri de muncă peste tot pentru cei care înţeleg acest domeniu.” mai spune el.

    În SUA există peste 34 de milioane de companii, majoritatea mici şi fără bugete mari pentru implementarea AI-ului în activitatea zilnică. Cuban consideră că tocmai aceste firme vor angaja tineri care pot integra soluţii AI şi le pot face afacerea mai eficientă şi mai productivă.

    Chiar şi marile corporaţii care investesc masiv în AI caută încă modalităţi eficiente de implementare. Un studiu realizat de EY arată că rezultatele sunt mixte: 95% dintre companii nu au obţinut până acum niciun randament financiar măsurabil din investiţiile în AI, potrivit unui raport publicat în iulie de cercetători de la Massachusetts Institute of Technology. În schimb, startup-urile conduse de tineri care personalizează modelele AI pentru propriile nevoi au obţinut cele mai bune rezultate.

    Cuban compară situaţia actuală cu experienţa sa din anii ’80, când vindea software firmelor care nu văzuseră niciodată un calculator personal.

     „Mergeam în companii unde oamenii spuneau că nu vor avea niciodată nevoie de un PC. Astăzi, nicio firmă nu poate funcţiona fără unul”, spune el.

    Dacă ar fi adolescent astăzi, Cuban ar începe un business prin care să îi ajute pe antreprenori să înţeleagă şi să folosească AI-ul.

    „Aş merge la firmele mici şi medii care nu ştiu încă cum să folosească aceste tehnologii şi le-aş arăta cum le pot implementa. Nu contează că ai 16 ani – poţi fi extrem de valoros.”

    Profesorul Ethan Mollick de la Wharton School, specialist în AI, oferă sfaturi similare. El recomandă tinerilor să dedice cel puţin zece ore pe săptămână experimentării cu instrumente gratuite de AI şi, eventual, să investească într-un abonament lunar la modelele premium, precum GPT, Claude sau Gemini.

    „Companiile trebuie să adune cei mai buni utilizatori de AI şi să transforme ideile lor în produse reale. Plăteşte 20 de dolari pe lună pentru un model performant şi foloseşte-l pentru orice aplicaţie legală”, spune Mollick.

    Inteligenţa artificială nu mai este doar o tehnologie de nişă, ci o competenţă esenţială pentru viitorul profesional. Pentru elevii şi studenţii de azi, mesajul lui Mark Cuban este clar: învaţă singur să foloseşti AI-ul şi vei deveni indispensabil în piaţa muncii.

     

  • Companiile europene, acord asupra unei fuziuni în domeniul sateliţilor pentru a contracara Starlink

    Acordul mult aşteptat între Airbus, Thales şi Leonardo vizează crearea unei noi întreprinderi începând din 2027, sub rezerva aprobării de către autorităţile de reglementare europene, care s-au opus unor astfel de măsuri în trecut.

    Noua entitate, al cărei nume nu a fost încă dezvăluit, va avea 25.000 de angajaţi în toată Europa şi venituri anuale de 6,5 miliarde de euro, pe baza cifrelor din 2024, au declarat companiile într-un comunicat.

    Airbus va deţine 35%, iar Thales şi Leonardo vor deţine fiecare 32,5%, se arată în comunicat, care adaugă că entitatea va funcţiona sub control comun, „cu o structură de guvernanţă echilibrată”.

    Discuţiile dintre cele trei grupuri aerospaţiale au început anul trecut.

    Cei mai importanţi producători europeni de sateliţi au concurat mult timp pentru a construi nave spaţiale complexe pe orbita geostaţionară, dar au fost afectaţi de apariţia sateliţilor mici şi ieftini pe orbita terestră joasă.

    Directorii executivi ai celor trei companii au spus într-o declaraţie comună că fuziunea va ajuta guvernele să asigure „autonomia Europei în domeniul spaţial strategic”.

  • Eva Forika, NNDKP Timişoara: Schimbările din piaţa auto determină companiile să îşi diversifice activităţile şi să caute noi direcţii de dezvoltare. Se vorbeşte din ce în ce mai mult despre industria de armament; avem tatonări în această direcţie

    Transformările din industria auto, unul dintre pilonii economiei regionale din vestul ţării, încep să producă efecte vizibile asupra mediului de business din zona Timişoarei. Companiile multinaţionale îşi ajustează strategiile, unele investiţii sunt amânate, iar firmele locale caută alternative pentru a-şi menţine stabilitatea în faţa încetinirii pieţei.

    „În zona Timişoarei, industria funcţionează cu frâna de mână trasă. Asta înseamnă reduceri de personal, restructurări de businessuri, regândirea direcţiilor în care merge o companie multinaţională sau alta, întârzierea finalizării eventuale a unor investiţii deja proiectate, deja începute în materie de baterii pentru vehicule electrice”, a spus Eva Forika, Partener, NNDKP Timişoara,  la cea de-a noua ediţie a conferinţei NNDKP Legal & Tax, realizată în parteneriat cu Ziarul Financiar.

    Ce a mai spus Eva Forika:

    ♦ La Timişoara, griparea industriei în materie de automotive se simte de mai multă vreme. Aş zice că este o industrie care a fost lovită de crize succesive, inclusiv de pe vremea pandemiei, când au fost pentru prima dată atacate lanţurile de aprovizionare. A continuat atacul asupra acestor lanţuri de aprovizionare şi în contextul războiului, după care a venit provocarea tehnologică în materie de vehicule electrice, coroborată cu Green Deal-ul pe palierul Uniunii Europene.

    ♦ Unele companii se pregătesc şi au implementat deja transformarea liniilor de producţie de pe industria auto pe industria de defence. Avem solicitări din partea clienţilor din regiunea de vest a României cu privire la condiţiile de autorizare a unor produse pentru industria de armament. Există o sursă de finanţare la nivelul Uniunii Europene către care industria automotive încearcă să se poziţioneze. Pe de altă parte, la nivelul industriei Germaniei există nişte semnale că încetinirea de acum un an-doi s-a oprit.

    ♦ În automotive, închiderea unor linii de producţie creează un surplus de forţă de muncă deja calificată pentru ceilalţi actori din aceeaşi industrie care rezistă. Nu trebuie să ne ascundem: există actori de pe piaţa automotive din zona de vest care sunt într-o situaţie dificilă — e posibil să se închidă, să intre în insolvenţă

     

     


     

     

  • Ford Puma Gen-E urcă pe primul loc în înmatriculările electrice de flotă. Modelul produs la Craiova impulsionează segmentul corporate

    Ford a devenit în septembrie lider pe piaţa locală a maşinilor electrice destinate companiilor, potrivit datelor DRPCIV, în timp ce modelul Puma Gen-E, produs la Craiova, a înregistrat cea mai mare cotă de segment. Marca americană ocupă locul doi în clasamentul general al înmatriculărilor electrice, după Hyundai, confirmând interesul în creştere pentru vehiculele de flotă cu emisii zero.

    Datele Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) arată că Ford a fost cea mai înmatriculată marcă auto în rândul companiilor în luna septembrie 2025, cu 81 de unităţi, depăşind Tesla (68) şi Hyundai (55).
    În cele mai multe cazuri, maşinile înmatriculate în septembrie au fost livrate în august şi nu au beneficiat de suportul Rabla. Programul Rabla a început, însă nu au demarat şi livrările către clienţi finali, cel mai probabil abia în decembrie piaţa va vedea în înmatriculări efectele reducerii primei de la promisiunea de 7.500 de euro de la începutul anului, la cei 3.400 de euro de acum.

    Performanţa Ford este legată de lansarea modelului Puma Gen-E, primul vehicul 100% electric produs la uzina Ford Otosan din Craiova. Modelul a reprezentat peste o treime din înmatriculările electrice de flotă – aproximativ 36% din segmentul corporate – ceea ce îl plasează în fruntea clasamentului pentru luna septembrie.

    „Am ocupat locul 1 la înmatriculările de vehicule electrice destinate companiilor şi un impresionant loc 2 la nivelul tuturor canalelor de vânzare”, a declarat Roxana Capătă, director general al Ford România Services.

    Pe ansamblul pieţei, Ford s-a situat pe locul doi la înmatriculările totale de vehicule electrice, după Hyundai, care a condus clasamentul general cu 177 de unităţi, dintre care 122 au fost cumpărate de persoane fizice.

    În rândul modelelor electrice şi hibride înmatriculate de companii, Puma Gen-E a fost urmat de Tesla Model Y şi Volvo EX30, fiecare cu câte 38 de unităţi, dar şi de Renault 5 E-Tech Electric şi Hyundai Kona, cu peste 30 de unităţi fiecare.

    Companiile au preferat modelele electrice şi hibride compacte, cu autonomie extinsă şi costuri de exploatare reduse, în timp ce persoanele fizice au rămas mai active în zona SUV-urilor mici şi a modelelor destinate traficului urban, cum ar fi Hyundai Inster sau Kona.

    Ford reuşeşte astfel o repoziţionare pe piaţa auto locală, bazându-se pe producţia internă şi pe o gamă tot mai diversificată de motorizări. Uzina din Craiova a devenit, în 2025, unul dintre centrele importante ale grupului Ford Otosan pentru tranziţia către electromobilitate, odată cu lansarea versiunilor electrice ale SUV-ului Puma şi, în perspectivă, ale utilitarei Transit Courier.

    Rezultatele din septembrie indică un ritm de creştere solid pe segmentul corporate, în condiţiile în care tot mai multe companii mari, din domenii precum retailul, distribuţia sau serviciile financiare, înlocuiesc flotele tradiţionale cu modele electrice.

    Deşi piaţa totală a maşinilor electrice rămâne concentrată în jurul câtorva mărci – Ford, Tesla, Hyundai, Volvo şi BYD –, ponderea înmatriculărilor de flotă este în creştere, impulsionată de costuri de operare mai mici şi de reglementările privind reducerea emisiilor.

    Pentru segmentul persoanelor fizice, situaţia este diferită: Hyundai şi Ford rămân lideri prin modelele Inster, Kona şi Puma, în timp ce Tesla şi Renault îşi păstrează prezenţa prin Model 3 şi noul 5 E-Tech. Diferenţele reflectă accesul la finanţare, infrastructura de încărcare şi preferinţele de utilizare.

    Septembrie marchează una dintre cele mai bune luni pentru înmatriculările de vehicule electrice produse local, consolidând rolul uzinei de la Craiova în strategia de electrificare a Ford Otosan.

     

  • VIDEO. Bogdan Putinică dezvăluie noul său rol: a plecat de la gigantul Microsoft pentru a conduce expansiunea startup-ului global de AI Wonderful în 29 de ţări. “Este o rachetă, în hiperexpansiune la nivel global” care oferă agenţi AI semiautonomi – “cam vârful de inovaţie în AI în acest moment”

    La o săptămână după anunţul surprinzător al plecării sale de la conducerea operaţiunilor gigantului american Microsoft din România, Moldova, Ucraina ţările baltice şi din regiunea CIS, Bogdan Putinică a anunţat noul său rol: nu la o altă corporaţie – ci un la un start-up AI, fondat în urmă cu doar un an, aflat în plină expansiune la nivel global.

    Într-o discuţie cu Ziarul Financiar, Bogdan Putinică – unul dintre cei mai vizibili manageri români din tehnologie – a dezvăluit că va fi responsabil de dezvoltarea de la zero a prezenţei Wonderful, un startup global de inteligenţă artificială aflat în plină expansiune, în 29 de ţări.

    „A apărut de niciunde această conversaţie interesantă cu unul din «copiii frumoşi» ai IT-ului din acest moment. Este o organizaţie care are doar un an, care este o rachetă din punct de vedere al creşterii explozive şi care aduce o platformă de AI care funcţionează. Şansa de a lucra într-o zonă de inovaţie de AI reală, care depăşeşte povestea balonului de săpun, pe mine m-a atras foarte mult”, a afirmat Putinică.

    Fondată la începutul anului 2025, Wonderful a dezvoltat o platformă de „agenţi AI” care gestionează interacţiunile vocale cu clienţii pentru companii, într-un mod care depăşeşte calitatea unui agent uman, explică Bogdan Putinică. Spre deosebire de sistemele tradiţionale de tip IVR („apasă 1 pentru…”), agenţii AI ai Wonderful pot purta conversaţii în limbaj natural, în peste 20 de limbi, inclusiv în limba română, gestionând inteligent întreruperile şi adaptându-şi tonul şi viteza.

    „Când discutăm despre adopţie şi deployment al AI-ului într-un mediu economic, nu mai este doar un mic bot care scrie poveşti. Platforma a ajuns în zona de «agenţi AI», în care AI-ul are caracteristici semi-autonome, sub control uman, dar care interacţionează între ele pentru a produce rezultate. Este cam vârful de inovaţie în AI în acest moment”, a explicat Putinică.

    Compania, care a atras recent o finanţare seed de 34 de milioane de dolari de la fonduri de top precum Index Ventures, se adresează companiilor mari din industrii precum telecom, utilităţi, sănătate sau banking, care au operaţiuni intensive de relaţii cu clienţii.

    Noul rol al lui Bogdan Putinică este unul de construcţie, similar cu experienţa sa de la începutul anilor 2000, când a fondat şi crescut startup-ul IP Devel. Principalele sale priorităţi sunt deschiderea comercială a pieţelor din cele 29 de ţări şi atragerea de talente pentru a forma echipe locale.

    „Focusul meu este, în primul rând, pe companiile de vârf ale economiei fiecăreia dintre aceste ţări. Pentru a putea duce aceste discuţii ai nevoie de credibilitate şi de expertiză”, a spus el. „A doua prioritate este atracgerea de talent. Ne dezvoltăm în câteva zeci de ţări, la nivel global, cu echipe locale şi căutăm să aducem alături de noi talent care să fie la nivelul provocării pe care o avem”.

    Un prim pas în această direcţie a fost deja făcut în România, prin numirea Luciei Stoicescu, fost CEO al companiei mindit.io, în funcţia de Country Manager.
     

    De ce pleacă de la Microsoft? „Am sentimentul că mi-am făcut treaba”
     

    Decizia de a părăsi gigantul Microsoft pentru o „rachetă a fost una „relativ uşoară”. “Am cam dus la bun sfârşit marile ancore pe care puteam să ni le propunem pentru această perioadă şi, fără modestie, cred că am făcut tot ce puteam face acolo. Acest sentiment de «complet», «I did my job, my part is done», îmi dă o zonă de linişte, dar şi de motivaţie diferită”, a afirmat Putinică.

    El susţine că, în mandatul său de patru ani, a reuşit să reconstruiască parteneriatul de încredere cu sectorul public, care era blocat, în opinia sa, de ecourile problemelor din trecut (n . red. – aşa numitul “dosar Microsoft” privind preţul la care a cumpărat statul român licenţe Microsoft pentru sistemele sale). În acest context, el afirmă că a contribuit la livrarea primului Cloud Guvernamental pe tehnologie Microsoft. De asemenea, Putinică a precizat că, în această perioadă, cota de piaţă a platformei Azure în România a crescut la un nivel pe care el îl descrie drept „covârşitor”. „Cred că plutea în aer nevoia de schimbare. Am simţit că acolo mă trage următoarea parte din cariera mea”.

  • Turcia sufocată de pumnul sultanului: Sute de companii private trec în mâinile statului după o ‘campanie anticorupţie’ care pare, de fapt, o vastă operaţiune de preluare economică

    Un fond de stat turc a devenit, peste noapte, unul dintre cele mai mari conglomerate de afaceri din ţară, după ce o amplă campanie anticorupţie a transferat sute de companii private în proprietatea guvernului, declanşând temeri că Ankara orchestrează, de fapt, o confiscare politică a activelor, informează Financial Times.

    Seria de anchete şi percheziţii economice a zguduit mediul de afaceri turc, lăsând loc speculaţiilor privind motivaţiile reale ale operaţiunii. Mulţi observatori amintesc că preşedintele Recep Tayyip Erdoğan şi partidul său de guvernământ, AKP (Partidul Justiţiei şi Dezvoltării), au mai folosit în trecut Fondul de Garantare a Depozitelor (TMSF) pentru a sechestra companiile adversarilor politici.

    „AKP a transformat TMSF într-un instrument de reglare economică, dar şi într-o maşinărie de redistribuire a resurselor către firme apropiate de putere, marginalizând concurenţa”, explică Berk Esen, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Sabancı din Istanbul. „Este posibil ca guvernul să încerce acum să-şi rescrie harta economică, reconfigurând controlul asupra marilor companii turceşti”, a adăugat el.

    Printre cele mai recente grupuri vizate de anchete se numără Can Holding, producătorul de sticlă şi sodă Ciner Group şi Istanbul Gold Refinery. În doar 12 luni, numărul firmelor aflate sub controlul TMSF a crescut spectaculos, de la 675 la 1.056. Companiile confiscate acoperă întreg spectrul economiei turce: energie, media, finanţe, transport, chiar şi cluburi sportive, inclusiv Kasımpaşa, echipa favorită din copilăria lui Erdoğan.

    Acţiunile guvernului au stârnit panică în sectorul privat, deja afectat de recesiune şi inflaţie ridicată, dar şi de arestarea primarului Istanbulului, Ekrem İmamoğlu, liderul opoziţiei, acuzat de corupţie, dosar considerat de mulţi drept motivat politic.

    Oficial, anchetele sunt prezentate drept o ofensivă anticorupţie pentru a demonstra independenţa justiţiei turce. Însă analiştii văd o miză mult mai profundă: consolidarea controlului economic al regimului Erdoğan şi alimentarea reţelelor de loialitate înaintea alegerilor prezidenţiale din 2028.

    Creat în 1983 pentru a proteja depozitele bancare, TMSF şi-a extins puterea după puciul eşuat din 2016, când mii de companii suspectate de legături cu reţeaua predicatorului Fethullah Gülen au fost confiscate. Doar jumătate dintre acestea au fost ulterior returnate proprietarilor, restul fiind vândute, adesea către firme apropiate guvernului, potrivit criticilor.

    În februarie, o nouă lege a lărgit atribuţiile fondului: este suficientă o „suspiciune rezonabilă” de spălare de bani pentru ca un tribunal să dispună trecerea unei companii sub tutela TMSF. Printre primele victime ale noii legislaţii s-a numărat Papara, un fintech turc evaluat la peste 1 miliard de dolari, acuzat că ar fi servit drept canal pentru pariuri ilegale. Procurorii cer acum 28 de ani de închisoare pentru fondatorul companiei, Ahmed Faruk Karslı.

  • JPMorgan devine braţul financiar al doctrinei „America First”: banca lui Jamie Dimon investeşte 10 miliarde de dolari în industrii considerate vitale pentru securitatea SUA

    Gigantul bancar JPMorgan Chase a anunţat un plan de investiţii de 10 miliarde de dolari în companii americane considerate esenţiale pentru securitatea naţională a Statelor Unite, marcând o nouă etapă în apropierea marilor corporaţii de viziunea economică „America First” promovată de preşedintele Donald Trump, scrie Financial Times.

    Planul face parte dintr-o iniţiativă strategică pe zece ani, prin care banca intenţionează să sprijine şi să finanţeze sectoare critice în valoare totală de 1,5 trilioane de dolari, o mişcare care consolidează rolul mediului financiar privat în susţinerea infrastructurii şi apărării americane.

    Directorul executiv al JPMorgan, Jamie Dimon, a declarat că Statele Unite au devenit „prea dependente de surse nesigure” pentru minerale, produse şi capacităţi de producţie esenţiale.

    „A devenit dureros de clar că America şi-a permis să depindă prea mult de furnizori nesiguri”, a spus Dimon. „Dacă America nu este foarte puternică, atunci nici securitatea globală nu există.”

    JPMorgan îşi va concentra resursele pe patru sectoare considerate vitale pentru forţa Americii: producţia avansată şi lanţurile de aprovizionare, apărarea şi industria aerospaţială, autonomia energetică şi tehnologiile inovatoare cu importanţă strategică.

    Fondurile de 10 miliarde de dolari vor proveni exclusiv din capitalul propriu al JPMorgan, fiind direcţionate către companii americane cu potenţial în aceste domenii. Investiţiile vor fi realizate sub formă de participaţii directe şi capital de risc.

    „Nu este filantropie”, a subliniat Dimon. „Este o iniţiativă 100% comercială. Vom folosi toate resursele noastre – de la cercetare la expertiză bancară şi investiţională – pentru a identifica în Statele Unite, şi poate chiar la nivel global, noi oportunităţi strategice.”

    În paralel, banca îşi propune ca, în cadrul obiectivului mai amplu de 1,5 trilioane de dolari, să faciliteze şi să finanţeze aproximativ 1 trilion de dolari în următorul deceniu pentru clienţii săi din industriile-cheie, cu intenţia de a creşte acest volum cu 50%.

    Pentru a-şi atinge ţintele ambiţioase, JPMorgan va angaja noi specialişti în investiţii şi va crea un consiliu consultativ extern format din experţi din sectorul public şi cel privat, menit să asigure coordonarea între interesele economice şi cele strategice ale SUA.

  • Studiu ING: 1 din 4 companii din România este condusă integral de femei; afacerile au o profitabilitate peste media pieţei

    Una din patru companii din România este deţinută integral de femei, potrivit unui studiu ING Bank realizat de Bravva Capital şi Termene.ro, care a luat în calcul doar companiile cu afaceri de peste 100.000 de lei în 2024.

    Astfel, peste 170.000 de afaceri locale au în structura lor o femeie acţionar, iar una din patru companii este deţinută în întregime de către femei din totalul de peste 400.000 companii din România analizate. Profitabilitatea este indicatorul la care antreprenoarele din România performează cel mai bine: firmele deţinute 100% de femei au înregistrat o rată a profitului de 12,3%, depăşind media companiilor mixte şi a celor conduse de bărbaţi (10,2%).

    Pentru majoritatea antreprenoarelor, motivaţiile care stau la baza lansării unui business sunt autonomia şi flexibilitatea (37,5%), urmate de dorinţa de a avea impact şi de împlinirea personală (25,8%), în timp ce câştigul financiar este un obiectiv secundar, menţionat de doar 12,5% dintre respondente.

    Pentru 57% dintre femeile antreprenoare, calitatea produsului livrat este principalul indicator al unei afaceri de succes, în timp ce profitul, cifra de afaceri şi retenţia clienţilor sunt pe locurile 2, 3 şi 4.

    „Constatăm o schimbare de paradigmă în businessul românesc. Femeile antreprenoare pun pe primul loc libertatea de a decide şi satisfacţia pe care o aduce crearea unui produs de calitate. Este un mod diferit de a face business, orientat spre colaborare”, spune Luana Sorescu, Head of Easy Banking, ING Bank România.

    Instituţia a dat startul înscrierilor în cea de-a doua ediţie a programului She’s Next, care susţine dezvoltarea business-urilor deţinute majoritar de femei, prin sesiuni de mentorat personalizat, coaching şi granturi în valoare totală de 60.000 de euro.

    Potrivit studiului ING Bank, pentru 65% dintre femeile antreprenoare din România, parcursul în business nu a avut la bază modele din familie, ceea ce arată că, în multe cazuri, antreprenoriatul feminin este o alegere de primă generaţie.

    În lipsa acestui sprijin direct, resursele din societate devin esenţiale: 68% dintre respondente au menţionat participarea la comunităţi de business ca principală sursă de învăţare şi networking, urmate de comunităţile dedicate femeilor (56%), apreciate pentru mentorat şi sprijin emoţional. Pe locul al treilea, cu 50% dintre opţiuni, se situează cursurile de business, la egalitate de importanţă cu programele de dezvoltare personală.

    „Rezultatele studiului conturează un mediu în care femeile antreprenoare din România construiesc un drum propriu, chiar şi în absenţa unor modele familiale. Ele pun accent pe autonomie, pe satisfacţia de a crea un produs de calitate şi pe comunităţile de sprijin care le oferă resurse de creştere”, adaugă Ilinca Păun, fondatoare Bravva Capital, companie ce a dezvoltat comunităţile Bravva Angels & Bravva Female Founders.

    Cele mai mari provocări pe care le întâmpină antreprenoarele sunt legate în primul rând de marketing şi vânzări, menţionate de peste jumătate dintre femeile din mediul de business românesc (52%), urmate de schimbările fiscale şi legislative (41%) şi de competiţia mare şi presiunea pe preţ (39%).

    Mai mult, peste jumătate dintre antreprenoare consideră că propriile afaceri au un ritm de creştere moderat, în linie cu media sectorului de activitate, în timp ce 1 din 4 antreprenoare evaluează ritmul de creştere al propriei companii ca fiind sub potenţial. Astfel, peste jumătate din femeile antreprenoare preconizează o creştere de până la 25% a propriei afaceri în 2026 faţă de anul 2025, în timp ce doar 12% estimează o creştere între 51% şi 100%.