În pofida speranţelor privitoare la o reorientare rapidă către „autonomie strategică“, Comisia Europeană a arătat clar că are nevoie de încă doi ani de analiză înainte de a veni cu propuneri de diminuare a riscului de deficite provocate de dependenţa excesivă de producţia de medicamente din ţări terţe, scrie Euractiv.
Tag: Comisia Europeana
-
Comisia Europeană a aprobat acordul prin care sunt asigurate 80 de milioane de vaccinuri Moderna
Conform unui anunţ făcut de companie, Comisia Europeană a aprobat acordul prin care este asigurată o cantitate de 80 de milioane de doze de vaccin mRNA-1273, vaccinul produs de Moderna împotriva COVID-19.
Comisiei Europene i-a fost acordată opţiunea de a achiziţiona până la 80 de milioane de doze suplimentare.
Acordul reflectă angajamentul companiei Moderna pentru a face vaccinul disponibil în mai multe ţări.
„Apreciem încrederea pe care Comisia Europeană a arătat-o faţă de platforma noastră de vaccin mRNA prin includerea mRNA-1273 în portofoliul lor de vaccinuri. Suntem conştienţi de faptul că în lupta împotriva acestei pandemii este nevoie o serie de soluţii şi suntem mândri de rolul pe care Moderna îl joacă în acest efort global,” a declarat Stéphane Bancel, Chief Executive Officer al Moderna.
„Alături de partenerii noştri strategici, Lonza şi Rovi, ne-am extins capacitatea de producţie în afara Statelor Unite, pentru a putea livra aproximativ 500 de milioane de doze pe an şi posibil până la 1 miliard de doze pe an începând cu 2021, dacă acesta este aprobat”, a adăugat aceasta.
-
Preşedintele Comisiei Europene anunţă: Europa poate evita al treilea val de coronavirus, guvernele ar trebui să ridice treptat măsurile de carantină
Guvernele europene ar trebui să ridice treptat măsurile de carantină şi celelalte de restricţii pentru a preveni al treilea val de infecţii, a declarat preşedintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen, potrivit CNBC.
Europa se confruntă încă din luna septembrie cu a doua creştere masivă de cazuri de COVID-19 din 2020, fapt ce a dus la reaplicarea măsurilor adoptate iniţial în primăvară. În ciuda unor scăderi din câteva state, numerele rămân ridicate şi nu oferă niciun semn că ar încetini în scurt timp.
Experţii din domeniul sănătăţii din Belgia spun că ritmul de creştere din ultimele două luni a fost alimentat după ce guvernele au decis să redeschisă şcolile şi să le permită angajaţilor să se reîntoarcă la muncă.
„Vom propune ca autorităţile să realizeze o eliminare treptată şi coordonată a măsurilor de carantină şi să evităm riscul pe care îl prezintă un nou val de infecţii”, a declarat von der Leyen în cadrul videoconferinţei de joi.
Până acum, Europa numără peste 11 milioane de cazuri de coronavirus, iar Franţa, Spania şi Italia rămân cele mai afectate ţări din Uniunea Europeană. În plus, Republica Cehă, Austria, Luxemburg şi Slovenia înregistrează cea mai mare rată de infectare din ultimele 14 zile.
-
Complexul Energetic Oltenia primeşte 1,3 mld. euro ajutor de stat pentru restructurare. Suma include şi ajutorul de 252 mil. euro acordat la începutul anului
Complexul Energetic Oltenia, al doilea jucător de pe piaţa locală a energiei electrice, cu o cotă de piaţă de 22%, va primi 1,3 mld. euro din partea statului pentru implementarea planului de restructurare, după ce Guvernul a adoptat recent memorandumul de aprobare a ajutorului de stat pentru companie. Suma include si ajutorul de 252 de milioane de euro care a fost deja acordat CE Oltenia la începutul anului.
La începutul săptămânii compania a primit undă verde din partea Comisiei Europene în vederea declanşării procedurii de notificare, etapa finală a procesului de aprobare a planului de restructurare şi decarbonare, proiect transmis oficialilor de la Bruxelles la finalul lunii august.
Planul de restructurare şi decarbonare a CE Oltenia, estimat la 3,5 mld. euro, a fost gândit şi structurat pe cinci ani, şi presupune investiţii pentru diversificarea surselor de energie, modernizarea activelor existente şi protecţia mediului, precum şi cheltuieli pentru eficientizarea activităţii CE Oltenia.
“Aprobarea ajutorului de stat este o dovadă că planul de restructurare şi decarbonare este robust şi pragmatic şi se bazează pe resurse importante de care atât compania, cât şi statul român dispun şi pe care le vom folosi pentru a eficientiza activitatea complexului. Este un pas important în contextul în care Comisia Europeană a invitat CE Oltenia să declanşeze procedura de notificare, etapa finală a procesului de evaluare a Planului de restructurare şi decarbonare, document transmis la Bruxelles pe 31 august 2020”, explică Daniel Burlan, preşedintele Directoratului Complexului Energetic Oltenia.
Alături de contribuţia de la buget a statului, fondurile necesare implementării planului includ surse proprii ale CE Oltenia – 1,5 miliarde de euro şi fonduri aferente programelor UE pentru a sprijini atingerea obiectivelor Pactului Ecologic European. Planul de decarbonare, parte a programului de restructurare a CE Oltenia, are în vedere alinierea la cerinţele legislaţiei europene privind emisiile de gaze poluante.
Menţinerea CE Oltenia în sistemul energetic naţional este esenţială, printre altele, pentru evitarea sincopelor în alimentarea cu energie electrică şi pentru menţinerea preţului energiei electrice în limite rezonabile.
-
Comisia Europeană propune instituirea unor salarii minime adecvate în ţările UE
Comisia Europeană propune instituirea unor salarii minime adecvate în ţările UE. Specialiştii au redactat o directivă care, dacă va fi aprobată, va asigura faptul că lucrătorii din UE sunt protejaţi prin existenţa unor salarii minime adecvate care să le permită un trai decent peste tot unde muncesc.
Directiva a fost anunţată miercuri de membrii Comisiei Europene. Potrivit acestora, atunci când sunt stabilite la niveluri corespunzătoare, salariile minime produc nu doar un impact social pozitiv, ci şi beneficii economice mai ample, întrucât duc la reducerea inegalităţii salariale, contribuie la susţinerea cererii interne şi la consolidarea stimulentelor de a lucra.
Salariile minime adecvate pot ajuta şi la reducerea diferenţei de remunerare între femei şi bărbaţi, întrucât sunt mai multe femei decât bărbaţi care câştigă salariul minim. Propunerea are şi rolul de a contribui la protejarea angajatorilor care asigură salarii decente lucrătorilor, prin garantarea concurenţei loiale.
„Propunerea de astăzi privind salariile minime adecvate este un semnal important că şi în vremuri de criză demnitatea muncii trebuie respectată cu sfinţenie. Am văzut că pentru prea mulţi oameni munca nu mai este rentabilă. Lucrătorii trebuie să aibă acces la salarii minime adecvate şi să îşi poată permite un nivel de trai decent. Propunem astăzi un cadru pentru salariile minime, cu respectarea deplină a tradiţiilor naţionale şi a libertăţii partenerilor sociali. Odată cu îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă vor fi protejaţi nu numai lucrătorii noştri, ci şi angajatorii care plătesc salarii decente, creându-se totodată baza pentru o redresare echitabilă, incluzivă şi rezilientă”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
-
Comisia Europeană a aprobat o garanţie de împrumuturi pentru Tarom
Comisia Europeană a aprobat, luni, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o garanţie pentru împrumuturi de până la aproximativ 19,3 milioane de euro în favoarea companiei aeriene de stat din România, Tarom, pentru a minimiza pierderile suferite în contexul pandemiei de COVID-19.
Potrivit CE, prin această măsură se urmăreşte despăgubirea companiei aeriene pentru pierderile cauzate în mod direct de pandemia de coronavirus şi de restricţiile de călătorie impuse de România şi de alte ţări de destinaţie pentru a limita răspândirea virusului în perioada cuprinsă între 16 martie 2020 şi 30 iunie 2020.
Practic, restricţiile au forţat Tarom să anuleze majoritatea zborurilor sale regulate şi a cauzat pierderi majore în ceea ce priveşte cifra de afaceri.
Sprijinul public va lua forma unei garanţii pentru împrumut (împrumuturi) de pe piaţă.
Comisia a evaluat măsura în temeiul articolului 107, alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), care îi permite Comisiei să aprobe măsurile de ajutor de stat acordate de statele membre pentru a despăgubi (sub formă de scheme) anumite întreprinderi sau sectoare specifice pentru daune cauzate în mod direct de evenimente extraordinare precum pandemia de coronavirus.
„Comisia a constatat, în special, că măsura aplicată de România va compensa daunele direct legate de pandemia de coronavirus. O societate de audit extern independentă se va asigura că ajutorul nu depăşeşte valoarea prejudiciului suferit în perioada cuprinsă între 16 martie şi 30 iunie 2020. În urma auditului, orice sprijin public primit de TAROM în plus faţă de prejudiciul efectiv suferit va trebui returnat României. Prin urmare, riscul de supracompensare este exclus. De asemenea, Comisia a constatat că măsura este proporţională, deoarece compensaţia nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru acoperirea daunelor. Pe această bază, Comisia a concluzionat că măsura adoptată de România este în conformitate cu normele UE privind ajutorul de stat”, se arată într-un comunicat transmis, luni, MEDIAFAX.
Garanţia românească pentru împrumuturi este în valoare de 19,3 milioane de euro (aproximativ 94 de milioane de lei) şi este menită să despăgubească Tarom pentru daunele suferite ca urmare a pandemiei de coronavirus.
-
CE semnează al doilea contract pentru a asigura accesul la un potenţial vaccin anti-COVID
Al doilea contract cu o companie farmaceutică pentru un potenţial vaccin anti-COVID a intrat în vigoare vineri în urma semnării sale oficiale de către Sanofi-GSK şi Comisia Europeană (CE).
Contractul va permite tuturor statelor membre ale UE să achiziţioneze până la 300 de milioane de doze din vaccinul produs de Sanofi-GSK.
În plus, statele membre pot dona doze rezervate ţărilor cu venituri mici şi medii.
Oficialii europeni declară că Sanofi şi GSK se vor strădui să furnizeze în timp util o parte importantă a ofertei lor de vaccinuri printr-o colaborare cu mecanismul privind accesul global la vaccinuri împotriva COVID-19 (COVAX) – pilonul privind vaccinurile din cadrul acceleratorului accesului la instrumentele de combatere a COVID-19 pentru ţările cu venituri mici şi medii.
Comisia a semnat deja un contract cu AstraZeneca şi continuă să discute acorduri similare cu alţi producători de vaccinuri cum sunt Johnson&Johnson, CureVac, Moderna şi BioNTech, cu care a încheiat discuţii exploratorii.
Preşedinta Ursula von der Leyen a declarat că prin contractul încheiat cu Sanofi-GSK, Comisia Europeană îşi arată încă o dată angajamentul de a asigura un acces echitabil la vaccinuri sigure, eficace şi accesibile, nu numai pentru cetăţenii săi, ci şi pentru persoanele cele mai sărace şi mai vulnerabile din lume.
„În curând vor fi încheiate acorduri cu alte companii şi se va elabora un portofoliu diversificat de vaccinuri promiţătoare, pe baza mai multor tipuri de tehnologii, ceea ce ne va spori şansele de a găsi un remediu eficient împotriva virusului”, a spus aceasta.
Contractul este finanţat prin Instrumentul pentru sprijin de urgenţă, care dedică fonduri pentru crearea unui portofoliu de potenţiale vaccinuri cu profiluri diferite, produse de companii diferite.
Sanofi şi GSK elaborează un vaccin recombinant împotriva COVID-19, folosind tehnologii inovatoare de la ambele companii.
Sanofi va contribui cu antigenul proteinei S a COVID-19, care se bazează pe tehnologia ADN-ului recombinant, iar GSK va contribui cu tehnologia sa adjuvantă, deosebit de importantă într-o situaţie de pandemie, deoarece poate reduce cantitatea de proteine necesară per doză, permiţând producerea mai multor doze de vaccinuri.
Companiile au demarat un studiu de fază 1/2 în septembrie, care va fi urmat de un studiu de fază 3 până la sfârşitul anului 2020.
Dacă aceste etape se desfăşoară cu succes şi sub rezerva unor considerente de reglementare, companiile urmăresc să pună vaccinul la dispoziţia publicului până în a doua jumătate a anului 2021.
-
Comisia Europeană a aprobat garanţia românească pentru împrumuturi de 62 mil. euro pentru Blue Air
♦ După şase luni, garanţia publică va înceta, iar Blue Air va prezenta un plan de lichidare sau va efectua o restructurare ♦ Compania aeriană a avut o cifră de afaceri de 2,1 miliarde lei în 2019, în scădere cu 5%, şi un profit de 72 milioane lei.
Comisia Europeană a aprobat o garanţie românească pentru împrumuturi în valoare de 62 milioane euro pentru Blue Air, cel mai mare transportator aerian cu acţionariat privat românesc.
Prin această măsură, adoptată conform normelor Uniunii Europene privind ajutoarele de stat, se urmăreşte despăgubirea companiei aeriene pentru daunele suferite ca urmare a pandemiei de COVID-19 şi acordarea de sprijin sub formă de lichidităţi. Măsura constă într-o garanţie publică de 62 milioane de euro asociată unui împrumut acordat companiei aeriene.
„Această garanţie pentru împrumuturi în valoare de 62 de milioane euro îi va permite României să despăgubească parţial Blue Air pentru daunele suferite ca urmare a pandemiei. Totodată, garanţia îi va oferi companiei resursele necesare pentru a acoperi o parte din nevoile urgente şi imediate de lichidităţi cu care se confruntă“, spune Margrethe Vestager, vicepreşedinte executiv, responsabilă cu politica în domeniul concurenţei.
România a notificat Comisia Europeană o măsură de ajutor de 62 milioane euro pentru a putea sprijini Blue Air, compensând compania aeriană pentru pierderile cauzate direct de pandemia de COVID-19 şi oferindu-i resursele necesare pentru a-şi acoperi nevoile urgente şi imediate de lichidităţi până în ianuarie 2021.
Din totalul sumei acordate, aproximativ 28 de milioane euro reprezintă garanţie publică menită să despăgubească Blue Air pentru daunele cauzate direct de pandemia de COVID-19 şi de restricţiile de călătorie introduse de România, iar restul de 34 milioane euro înseamnă un ajutor sub forma unei garanţii publice asociate unui împrumut destinat să acopere parţial nevoile de lichidităţi acute cu care se confruntă Blue Air din cauza pierderilor mari din exploatare pe care le-a suferit în urma pandemiei de COVID-19.
România s-a angajat să se asigure că, după şase luni, garanţia publică va înceta, iar Blue Air fie va prezenta un plan de lichidare, fie va efectua o restructurare cuprinzătoare pentru a deveni viabilă pe termen lung.
Comisia Europeană a constatat că măsura va contribui la asigurarea continuării serviciilor de zbor pentru aproximativ 400.000 de pasageri care fie au rezervat un zbor cu Blue Air în următoarele luni, fie aşteaptă să li se ramburseze biletul anulat.
“Blue Air îndeplinea condiţiile pentru a fi considerată o întreprindere aflată în dificultate la 31 decembrie 2019, înainte de pandemia de COVID-19. Mai precis, compania înregistra pierderi din cauza investiţiilor ample pe care le-a întreprins începând din 2016 pentru a-şi îmbunătăţi reţeaua de rute. Compania aeriană redevenise profitabilă în 2019 şi la începutul anului 2020, însă, ca şi alte companii din sectorul aviaţiei, a înregistrat pierderi semnificative din cauza pandemiei de COVID-19 şi a restricţiilor de călătorie pe care guvernul României şi alte guverne au fost nevoite să le impună pentru a limita răspândirea virusului. În prezent, compania se confruntă cu nevoi urgente de lichidităţi“, se arată pe site-ul reprezentanţei Comisiei Europene în România.
Sprijin pentru aviaţie
Sectorul aviatic a fost semnificativ afectat odată cu izbucnirea crizei generate de pandemie şi de restricţiile impuse de către autorităţi. Timp de câteva luni avioanele nu s-au mai ridicat de la sol, ceea ce a însemnat chiar şi intrarea în insolvenţă pentru anumite companii aeriene internaţionale. Recent, Comisia Europeană a aprobat acordarea de sprijin public în valoare de aproximativ un milion de euro pentru compensarea pagubelor cauzate de pandemie Aeroportului Timişoara. Comisia Europeană a stabilit că o subvenţie directă acordată de România, în valoare de aproximativ 4,8 milioane de lei, destinată Aeroportului Timişoara, respectă normele UE privind ajutorul de stat.
Măsura urmăreşte să compenseze pagubele suferite de aeroport ca urmare a pandemiei.
Multe state europene au oferit sprijin astfel încât companiile de zbor să nu îşi închidă activitatea. Grupul Air France-KLM a primit un ajutor de 3,4 miliarde euro din partea guvernului olandez, la scurt timp după ce guvernul francez a pus pe masă 7 miliarde euro pentru a ajuta compania să treacă prin criză, potrivit FT. Air France-KLM a înreigstrat pierderi operaţionale de 815 milioane euro într-un prim trimestru afectat doar de două săptămâni de carantină şi restricţii.
-
Rafila: Vaccinul anti COVID-19 va veni în tranşe. E posibil să nu se administreze într-o singură doză
România s-a înscris pe lista ţărilor care vor primi vaccin ani COVID-19, atunci când acesta va fi pus pe piaţă. Precomanda noastră este de 10 milioane de doze, cantitate care ne va fi asigurată printr-un mecanism pus la punct de Comisia Europeană.
Vecinii noştri din Ungaria au cerut şi ei 5 milioane de doze, pentru a se asigura că vor înfrunta un al doilea val pandemic pregătiţi. Astfel de convenţii au încheiat şi alte state, prin acelaşi mecanism comun.
Nu te gândi însă că vom primi dintr-o dată toate dozele. Acestea vor veni în tranşe, pentru că necesită condiţii speciale de transport, explică Profesorul Alexandru Rafila.
Când va fi gata vaccinul? Comisarul european pentru Sănătate, Stella Kyriakides, îţi spune că un vaccin ar putea fi gata la sfârşitul acestui an sau la începutul anului viitor.
La ora actuală, în lume, sunt peste 100 de variante de vaccin în lucru. 20 dintre ele au intrat în faze avansate de testare.
Profesorul Rafila îţi mai spune şi că prioritate la vaccinare vor avea copiii şi persoanele în vârstă, personalul medical dar şi cei care au şi alte boli asociate.
”Este foarte posibil ca vaccinul să nu se administreze doar într-o singură doză, cele mai multe produse care se dezvoltă acum pleacă de la principiul administrării a două doze de vaccin. Acest vaccin va fi disponibil probabil la un preţ apropiat de preţul de producţie Este bine că există o rezervare a unei cantităţi din partea UE, ştiu că s-au încheiat astfel de convenţii cu 2 sau 3 producători diferiţi. Este vorba de tranşe, mai ales pentru vaccinuri, care sunt produse biologice, extrem de sensibile inclusiv la variaţiile de temperatură, trebuie asigurat lanţul de frig, atât în timpul transportului, cât şi al depozitării, al distribuţiei ulterioare. Cred că ar trebui să fim extrem de transparenţi în această strategie de comunicare legată de un potential produs vaccinal, oamenii trebuie să ştie că el este un produs sigur”, a declarat Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS.