BusinessMagazin

Tag: comercianti

  • Metro Cash&Carry a ajuns la peste 700 de magazine “LaDoiPaşi”

     LaDoiPaşi este cea mai mare reţea de magazine de proximitate la nivel naţional, fiind reprezentată în fiecare judeţ din România, se arată într-un comunicat al companiei.

    În topul judeţelor cu cel mai mare număr de magazine LaDoiPaşi se numără Constanţa, cu 47 de magazine operaţionale, Braşov, cu 42 de magazine deschise, Bucureşti şi Iaşi, cu câte 37 de magazine. Recent, Sălaj a devenit cel de-al 41-lea judeţ în care este reprezentată reţeaua LaDoiPaşi, cu primul magazin deschis în decembrie 2013.

    “Încă de la lansarea sa, programul LaDoiPaşi şi-a propuns să îi susţină pe micii comercianţi în dezvoltarea propriilor afaceri. Experţii Metro Cash&Carry România oferă consultanţă proprietarilor dornici să fie parteneri în reţea, păstrându-le independeţa administrativă şi financiară”, a declarat Gilles Roudy, directorul general al Metro Cash&Carry România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul ar putea reduce comisioanele interbancare la plăţile cu cardul în două trepte

     “Propunerea de azi (joi, n.r.) a fost de a exista un pas intermediar al reducerii (comisioanelor interbancare – n.r.). Până când regulamentul UE se aprobă o să existe o plafonare intermediară, aşteptăm propuneri din partea celor care au participat astăzi la discuţii care ar fi acest nivel şi care ar fi perioada de implementare în paşi”, a declarat joi secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice Dan Manolescu, la finalul unei dezbateri publice organizată de Finanţe despre proiectul privind limitarea plăţilor în numerar şi a comisioanelor interbancare.

    Investitorii străini au solicitat autorităţilor la dezbatere să amâne proiectul privind limitarea comisioanelor interbancare până la momentul adoptării regulamentului la nivelul Uniunii Europene, considerându-l prematur şi în lipsa unui studiu de impact.

    “Pe un proiect european, noi aparent ieşim cu o lege înainte ca acest proiect să fie finalizat, fără să fi făcut un calcul al impactului asupra categoriilor implicate şi cu o perioadă de tranziţie de şase luni în loc de doi ani. Considerăm că este prematur şi am prefera să fie amânat până va fi implementat regulamentul european”, a declarat joi Mihai Bogza, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini (CIS).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Capitalistul săptămânii: Nicolae Malaxa

    Acolo a obţinut diploma de inginer şi a început activitatea în domeniul producţiei de fontă. Imediat după Primul Război Mondial, la data de 3 august 1921, a înfiinţat la periferia Bucureştiului un atelier de fabricare de material rulant şi pentru reparat locomotive şi vagoane. În 1923, a început construcţia din temelii a unei uzine lângă Halta Titan, iar câţiva ani mai târziu, a încheiat un contract cu societatea Căilor Ferate Române pentru fabricarea unor locomotive de concepţie românească. Pentru obţinerea contractului s-a dovedit utilă o lege publicată în 1927, prin care se încuraja dezvoltarea industriei naţionale. În 1928, pe porţile fabricii a ieşit prima locomotivă cu abur care purta numele constructorului român.

    Cel mai mare nivel al producţiei a fost realizat în 1935, când s-au fabricat 93 de locomotive, iar începând cu 1939, uzinele Malaxa au fost în măsură să construiască toate categoriile şi tipurile de locomotive. În paralel cu producţia de locomotive, Nicolae Malaxa a construit fabrica de ţevi din oţel fără sudură, aplicând pentru prima dată pe continent un procedeu american de laminare. În 1937-1938, în incinta fabricii de material rulant, industriaşul a construit fabrica de muniţii de artilerie şi armament. Nicolae Malaxa a fost un precursor al vremurilor sale, asigurându-le muncitorilor salarii printre cele mai bune din România, asistenţă socială şi medicală, echipamente de lucru şi masă la cantină. În 1945, a construit şi primul prototip al unui automobil marca Malaxa, a cărui evoluţie a fost întreruptă de regimul comunist. La sfârşitul anilor ’30, din concernul Malaxa făceau parte şi uzinele Faur, Republica, Tohan Zărneşti şi Magazinele Unite de Fierărie din Galaţi.

    Gloria lui Malaxa nu este lipsită însă de controverse: istoricii susţin că s-a îmbogăţit datorită sprijinului acordat de guvern sub formă de credite şi comenzi de stat. Guvernul îi oferea capitalul, iar apoi cumpăra producţia solicitată, fiind ani în care 98% din producţie era livrată către stat, iar profiturile atingeau rate cuprinse între 300 şi 1.000%. Au existat zvonuri care spuneau că afacerea era puternic sprijinită de regele Carol al II-lea, către care s-ar fi întors o parte din profituri. După naţionalizare, regimul comunist l-a tolerat pe Malaxa, el devenind salariatul propriei uzine, unde a lucrat ca inginer până în 1948. În acest an, a plecat cu o delegaţie comercială la Vie-na şi nu s-a mai întors în ţară. A plecat apoi în SUA, unde a cerut cetăţenie, care nu i-a fost acordată din cauza renumelui că livrase material de război Germaniei şi îi finanţase pe legionari. Nicolae Malaxa a trăit astfel cu resursele băneşti pe care le avea în bănci până în 1965, când a murit în New Jersey.

  • Valentine’s Day: FlorideLux.ro estimează vânzări de 20.000 de euro în această perioadă

     “Primele comenzi pentru 14 februarie 2014 au început încă din vara anului 2013, venind de la clienţii fideli care au preferat să îşi facă din timp planurile necesare”, a declarat Marius Dosinescu, CEO FlorideLux.ro.

    Deoarece va fi o perioadă foarte aglomerată, reprezentanţii companiei recomandă plasarea comenzilor cât mai din timp, astfel încât să nu existe riscul epuizării de stocuri pentru produsele dorite. În plus, clienţii se pot asigura astfel că profită de reduceri şi de ofertele speciale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avertismentul Visa către comercianţi: Cardul este moartea evazioniştilor

    Cheltuielile efectuate la comercianţi pe carduri Visa emise în România au crescut cu 16,2%, în timp ce totalul sumelor cheltuite a crescut cu 10,7%, la 19,3 miliarde euro.Valoarea medie a tranzacţiilor la comercianţi a scăzut cu 3,7%, atingând pragul de 35 euro, ceea ce demonstrează că românii îşi folosesc cardurile Visa pentru a face plăţi frecvente şi de valoare mai mică direct la comercianţi. Comparativ, valoarea medie a tranzacţiei cu cardul la comercianţi în Europa este de 48,8 euro. În 2013, portofoliul de carduri Visa emise în România a rămas stabil, la 7,15 milioane de carduri.

    Segmentul cardurilor emise pentru companii a înregistrat pentru al treilea an consecutiv o creştere de două cifre a tuturor indicatorilor. Astfel, s-au emis mai multe carduri Visa pentru companii (plus 13,9%), care au fost folosite pentru a realiza cheltuieli mai mari per total (plus 17,2%, la 4,24 miliarde euro) şi tranzacţii mai multe la comercianţi (plus 20,8%). Un sfert (25%) din totalul cheltuielilor efectuate la comercianţi cu carduri Visa se realizează pe cardurile pentru companii.
    Numărul tranzacţiilor efectuate cu carduri de debit Visa la comercianţi (POS şi online) s-a majorat cu 20,7% în 2013, în timp ce valoarea medie a plăţilor realizate direct la comercianţi a scăzut cu 3,5%. Totodată, valoarea plăţilor la comercianţi cu carduri de debit a avansat cu 16,4%.

    De asemenea, cardurile de credit au înregistrat o evoluţie solidă, întrucât numărul total al tranzacţiilor efectuate direct la comercianţi a urcat cu 20,5%, iar sumele cheltuite au crescut cu 13,4%. Datele Visa Europe arată că românii folosesc tot mai des cardurile de credit pentru articole cu valoare mai mică, valoarea medie a plăţilor realizate cu aceste carduri la comercianţi scăzând cu 5,9%.
    “Comportamentul consumatorilor din România se schimbă rapid, iar acest lucru se reflectă în gradul tot mai ridicat de utilizare a cardurilor la comercianţi. Astfel, 45% din totalul tranzacţiilor pe carduri Visa au loc direct la comercianţi şi ne îndreptăm rapid spre pragul la care una din două tranzacţii cu un card Visa să fie efectuată direct la comercianţi în cazul portofoliului Visa. În anul financiar 2013, s-au realizat aproximativ 628.000 de tranzacţii cu carduri Visa în fiecare zi, cu 60.000 mai multe tranzacţii pe zi faţă de 2012”, spune Cătălin Creţu, director regional pentru România şi Croaţia al Visa Europe.

    Pentru al treilea an consecutiv, veniturile Visa Europe s-au situat peste pragul de un miliard de euro (1,2 miliarde euro), o performanţă solidă în contextul economic actual. Un procent tot mai mare al veniturilor Visa Europe este generat de produsele şi serviciile nou lansate: contactless a devenit o tehnologie de masă cu o creştere remarcabilă, plăţile mobile sunt acum o realitate, comerţul electronic creşte rapid în Europa, iar portofelul electronic V.me by Visa este deja activ pe patru pieţe europene.
    În Europa, totalul sumelor cheltuite de posesorii de carduri a ajuns la 2.000 miliarde de euro, în condiţiile în care  cheltuielile efectuate direct la POS au urcat cu 8,5%, la 1.400 miliarde euro.

    În prezent, Visa Europe reprezintă 15,4% din cheltuielile de consum în Europa – 1€ din fiecare 6,50€ cheltuiţi în Europa este pe un card Visa -, pondere aproape triplă faţă de anul 2000, când compania reprezenta 5,6% din cheltuielile de consum.

  • Operaţiunile prin carduri Visa în România au crescut anul trecut cu 10,7% la 19,3 miliarde euro

     Potrivit directorului general pentru România şi Croaţia al Visa Europe, Cătălin Creţu, numărul tranzacţiilor zilnice a crescut cu 60.000, la 628.000 de tranzacţii, ceea ce echivalează cu aproape 230 de milioane de tranzacţii anual.

    “La septembrie, când avem cifrele, 45% din tranzacţii sunt la comercinaţi, iar asta înseamnă că la finele anului o să ajungem la punctul de răscruce, adică o tranzacţie din două să fie făcute la comercianţi cu carduri Visa”, a spus Creţu la conferinţa de presă pentru anunţarea rezultatelor.

    El a arătat că valoarea medie a tranzacţiilor la comercianţi a scăzut cu 3,7%, la 35 euro.

    În aceste condiţii, rezultă că românii au plătit la comercianţi prin carduri Visa circa 3,6 miliarde euro, respectiv 18,6% din totalul operaţiunilor cu carduri emise sub această siglă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BCR iese cu o promoţie pentru clienţii care cumpără cu cardul de credit

    Programul “Bun de plată” acordă clientului bani înapoi în contul de card de credit pentru toate tranzacţiile efectuate oriunde în lume la următoarele categorii de comercianţi: benzinării, magazine de îmbrăcăminte şi încălţăminte, restaurante, divertisment şi timp liber, călătorii (avion, hotel, închirieri maşini), utilităţi. O dată pe an, clienţii primesc înapoi 1% pentru toate celelalte cumpărături efectuate prin cardul de credit (cash back aniversar).

    Programul acordă, de asemenea, rate cu 0% dobândă la magazinele partenere şi Reduceri speciale la partenerii selectaţi de bancă.

    Cardurile de credit BCR care participă la programul “Bun de plată” sunt: Powercard BCR Standard MasterCard/Visa; Powercard BCR Standard Contactless Visa; Powercard BCR Gold MasterCard/Visa; BCR MasterCard Gold; EPB MasterCard Platinum / World Signia.

    “Cardul de credit BCR aduce astfel beneficii clienţilor şi devine o modalitate de plată preferată mai comodă şi, în esenţă, mai ieftină decât numerarul”, a declarat Bianca Ioniţă, şef departament Emitere Carduri, BCR.

    BCR, membră a Erste Group, este cea mai mare bancă din România după valoarea activelor şi liderul pieţei tranzacţiilor bancare, cu cea mai mare reţea naţională de ATM – peste 2.200 de bancomate şi POS – 15.000 de terminale pentru plată cu cardul la comercianţi, precum şi servicii complete de internet banking, mobile banking, phone banking şi e-commerce. 

     

  • Anunţul făcut de Rucsandra Hurezeanu, femeia care s-a îmbogăţit dintr-o resursă pe care românii o ignoră

    Şi Ivatherm mizează în această perioadă pe oferte, iar pachetul GlykoLift Ivatherm, care cuprinde ser şi cremă cu efect de lifting, este un exemplu în acest sens.

    Studiile recente efectuate pe glicani- structuri complexe ale celulelor corpului uman- lanseaza un concept de ingrijire revolutionar a pielii mature, o abordare anti-aging globala bazata pe glicobiotehnologie. Zaharurile complexe care se regasesc in celule nu au numai rol energetic si structural. “Ne aflam in plin proces de declarare a nobletei zaharurilor, iar cercetarile asupra acestor molecule fabuloase reprezinta doar inceputul”, declara Gerard Redziniak, inventator si consultant stiintific in cosmetologie, viitorul Presedinte al IFSCC* Congress, Paris, 2014.

    Glicanii sunt zaharuri complexe esentiale pentru comunicarea dintre celulele corpului uman. Odata cu inaintarea in varsta, eficienta glicanilor este mult diminuata. GlykoLift restabileste comunicarea dintre celulele pielii si transmite catre fibroblasti mesajul de productie a colagenului. Pielea isi recapata fermitatea, elasticitatea si supletea.

    GlykoLift reface microrelieful pielii cu reducerea ridurilor, imbunatateste textura pielii mature, fragile si subtiri. Crema este formulata astfel incat sa mentina pielea hidratata printr-o bariera protectoare intre interior si exterior, iar serul are rolul sa penetreze mai in profunzime si sa livreze ingredientele active. Aplicarea asociata a cremei si serului are efect de netezire, imediat şi pe termen lung, oferind incantatoarea senzatie de “stergere a timpului”. GlykoLift regenereaza si intinereste pielea in profunzime prin: intinerirea fibroblastilor si refacerea fibrelor de colagen şi sinteza acidului hialuronic si a lamininei 5.

    Afacerea Ivatherm este fondată şi deţinută de Rucsandra Hurezeanu.

  • Cum au distrus comercianţii români ziua de Black Friday

    Începutul acestei săptămâni reprezintă pentru Statele Unite momentul zero al campaniilor pentru Black Friday, ziua care dă startul cumpărăturilor pentru Crăciun şi care cade, invariabil, în ultima vineri din noiembrie, după Ziua Recunoştinţei. Din anii ‘60, când termenul s-a împământenit printre retailerii americani, Black Friday a fost un concept de marketing respectat, sezonul de shopping începând chiar şi de la ora 00.00, în ultima vineri din noiembrie. Alte ţări care au preluat conceptul de Black Friday l-au redenumit, traducându-l, dar au păstrat data evenimentului şi ideea unei zile când toate magazinele încep simultan reducerile.

    În România, conceptul de Black Friday a fost preluat la scară largă din 2011. Până să fie împinşi de criză să se gândească la campanii de reduceri înainte de sărbători, retailerii români se foloseau de perioada de dinaintea Crăciunului pentru a menţine preţurile sau chiar pentru a le creşte, folosindu-se de numărul mare de achiziţii din această perioadă. În 2011, în noaptea dinspre 28 spre 29 noiembrie, cele mai multe servere ale magazinelor online s-au blocat, iar retailerii au anunţat ulterior vânzări de mai multe milioane de euro (eMag – 15 milioane de euro, F64 – 1,47 milioane de euro, PC Garage – 1 milion de euro sau evoMag – 1 milion de euro). Vânzările au fost importante şi în retailul classic – Altex a raportat vânzări de 15 milioane de euro, iar Flanco de 12 milioane de euro. În 2012, povestea s-a repetat, retailerii declarând ziua de 29 noiembrie una dintre cele mai profitabile din an. Anul acesta, în lunea când ar fi trebuit să înceapă pregătirile pentru Black Friday, sărbătoarea cumpărăturilor – în special cea din online – s-a şi încheiat. O serie de retaileri online, începând cu evoMag, eMag şi F64, au fost primii care au decis să mute Black Friday cu o săptămână mai devreme.

    Motivele pentru care Black Friday începe mai devreme în 2013 în România şi nu pe data de 29 noiembrie, ca în SUA, are de-a face cu apropierea zilei de 1 decembrie, ziua naţională a României, şi cu riscurile de vreme rea care ar putea îngreuna cantitatea dublă de marfă livrată, comparativ cu ediţia de anul trecut, explică Radu Apostolescu, vicepreşedinte al eMag: „Decembrie este oricum o perioadă în care vânzările cresc, iar compania a decis în urmă cu aproape două luni să adopte această schimbare de strategie. Evenimentul Black Friday a început acum doi ani pe piaţa locală şi noi l-am adaptat la specificul clientului din România„, mai spune Radu Apostolescu.

    „Oamenii nu vor Black Friday într-o zi anume, ci vor Black Friday”, a declarat şi Iulian Stanciu, directorul general al retailerului online, care a adăugat că eMag nu va fi singurul magazin care va schimba data evenimentului de shopping.

    Chiar nu a fost. Anterior anunţului eMag, pe data de 11 noiembrie, un alt jucător de pe piaţa de retail – evomag.ro, cu afaceri estimate la 15 milioane de euro pe întreg anul – a anunţat că va demara campania de vânzări de Black Friday pe 22 noiembrie.

    După anunţurile celor doi retaileri, comunicatele de presă au început să curgă, iar Black Friday s-a mutat oficial în data de 22 noiembrie, penultima vineri din lună, cu prelungire pe toată durata weekendului (până în 24 noiembrie). Magazinul online de aparate foto şi accesorii F64 a anunţat reduceri între 11% şi 70% la produsele sale şi a estimat o dublare a vânzărilor faţă de anul trecut, până la aproximativ 3 milioane de euro.

  • Anunţul făcut de Lidl: deschide un nou magazin în Galaţi

    Noua unitate  are o suprafaţă de vânzare de aproximativ 1000 metri pătraţi şi va oferi 16 locuri de muncă.
    De la începutul anului, Lidl a deschis magazine şi în Urziceni, Cluj-Napoca, Galaţi, Constanţa, Piatra Neamţ şi Târgu-Mureş.


    Retailerul are în prezent mai mult de 3.500 de angajaţi în reţeaua de magazine, centrele regionale de distribuţie şi în sediul central. Lidl este unul dintre cele mai mari lanţuri de magazine din Europa, activând în peste 20 de ţări europene şi având peste 100 de centre logistice ce asigură aprovizionarea celor aproximativ 10.000 de magazine. Cu peste 170.000 de angajaţi, Lidl se numără printre primii 10 comercianţi de produse alimentare la nivel mondial