Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat luni legea care obligă hipermarketurile să expună la raft 51% produse româneşti şi le interzice să încaseze de la furnizor taxe şi servicii, anunţă Administraţia Prezidenţială.
Actul normativ a fost adoptat de Camera Deputaţilor, for decizional, în unanimitate în luna iunie.
Legea a fost contestată de patronate şi a fost amânată de mai multe ori.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
În cadrul operaţiunii de concentrare economică au fost analizate piaţa colectării laptelui crud, piaţa producţiei şi comercializării laptelui proaspăt pentru consum, piaţa producţiei şi comercializării laptelui pentru consum UHT, piaţa producţiei şi comercializării untului, piaţa producţiei şi comercializării smântânii, piaţa producţiei şi comercializării produselor acidofile, piaţa producţiei şi comercializării brânzeturilor şi piaţa produselor lactate pentru programul şcolar “Cornul şi Laptele”, potrivit unui anunţ al Consiliului Concurenţei.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Înstrăinarea terenului agricol către străini reprezintă o problemă de interes naţional şi care pune în pericol siguranţa alimentară. Fără o situaţie exactă a suprafeţei pe care străinii au achiziţionat-o deja din România, cei care activează în sectorul agricol se tem de ce mai rău: pierderea pământului de sub picioare.
Discuţiile pe tema modificării Legii nr.17/2014 par să nu se mai termine, iar părţile implicate – conducerea MADR, politicul şi reprezentanţii fermierilor, par că nu ajung la nici un acord. Potrivit unor voci din agricultură, dacă nu se face ceva urgent, în scurt timp nu o să mai avem ce să apărăm.
Potrivit comunicărilor notariale, peste un milion de hectare de tern arabil se află în proprietatea străinilor, din care 23,4% aparţine italienilor, 15,5% – nemţilor, 10% – arabilor, 8,2% – ungurilor, 6,2 % – spaniolilor, 6,1% – austriecilor şi 4,5% – danezilor. La care se mai adaugă şi terenurile achiziţionate de străini prin intermediul unor SRL-uri româneşti.
Ultima estimare făcută de Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, arăta că 40% din suprafaţa agricolă a României a ajuns deja în mâna străinilor şi dacă se contiună în acest ritm cele mai optimiste scenarii spun că peste 70% din suprafaţa agricolă a Românie va ajunge în mâinile străinilor, asta dacă nu se face ceva urgent, cât se mai poate salva ceva.
”Vânzarea terenurilor- cred că pe toţi ne doare acest subiect, pentru că de la strămoşii noştri ştim că s-au sacrificat pe toate fronturile şi pentru ţară, pentru pământ. Pământul a fost şi trebuie să rămână pentru români lucrul cel mai de preţ. Primul lucru pe care trebuie să-l facem prin modificarea legii este să interzicem prin lege, cu metode democratice comercializarea de pământ de către orice altă persoană fizică sau juridică, cu excepţia românilor. Acesta este dezideratul de la care trebuie să plecăm. La ora actuală aproape 70% din achiziţiile de teren făcute de firmele străine sunt făcute de Fondurile de Investiţii, care nu fac altceva decât speculaţii financiare cu pământ, pe care fie îi dau în arendă, fie îl comercializează de câte ori este cazul.
Înstrăinarea terenului agricol către străini reprezintă o problemă de interes naţional şi care pune în pericol siguranţa alimentară. Fără o situaţie exactă a suprafeţei pe care străinii au achiziţionat-o deja din România, cei care activează în sectorul agricol se tem de ce mai rău: pierderea pământului de sub picioare.
Discuţiile pe tema modificării Legii nr.17/2014 par să nu se mai termine, iar părţile implicate – conducerea MADR, politicul şi reprezentanţii fermierilor, par că nu ajung la nici un acord. Potrivit unor voci din agricultură, dacă nu se face ceva urgent, în scurt timp nu o să mai avem ce să apărăm.
Potrivit comunicărilor notariale, peste un milion de hectare de tern arabil se află în proprietatea străinilor, din care 23,4% aparţine italienilor, 15,5% – nemţilor, 10% – arabilor, 8,2% – ungurilor, 6,2 % – spaniolilor, 6,1% – austriecilor şi 4,5% – danezilor. La care se mai adaugă şi terenurile achiziţionate de străini prin intermediul unor SRL-uri româneşti.
Ultima estimare făcută de Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, arăta că 40% din suprafaţa agricolă a României a ajuns deja în mâna străinilor şi dacă se contiună în acest ritm cele mai optimiste scenarii spun că peste 70% din suprafaţa agricolă a Românie va ajunge în mâinile străinilor, asta dacă nu se face ceva urgent, cât se mai poate salva ceva.
”Vânzarea terenurilor- cred că pe toţi ne doare acest subiect, pentru că de la strămoşii noştri ştim că s-au sacrificat pe toate fronturile şi pentru ţară, pentru pământ. Pământul a fost şi trebuie să rămână pentru români lucrul cel mai de preţ. Primul lucru pe care trebuie să-l facem prin modificarea legii este să interzicem prin lege, cu metode democratice comercializarea de pământ de către orice altă persoană fizică sau juridică, cu excepţia românilor. Acesta este dezideratul de la care trebuie să plecăm. La ora actuală aproape 70% din achiziţiile de teren făcute de firmele străine sunt făcute de Fondurile de Investiţii, care nu fac altceva decât speculaţii financiare cu pământ, pe care fie îi dau în arendă, fie îl comercializează de câte ori este cazul.
Demarată la jumătatea anului 2014, campania şi-a fixat ca obiectiv închiderea site-urilor ilegale care comercializează în prezent în România ochelari de soare Ray-Ban contrafăcuţi şi supravegherea atentă a comerţului pe internet.
Această campanie este necesară pentru a-i proteja pe consumatorii din ce în ce mai numeroşi care fac cumpărături pe internet, convinşi că achiziţionează produsele originale ale unor mărci renumite, oferite la preţuri de outlet. În cazul concret al ochelarilor de soare Ray-Ban, intervenţia este cu atât mai importantă, din cauza calităţii deficitare şi siguranţei scăzute a produselor, care ar putea afecta vederea.
Vederea este un “bun” al fiecăruia dintre noi care trebuie protejată cu responsabilitate- “bucata de plastic” pe care o reprezintă o pereche de ochelari de soare contrafăcuţi permite trecerea unui cantităţi mult mai mari de radiaţii UV şi este o veritabilă armă letală asupra retinei căreia ii poate provoca arsuri sau chiar boli avansate cum ar fi cataracta.
Lunar, sunt estimate 32.000 de căutări pe internet/Google după cuvinte cheie asociate cu marca Ray-Ban. Rezultatele acestor căutări sunt dominate de site-uri ilegale- 6 din primele 10 rezultate si 5 din primele 9 rezultate organice sunt reprezentate de site-uri care vând produse contrafăcute!
Campania de combatere a fenomenului contrafacerilor demarată de deţinătorul mărcii Ray-Ban a dus la închiderea a 33 de site-uri ilegale care comercializau ochelari de soare Ray-Ban contrafăcuţi, alte 39 de site-uri fiind în proces de închidere. Câteva exemple de astfel de site-uri ilegale închise: www.rayban80.eu, www.ochelarirayban.ro, www.rayban-romania.eu, www.raybanoutlet.ro, www.ochelari-originali.eu, www.rayban-shop.info, www.rayban.com.ro, www.ray-banstore.ro, www.raybans.ro, www.rayban-concept.ro.
A fost demarat un amplu program de certificare a magazinelor autorizate, atât în mediul online, cât şi a magazinelor fizice. Selecţia a urmărit câteva criterii esenţiale: traficul magazinelor, notorietatea mărcilor, modul de prezentare a produselor Ray-Ban respectând recomandările producătorului, nivelul de încredere al consumatorului final.
Legea urmează să fie trimisă preşedintelui spre promulgare.
Marin Anton, iniţiatorul legii, a declarat că toţi consumtaorii vor beneficia de pe urma acestui act normativ. “Sper ca din momentul în care legea va apărea în Monitorul Oficial românii să ştie că vor putea cumpăra de la supermarketuri produse alimentare cu 20% minimum. Un al doilea aspect foarte important pentru toţi românii, toţi consumatorii din supermarketuri, este acela că produsele
româneşti, produsele alimentare româneşti, vor fi în proporţie de 51% prezente pe rafturile supermarketurilor. Asta înseamnă că, atât producătorii români, cât şi consumatorii români vor avea produse proaspete şi sănătoase româneşti pentru consum”.
Florin Pâslaru, lider grupului PSD a remarcat şi el că legea a fost adoptată cu o majoritate covârşitoare. “Astăzi am votat o lege extrem de importantă, o lege aşteptată de toată România. Îi felicit pe toţi colegii care au votat acest lucru şi nu înţeleg de ce se găseşte una sau două persoane, cred că-i o singură persoană în această Cameră, care nu votează această lege şi nu vrea să ajute producătorii români. Vă felicit pe cei care aţi votat această lege pentru că noi şi România aveam nevoie de această lege”, a declarat Pâslaru.
Legea a fost contestată de patronate şi a fost amânată de mai multe ori. Preşedintele Comisiei de agricultură a Camerei Deputaţilor, Nini Săpunaru, declara, la 17 mai, că proiectul de lege potrivit căreia comercianţii trebuie să aibă la raft 51% produse provenite din lanţul scurt de aprovizionare va fi transmisă plenului fără niciun fel de modificare.
Preşedintele Comisiei de agricultură afirmat că, în decursul dezbaterii de la comisie, au fost respinse propunerile venite din partea patronatelor. De fapt, acestea cereau respingerea integrală a legii. “La votul final, amendamentul poate fi susţinut în plen. Să vedem cine şi-l asumă”, a mai spus Nini Săpunaru, precizând că în forma adoptată de comisie legea este aşteptată de mulţi oameni.
Preşedintele Comisiei de agricultură a mai declarat că, în forma actuală, legea nu contravine principiilor pieţei unice, subliniind că prevede obligativitatea ca în hipermarketuri să existe 51% din produse provenite din “lanţul scurt” de aprovizionare, fără să facă strict trimitere la produsele româneşti.
Legea urmează să fie trimisă preşedintelui spre promulgare.
Marin Anton, iniţiatorul legii, a declarat că toţi consumtaorii vor beneficia de pe urma acestui act normativ. “Sper ca din momentul în care legea va apărea în Monitorul Oficial românii să ştie că vor putea cumpăra de la supermarketuri produse alimentare cu 20% minimum. Un al doilea aspect foarte important pentru toţi românii, toţi consumatorii din supermarketuri, este acela că produsele
româneşti, produsele alimentare româneşti, vor fi în proporţie de 51% prezente pe rafturile supermarketurilor. Asta înseamnă că, atât producătorii români, cât şi consumatorii români vor avea produse proaspete şi sănătoase româneşti pentru consum”.
Florin Pâslaru, lider grupului PSD a remarcat şi el că legea a fost adoptată cu o majoritate covârşitoare. “Astăzi am votat o lege extrem de importantă, o lege aşteptată de toată România. Îi felicit pe toţi colegii care au votat acest lucru şi nu înţeleg de ce se găseşte una sau două persoane, cred că-i o singură persoană în această Cameră, care nu votează această lege şi nu vrea să ajute producătorii români. Vă felicit pe cei care aţi votat această lege pentru că noi şi România aveam nevoie de această lege”, a declarat Pâslaru.
Legea a fost contestată de patronate şi a fost amânată de mai multe ori. Preşedintele Comisiei de agricultură a Camerei Deputaţilor, Nini Săpunaru, declara, la 17 mai, că proiectul de lege potrivit căreia comercianţii trebuie să aibă la raft 51% produse provenite din lanţul scurt de aprovizionare va fi transmisă plenului fără niciun fel de modificare.
Preşedintele Comisiei de agricultură afirmat că, în decursul dezbaterii de la comisie, au fost respinse propunerile venite din partea patronatelor. De fapt, acestea cereau respingerea integrală a legii. “La votul final, amendamentul poate fi susţinut în plen. Să vedem cine şi-l asumă”, a mai spus Nini Săpunaru, precizând că în forma adoptată de comisie legea este aşteptată de mulţi oameni.
Preşedintele Comisiei de agricultură a mai declarat că, în forma actuală, legea nu contravine principiilor pieţei unice, subliniind că prevede obligativitatea ca în hipermarketuri să existe 51% din produse provenite din “lanţul scurt” de aprovizionare, fără să facă strict trimitere la produsele româneşti.
Irina Socol, fostul preşedinte Siveco România, a fost condamnată marţi, de Curtea de Apel Bucureşti, definitiv, la doi ani şi şase luni de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzată de evaziune fiscală în domeniul comercializării de programe informatice.
Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti au admis, marţi, apelurile făcute de Parchet, de Irina Socol şi alte şase persoane la decizia iniţială a Tribunalului Bucureşti, din vara lui 2015. Astfel, magistraţii au desfinţat decizia iniţială şi în urma rejudecării au decis să o condamne pe Irina Socol, fostul preşedinte al Siveco România la doi ani şi şase luni, faţă de trei ani şi şase luni cât primise iniţial.
Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti este definitivă şi executorie, urmând ca Irina Socol să fie încarcerată.
Irina Socol a fost trimisă în judecată în noiembrie 2014, de către procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, fiind acuzată că a pus bazele unui mecanism evazionist în care a angrenat firma pe care a înfiinţat-o, după atragerea mai multor complici, care au recunoscut faptele şi au prezentat pe larg modul în care acestea au fost comise.
În acelaşi dosar au fost judecaţi Aurora Ecaterina Crusti, fost preşedinte comercial adjunct al Siveco România, Tiberiu Grabany, Dumitru Constantinescu, Valentina Gogu Mihai şi Nicolae Gogu Mihai. Aceştia doi din urmă au fost condamnaţi definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare. Aurora Ecaterina Crusti a primit doi ani şi şase luni cu executare, faţă de şase ani şi şase luni cât avea în primă instanţă. Grabany Tiberiu şi Dumitru Constantinescu au primit fiecare câte trei ani .
Parlamentul olandez a făcut primul pas în interzicerea la vânzare a vehiculelor pe benzină sau diesel din 2025, potrivit The Globe and Mail
Amendamentul a fost adoptat săptămâna trecută de Camera inferioară a parlamentului olandez la propunerea partidului PvdA. Măsura a întâmpinat o opoziţie puternică din partea dreptei, însă acum Guvernul trebuie să adopte un plan de măsuri pentru implementarea deciziei.
Asta înseamnă interzicerea vehiculelor pe benzină sau diesel, dar şi pe cele hibride, în schmib vor fi permise automobilele alimentate cu hidrogen.
Vânzările de automobile eclectrice în Olanda au însemnat 1.4 din totalul vânzărilor de automobile în Ţara Lalelelor în anul 2013. Pe cap de locuitor, Olandare are cele mai multe maşini electrice după Norvegia.
Aşa-numita mişcare a hipsterilor a readus în atenţia publicului un număr de produse, precum creioanele sau vinilurile; o tânără antreprenoare a profitat de asta şi a dezvoltat un business care produce mii de euro pe lună.
Caroline Weaver, de 25 de ani, este proprietara magazinului CW Pencil Enterprise; ea comercializează creioane inspirate de modele ale unor scriitori celebri, precum John Steinbeck.
“Este probabil cel mai cunoscut creion din America”, spune Weaver. “Chiar dacă trebuie să depui puţin efort ca să foloseşti un creion, mulţi oameni apreciază asta. Este acea conexiune între cât de des trebuie să ascuţi creionul şi volumul de muncă depus.”
Chiar dacă cei mai mulţi clienţi ai ei sunt mileniali, aceştia nu sunt şi cei care aduc profitul. Comanda medie este de 50 de dolari online şi de 25 de dolari în magazin, iar cei care cheltuie sume mari au peste 50 de ani. Produsele sunt vândute la un preţ dublu faţă de cel de producţie.
Weaver a investit 80.000 de dolari în afacere şi spune că aceasta îi aduce profit, fără a specifica exact marja.