Tag: chinezi

  • 18 ani de închisoare pentru miliardarul chinez care a criticat modul în care preşedintele Xi Jinping a gestionat pandemia de coronavirusul

    Un miliardar chinez care a criticat modul în care preşedintele Xi Jinping a tratat pandemia de coronavirus a fost condamnat la 18 ani pentru acuzaţii de corupţie, a declarat marţi un tribunal.

    Ren Zhiqiang, un magnat imobiliar, cu legături strânse cu înalţi oficiali chinezi, a dispărut în martie după ce ar fi scris un eseu dur în luna aceea, criticând răspunsul lui Xi la epidemia de coronavirus. Ulterior a fost acuzat de infracţiuni legate de corupţie.

    Marţi, un tribunal din Beijing l-a găsit vinovat pe Ren pentru mai multe acuzaţii, incluzând delapidarea a aproximativ 16,3 milioane de dolari (110,6 milioane de yuani) din fonduri publice, acceptarea de mită şi abuz de putere care a cauzat pierderi în valoare totală de 17,2 milioane de dolari (116,7 milioane de yuani) pentru stat, relatează CNN.
    Judecătorii l-au condamnat la 18 ani de închisoare şi au aplicat o amendă de 620.000 de dolari (4,2 milioane de yuani). Curtea a spus că „a mărturisit în mod voluntar toate crimele sale”.

    Sistemul judiciar din China are o rată de condamnări de aproximativ 99%, potrivit observatorilor, iar acuzaţiile de corupţie sunt adesea folosite pentru a viza persoanele din interiorul Partidului Comunist care se rup de ideologia conducerii.
    Condamnarea şi sentinţa grea a lui Ren sunt concepute pentru a trimite un mesaj altor membri ai elitei chineze că orice critică publică sau sfidare a lui Xi nu va fi tolerată, potrivit observatorilor.

    În eseul publicat în martie, Ren a criticat represiunii partidului asupra libertăţii presei şi intoleranţa disidenţei. În timp ce eseul nu îl menţiona pe Xi pe nume, el se referea în mod oblic la liderul superior al ţării drept un „clovn” înfometat de putere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • TikTok speră ca Trump să permită parteneriatul cu Oracle, după ce chinezii au respins oferta Microsoft

    Chinezii de la ByteDance speră ca preşedintele american Donald Trump să permită parteneriatul încheiat cu Oracle pentru TikTok, după ce au respins oferta prin care Microsoft voia să cumpere operaţiunile din SUA ale reţelei de socializare, potrivit CNBC.

    Casa Albă a impus un deadline la data de 20 septembrie pentru ByteDance, care trebuie să găsească un cumpărător pentru operaţiunile din SUA ale TikTok sau să se confrunte cu interdicţia de a opera pe teritoriul american.

    Decizia americanilor a plecat de la volumul masiv de date colectate şi stocate de chinezi de la utilizatorii din SUA şi de la acuzaţia că aceste date ar ajunge în China. Tranzacţia pe care ByteDance vrea să o semneze i-ar transforma pe americanii de la Oracle în partener de tehnologie, iar aceştia ar stoca şi securiza datele în interiorul teritoriului american.

    Chinezii au refuzat în weekend oferta prin care Microsoft voia să cumpere operaţiunile din TikTok din SUA.

    Nu este clar dacă preşedintele american Donald Trump va aproba un plan de restructurare care prevede ca ByteDance să rămână în controlul operaţiunilor din SUA, atât financiar, cât şi operaţional.

    În cadrul tranzacţiei cu Oracle, compania americană ar prelua o participaţie semnificativă în operaţiunile din SUA ale TikTok.

    În prezent, ByteDance este în negocieri atât cu Oracle, cât şi cu Walmart, care vor să preia câte o participaţie în businessul din SUA, însă sursele citate de CNBC arată că nu este pe masă întreaga companie.

  • Statele Unite retrag vizele a peste o mie de studenţi şi cercetători chinezi

    Statele Unite au anunţat că retrag vizele a peste 1.000 de studenţi şi cercetători chinezi care studiază deja în SUA. Motivul invocat de administraţia Trump este acela că studenţii ar atenta la siguranţa naţională. Autorităţile chineze acuză SUA de discriminare rasială.

    Drept egal la educaţie, dar nu şi pentru chinezii bănuiţi că ar vrea să spioneze SUA, conform BBC.

    Nu cu mult timp în urmă, preşedintele Donald Trump a făcut o serie de declaraţii privind chinezii bănuiţi că ar avea legături cu regimul militar. Trump a susţinut că aceştia ar fi furat date clasificate.

    Drept răspuns, China a acuzat SUA de discriminare rasială.

    Un reprezentant al lui Trump a precizat că vizele au fost retrase „studenţilor cu risc înalt şi academicienilor cercetători”, dar şi că „SUA va continua să primească studenţi şi cercetători legitimi din China care nu au legătură cu partidul comunist chinez”.

    Ministrul de Externe chinez a spus, în replică, faptul că aceste declaraţii reprezintă persecuţie politică şi discriminare rasială. „Încalcă grav drepturile omului în ceea ce îi priveşte pe aceşti studenţi chinezi”, a precizat Zhao Lijan, care a adăugat că „ţara îşi rezervă dreptul de a comenta”.

    Mai mulţi studenţi de origine chineză din SUA spun că se confruntă cu atitudini ostile şi suspiciune în campusurile universitare şi că, mai mult, sunt des întrebaţi despre motivul pentru care au ales să studieze în State.

    Circa 370.000 de studenţi din China erau înscrişi în universităţile din SUA în anii 2018-2019.

  • O provincie chineză interzice importurile de carne îngheţată de teama pandemiei

    „Capitala provinciei chineze Guangdong din sudul ţării a suspendat importurile de carne, peşte şi fructe de mare congelate din ţările afectate de pandemia de Covid-19, în condiţiile în care autorităţile de la Beijing iau din ce în ce mai mult în condiderare alimentele refrigerate ca posibil transmităţor de boală, scrie Financial Times.

    Autorităţile din Guangzhou au dezvăluit restricţiile pe termen scurt fără a numi ţările ale căror importuri sunt vizate şi au cerut angajaţilor care au intrat în contact cu carnea îngheţată să se testeze pentru Covid-19.

    Guangdong este cea mai populată provincie din China, cu 113 milioane de proprietari de locuinţe, şi este un centru de producţie crucial responsabil pentru mai mult de o zecime din dezvoltarea financiară a naţiunii.

    „n prima jumătate a anului 2020, oraşul Guangzhou, capitala provinciei, a importat carne congelată, peşte şi fructe de mare de peste 665 milioane dolari.

    Săptămâna trecută, Shenzhen, un oraş din Guangdong de la graniţa Chinei continentale cu Hong Kong, a anunţat că un eşantion colectat din aripi de pui congelate importate din Brazilia ieşit pozitiv în testele pentru depistarea coronavirusului SARS-CoV-2.Bogdan Cojocaru

  • Chinezii au început să-i ridice pe miliardarii pro-democraţie: Mogulul din media asiatică, Jimmy Lay, a fost arestat pe fondul încălcării noi legi a securităţii naţionale introduse de Beijing

    Jimmy Lay, unul dintre cele mai emblematice figuri pro-democratice din Hong Kong, a fost arestat, iar ziarul acestuia se află sub ancheta autorităţilor chineze. Această măsură a fost luată pe fondul noilor legi privind securitatea naţională, care au fost introduse de conducerea de la Beijing, scrie The Guardian.

    Măsurile luate împotriva Apple Daily, cel mai mare ziar pro-democratic din Hong Kong, dar şi împotriva lui Jimmy Lay şi al mai multor directori, au fost imediat condamnate de mai mulţi activişti şi jurnalişti care consideră că ziua de luni este ziua în care „libertatea presei a murit în mod oficial.”

    Jimmy Lay, în vârstă de 71 de ani, dar şi mai mulţi directori, împreună cu membri ai familiilor au fost arestaţi luni dimineaţa pe fondul acuzaţiei de „colaborare cu forţele străine” şi „conspirare în scopul realizării de fraude”.

    „Operaţiunile poliţiei sunt încă în desfăşurare şi nu se exclude posibilitatea aparţiei unui nou val de arestări”, au declarat reprezentaţii forţelor de ordine.

    Arestarea mogulului din media nu a fost un eveniment neaşteptat, însă aceasta a intensificat tensiunile existente în interiorul Hong Kongului, care au fost provocate de noua lege a securităţii naţionale intorduse de Beijing.

    Un ziar aservit Partidului Comunist Chinez l-a etichetat pe Jimmy Lay drept un „trădător modern”, sugerând totodată că acesta nu va putea fi eliberat pe cauţiune şi că se va confrunta cu o „pedeapsă grea”.

  • Chinezii de la TikTok sunt „şocaţi” după decizia lui Trump de a interzice aplicaţia şi se pregătesc să meargă în tribunal

    Chinezii din spatele TikTok au anunţat vineri că sunt „şocaţi”, după decizia lui Donald Trump de a interzice aplicaţia şi au subliniat că sunt dispuşi să meargă în tribunal pentru a-şi face dreptate, potrivit Reuters.

    „Vom urma toate căile pe care le avem la dispoziţie pentru a ne asigura că suntem trataţi în mod egal şi corect – dacă nu de către administraţie, atunci de către tribunalele americane”, a transmis TikTok.

    Ultimatum fără precedent: Donald Trump a orodonat companiilor americane ca în 45 de zile să întrerupă afacerile cu celebrele aplicaţii chinezeşti TikTok şi WeChat. Prima reacţie pe bursă: Firmele chinezeşti de IT au înregistrat o pierdere de 100 mld. dolari

  • Ţara unde preşedintele a cerut întregii naţiuni să conducă lumea în domeniul inteligenţei artificiale. Progresele au uimit pe toata lumea

    Preşedintele Xi Jinping a cerut naţiunii chineze să conducă lumea în domeniul inteligenţei artificiale. Progresele înregistrate până acum arată că chinezii vor atinge acest obiectiv. Doar în 2018, 60 de noi companii de inteligenţa artificială au intrat pe piaţa de învăţământ privat de acolo şi realizările lor îi uimesc chiar şi pe germani. 

    Anul trecut, la Shanghai, o delegaţie de parlamentari din Germania a putut vedea la lucru o aplicaţie care foloseşte inteligenţa artificială pentru monitorizarea şi îndrumarea procesului de învăţare la copii. Unul dintre politicieni a întrebat în glumă dacă software-ul poate prezice dacă un copil va deveni profesor sau simplu muncitor, iar răspunsul sec dat de gazdă, un executiv chinez, i-a lăsat pe toţi cu gurile căscate şi cu o teamă în suflet. „Desigur”, a spus gazda. „Acesta şi este scopul programului”.

    Cel care a răspuns este un director la firma chineză de cercetare în domeniul inteligenţei artificiale Squirrel AI. Delegaţia germană a fost şocată pentru că, după cum a povestit unul dintre membrii acesteia, „noi nu vrem un stat în care datele să fie folosite pentru a dirija şi controla oamenii”. Povestea a fost spusă de Bloomberg într-un material în care arată cum China dă formă temerilor şi ambiţiilor Germaniei după plecarea cancelarului Angela Merkel de la putere, o Germanie care se vede din ce în ce mai aproape de momentul în care va trebui să aleagă între China şi SUA.

    Prin această poveste se poate ajunge la alta, la fel de fascinantă, dar mai SF: cea a Squirrel AI.
    Totul a început cu Derek Haoyang Li. Deşi un copil minune, pentru Li învăţatul nu a fost de la început uşor. Când avea trei ani, tatăl său – un cunoscut educator şi autor – a devenit atât de frustrat de progresul fiului său la chineză, încât a jurat să nu-l mai înveţe niciodată. „M-a lovit de aici până aici”, îi povesteşte Li, întinzând larg braţele, lui Alex Beard, fost profesor şi autor de articole şi analize despre învăţare şi rolul roboţilor în acest proces. Povestea de faţă a fost publicată de The Guardian. Cu toate acestea, când Li a început şcoala, la vârsta de cinci ani, lucrurile au început să meargă. Cinci ani mai târziu, a fost selectat dintre cei doar 10 studenţi aleşi din provincia sa natală, Henan, pentru a învăţa să scrie coduri digitale. La 16 ani, Li s-a întrecut cu 15 milioane de copii la Olimpiada Chineză de Matematică şi a câştigat premiul I. Dintre ofertele care au venit de la instituţiile de elită ale ţării, el a ales un program experimental rapid la Universitatea Jiao Tong din Shanghai. Astfel, a putut studia matematica, acoperind, de asemenea, informatica, fizica şi psihologia.

     

    În primul său an la universitate, Li a fost extrem de timid. Dar a inventat un algoritm personal, pentru a-şi face prieteni la cantină, care evalua date despre dimensiunea grupului şi subiectul conversaţiei pentru a optimiza şansele unei întâlniri pozitive. Strategia l-a ajutat să-şi facă prieteni, aşa că a dezvoltat alţi algoritmi: cum să stăpânească engleza, cum să interpreteze visele, cum să-şi găsească o prietenă. În timp ce alţi studenţi petreceau nopţi lungi învăţând, Li a început să se gândească la modul în care îşi poate aplica abordarea algoritmică în afaceri. Când a absolvit, la sfârşitul mileniului, a decis să îşi construiască o avere în domeniul pe care îl stăpânea cel mai bine: educaţia.

    În prezent, la 42 de ani, Li nu mai afişează nimic din stângăciile din zilele sale de studenţie. Antreprenor de succes, care a ajutat la crearea unei companii de îndrumare de un miliard de dolari, Only Education, el este carismatic şi talentat la a face declaraţii bombastice. „Educaţia este una dintre industriile pe care chinezii le pot dezvolta mult mai bine decât occidentalii”, a spus el anul trecut. Motivul, a explicat Li, este că „chinezii sunt mai sofisticaţi” pentru că sunt crescuţi într-o societate în care oamenii spun foarte rar ceea ce au în cap.

    Li este fondatorul Squirrel AI, o companie de educaţie care oferă servicii livrate parţial de oameni, dar mai ales de maşini inteligente, despre care spune că va transforma educaţia aşa cum o cunoaştem astăzi. Peste tot în lume, antreprenorii fac afirmaţii la fel de extravagante cu privire la puterea învăţării online – şi din ce în ce mai mulţi bani curg înspre ei. În Silicon Valley, companii precum Knewton şi Alt School au încercat să personalizeze învăţarea prin intermediul tabletelor. În India, Byju’s, o aplicaţie de învăţare în valoare de 6 miliarde de dolari, şi-a asigurat sprijin din partea Facebook şi a gigantului chinez al internetului Tencent şi sponsorizează acum echipa de cricket a ţării – un joc foarte popular printre indieni. În Europa, compania britanică Century Tech a semnat un acord pentru a lansa o platformă inteligentă de predare şi învăţare în 700 de şcoli belgiene şi în alte câteva zeci din Marea Britanie. Promisiunile lor sunt puse la încercare de pandemia de COVID-19 – cu 849 de milioane de copii din întreaga lume  fără acces la şcoli în martie 2020, umanitatea a făcut parte dintr-un experiment fără precedent în ceea ce priveşte eficacitatea învăţării online.
    Însă în China, unde preşedintele Xi Jinping a cerut naţiunii să ajungă să conducă lumea în inovaţia AI până în 2030, se înregistrează cele mai rapide progrese. Doar în 2018, a spus Li, 60 de noi companii de AI au intrat pe piaţa de învăţământ privat de acolo. Squirrel AI face parte din această nouă generaţie de start-up-uri de educaţie. Compania a înregistrat deja 2 milioane de studenţi, a deschis 2.600 de centre de învăţare în 700 de oraşe din China şi a strâns 150 milioane de dolari de la investitori. Directorul de AI al companiei este Tom Mitchell, fostul decan de informatică de la Universitatea Carnegie Mellon, iar lista ei de posturi include, de asemenea, o serie de talente chineze de top, inclusiv zeci de „superprofesori” – o desemnare oficială dată celor mai experimentaţi educatori din ţară. În ianuarie, în perioada cea mai grea a epidemiei în China, compania s-a asociat cu biroul de învăţământ din Shanghai pentru a oferi produse gratuite studenţilor din oraş.
    Deşi cele mai ambiţioase caracteristici nu au fost încă încorporate în sistemul Squirrel AI, compania susţine că a obţinut deja rezultate impresionante. La sediul central din Shanghai pot fi vizionate clipuri cu profesorii umani învinşi de calculatoare la concursuri televizate în care concurenţii organici şi electronici s-au întrecut în a învăţa o clasă de studenţi cât mai multă matematică într-o singură săptămână. Experimentele privind eficienţa diferitelor tipuri de videoclipuri didactice cu audienţe de test au relevat faptul că elevii învaţă mai bine dintr-un videoclip prezentat de un tânăr aspectuos decât de la un profesor experimentat, dar mai în vârstă.
    Li vorbeşte adesea despre un viitor în care tehnologia va permite copiilor să înveţe de 10 sau chiar de 100 de ori mai mult decât o fac astăzi. Astfel de afirmaţii nebuneşti, tipice sectorului tehnologiei educaţiei hiperactive, tind să provoace două reacţii diferite. Prima este: aiurea – predarea şi învăţarea sunt prea complexe, sunt meserii prea umane pentru a fi preluate de roboţi. A doua reacţie este de surprindere: o, nu, profesorii roboţi cuceresc educaţia aşa cum o ştim astăzi. Există o oarecare justificare pentru ambele reacţii, dar se pare că povestea reală a educaţiei AI este mult mai complicată.
    La un centru de învăţare qal Squirrel AI, aflat într-o clădire de birouri din Hangzhou, un oraş la 70 de mile vest de Shanghai, un cursor arată ostentativ spre cuvintele „Tehnologia modernă ne-a deschis ochii către multe lucruri”. Acolo, aplecat la o masă hexagonală într-una dintre cele 12 săli de clasă mici, Huang Zerong, în vârstă de 14 ani, ajunsese la jumătatea unei lecţii de engleză de 90 de minute. În timp ce elevul naviga prin activităţi pe MacBookul său, o tânără amabilă ca o soră mai mare stătea lângă el, observându-i progresul. Mai jos, copacii din parcul naţional de zonă umedă Xixi abia tremurau în căldura după-amiezii. Pe ecranul lui Huang a apărut o întrebare, iar un grafic virtual arăta nivelul său de cunoştinţe de engleză în timp real, scorul pe unitate şi pe ce se concentrează învăţarea – împreună cu pictograma elegantă a simbolului Squirrel AI, o veveriţă.
    „India este renumită pentru industria ________”.
    Huang a citit cele trei răspunsuri posibile, alegând să ignore „treasure” şi „typical” şi să tasteze în schimb „t-e-c-h-n-o-l-o-g-y”.
    „T____ se schimbă rapid”, a venit următoarea propoziţie.
    Huang s-a uitat spre tânăra femeie, apoi a scris „e-c-h-n-o-l-o-g-y” din memorie. Ea şi-a împreunat mâinile. „Bun!“ a spus supraveghetoarea în timp ce o altă propoziţie cerea să fie completată. Huang îşi începuse cursul de engleză, care avea să dureze un sezon, cu câteva luni mai devreme, cu un test de diagnostic. S-a conectat la platforma Squirrel AI de pe laptop şi a răspuns la o serie de întrebări menite să-i evalueze stăpânirea a peste 10.000 de „puncte de cunoaştere” (cum ar fi distincţia între cuvinte asemănătoare ca formă, dar diferite ca înţeles). Pe baza răspunsurilor, software-ul de la Squirrel AI a generat pentru copil o „hartă de învăţare” precisă, care va determina ce texte va citi, ce videoclipuri va vedea, ce teste va face.
    În timp ce avansa cu lecţiile – cu sprijinul ocazional al unui îndrumător uman lângă el, sau al unuia dintre sutele accesibili prin intermediul legăturilor video de la sediul Squirrel AI din Shanghai – conţinutul era actualizat automat, deoarece sistemul a considerat că Huang stăpânea noi cunoştinţe.

     

    Huang a spus că a fost mai puţin distras la centrul de învăţare decât la şcoală şi că s-a simţit prieten cu tehnologia. „Este distractiv”, a spus el jurnalistului de la The Guardian după curs, cu ochii fixaţi în poală. „Este mult mai uşor să te concentrezi asupra sistemului, deoarece ai de-a face cu un dispozitiv.” De asemenea, scorurile sale la limba engleză păreau să se îmbunătăţească, motiv pentru care mama lui a plătit centrului încă 91.000 RMB (aproximativ 12.000 de euro) pentru încă un an de lecţii, în jur de 400 de ore în total.
    „Oricine poate învăţa”, a explicat Li după discuţiile cu Huang. Este nevoie doar de mediul potrivit şi de metoda potrivită, a spus el. Ideea pentru Squirrel AI i-a venit cu cinci ani mai devreme. Un deceniu la compania sa de tutorat, Only Education, îl lăsase cu frustrări. El a descoperit că dacă vrei să îmbunătăţeşti progresul unui elev, de departe cel mai bun mod este să-i găseşti un profesor bun. Dar profesorii buni erau rari. Găsirea şi instruirea a 8.000 de profesori noi în fiecare an era un proces anevoios care îi limita numărul de studenţi – şi creşterea afacerii sale.
    Răspunsul, a decis Li, este învăţarea adaptivă, unde un sistem inteligent bazat pe computer se adaptează automat la cea mai bună metodă pentru fiecare elev în parte. Ideea învăţării adaptive nu era nouă, dar Li era încrezător că evoluţiile din cercetarea AI însemnau că progresele uriaşe îi erau la îndemână. În loc să încerce să recreeze inteligenţa generală a unei minţi umane, cercetătorii au obţinut rezultate impresionante punând AI să lucreze la sarcini specializate. Medicii AI sunt acum egali sau mai buni decât oamenii la analizarea razelor X pentru anumite patologii, în timp ce avocaţii AI efectuează cercetări juridice care erau făcute cândva de către funcţionari.
    În urma unor astfel de descoperiri, Li a decis să sporească eforturile profesorilor săi umani cu un profesor virtual neobosit, perfect replicabil. „Imaginaţi-vă un îndrumător care ştie totul”, a spus el, „şi care ştie totul despre tine.”
    În Hangzhou, Huang se lupta cu cuvântul „hurry”. Pe ecranul său a apărut un videoclip cu un tânăr profesor îngrijit prezentând o lecţie de trei minute despre cum să folosească cuvântul cu pricina şi expresiile înrudite. Huang privea captivat.
    Momente de genul acesta, în care o contribuţie didactică scurtă are ca rezultat un mic succes de învăţare, sunt cunoscute sub numele de „nuggets” (pepite). Visul lui Li, care este şi visul educaţiei adaptive în general, este acela că AI va oferi într-o bună zi experienţa de învăţare perfectă, asigurându-se că fiecare dintre noi primeşte doar bucata potrivită de conţinut, livrată într-un mod corect, la momentul potrivit pentru nevoile individuale.
    Un mod în care Squirrel AI îşi îmbunătăţeşte rezultatele este prin recoltarea constantă a datelor despre utilizatorii săi. În timpul lecţiei lui Huang, sistemul a urmărit şi înregistrat continuu fiecare tastare a acestuia, mişcările cursorului, răspunsuri corecte sau greşite, texte citite şi videoclipuri urmărite. Aceste date au fost marcate pe linia temporală pentru a arăta unde Huang a sărit peste sau a persistat pe o anumită sarcină. Fiecare „nugget” (videoclip de vizionat sau text de citit) i-a fost apoi recomandat pe baza unei analize a datelor sale, acumulate din sute de ore de lucru pe platforma Squirrel şi din datele altor 2 milioane de studenţi. „Profesorii digitali pot colecta mai multă experienţă didactică decât ar putea colecta vreodată un om, chiar şi într-o sută de ani de predare”, a spus Tom Mitchell, directorul principal de AI al Squirrel AI.
    Viteza şi acurateţea platformei Squirrel AI vor depinde mai ales de numărul de utilizatori studenţi pe care reuşeşte să-i înscrie. Mai mulţi studenţi echivalează cu mai multe date. Pe măsură ce fiecare elev îşi croieşte drumul printr-un set de puncte de cunoaştere, lasă o urmă tot mai bogată în informaţii. Aceste date sunt apoi folosite pentru a antrena algoritmii părţii „gânditoare” a sistemului AI Squirrel.
    Acesta este un motiv pentru care Squirrel AI şi-a integrat afacerea online cu centre de învăţare fizice. Majoritatea copiilor din China nu au acces la laptopuri şi internet de mare viteză. Centrele de învăţare înseamnă că compania poate ajunge la copii la care altfel nu ar putea. Unul dintre motivele pentru care Mitchell spune că se bucură că lucrează cu Squirrel AI este volumul mare de date pe care compania le colectează. „Vom avea milioane de exemple naturale”, a spus el cu emoţie.

  • Poate România să „îi bată” pe chinezi? Răspunsul nostru la ce se întâmplă în lume ar putea aduce investiţii substanţiale. De ce am putea să ieşim câştigători din acest război cu pandemia

    Luând în calcul contextul pandemic, nu putem să nu ne întrebăm care sunt şansele României de a se transforma din nou într-un hub regional şi poate chiar global al producţiei. În domeniul aprovizionării de pildă, în contextul actualei pandemii, există şi o tendinţă de mutare a lanţurilor de aprovizionare dinspre China către Europa, care ar poate fi o veste bună pentru ţările est-europene, în special pentru România, pentru că ar putea veni cu investiţii străine noi, a observat Alexander Boersch, economistul-şef şi coordonatorul diviziei de cercetare din cadrul Deloitte Germania, în cadrul evenimentului Deloitte/ZF CFO Summit. „Am văzut multe discuţii despre lanţurile de aprovizonare. Sunt câteva trenduri în care lanţurile de aprovizionare ar putea să se mute dinspre China spre Europa, lucru care ar putea fi interesant pentru ţările din Europa de Est, în special pentru România. Această mutare ar putea veni cu investiţii substanţiale. Mă aştept ca multe investiţii să fie realizate în acest context. Nu neapărat anul acesta, dar poate anul viitor“, a spus Alexander Boersch, invitatul special al evenimentului.

    „Sunt două motive pentru care unii producători internaţionali ar putea decide relocalizarea producţiei în Europa: reducerea dependenţei de continentul asiatic (de exemplu, în industria farmaceutică, ingredientele vin în proporţie de 80% din China sau India) sau nevoia de a reconstitui proximitatea pe lanţul de producţie (în piata componentelor electronice, de exemplu). Pentru industria chimică şi farmaceutică vedem tendinţa de a asigura un soi de suveranitate sanitară, în timp ce pentru electronice, motivaţiile principale sunt proximitatea faţă de locul unde se asamblează produsul finit, deci faţă de client”, a răspuns Raluca Pârvu, business manager la BPI Group, companie de consultanţă în management şi resurse umane, întrebată de Business MAGAZIN care sunt şansele ca producţia asiatică să se relocheze în România. Ea este de părere că vor fi luate şi astfel de decizii, de relocare a producţiei, mai ales că unele guverne le încurajează „puternic şi promit sprijin financiar consistent” acestor companii.

     „Costul scăzut al producţiei fusese motivul pentru care multe industrii au ales Asia ca bază de producţie. În contextul postpandemic, nu se pune problema ca producătorii să accepte costurile de producţie europene (de două ori mai mari în medie) pentru că acest lucru se va regăsi implicit şi în costul final al produselor. Deci vor căuta soluţii să obţină costuri similare cu cele asiatice în Europa.”

     Însă unul dintre principalii factori care vor atrage producătorii internaţionali va fi automatizarea şi digitalizarea, atât la nivel public cât şi privat. „Dacă procesele automatizate vor fi eficiente ca şi cost, atunci noile investiţii se vor direcţiona şi către Europa. Dar asta implică mult mai puţin personal”, observă ea.

    Astfel, ea crede că „este puţin probabil ca industrii care folosesc intensiv mâna de lucru ieftină să vină în Europa, puţine sunt ţările cu cost competitiv din acest punct de vedere. Mai degrabă aşteptăm investiţii în centre de cercetare sau companii tehnologice, unde procesele de lucru au mare valoare adăugată”.

    În acest context, ea consideră că „România poate juca o carte importantă şi mai ales are nevoie să investească major în cercetare, în educaţie, pentru a putea forma specialişti şi, eventual, să le şi dea o pâine acasă, nu să-i exporte prin alte ţări”. Raluca Pârvu adaugă că pe termen scurt şansele României de a atrage noi investiţii sunt moderate: infrastructura nu s-a dezvoltat major, nu avem vizibilitate pe planuri consistente de investiţii publice, deficitul de forţă de muncă este încă de actualitate în ciuda acestui început de criză. „Şi mai ales România intră în competiţie cu multe alte ţări din regiune şi chiar cu ţările de origine ale marilor grupuri producătoare. Nu e de ignorat că în ultimii cinci ani România nu a beneficiat deloc de tendinţa de relocalizare industrială. Ba mai mult, ne aflăm printre ţările care au beneficiat masiv de pe urma offshoring-ului”, a continuat Pârvu.

    Ea mai spune că „pentru companiile producătoare va deveni important să găsească locul potrivit, nu doar locul cel mai ieftin – costuri mici de transport şi logistice, costuri cu forţa de muncă”.  În mod tradiţional, Transilvania a fost cel mai bun bazin ocupaţional pentru industrie, pentru că atât infrastructura cât şi personalul calificat erau disponibile. „Pentru noi investiţii sunt argumente importante în decizie şi nu sunt motive ca aceste argumente să se fi schimbat. Va mai conta şi peisajul politic de după alegeri, mai ales dacă la nivel local şi judeţean se vor găsi lideri capabili să înţeleagă cât de importante sunt locurile de muncă pentru comunitate”, a mai observat ea.

    Florin Godean, country manager în cadrul furnizorului de servicii de resurse umane Adecco România, este de părere că atuurile ţării constau în „experienţa ultimilor 20 de ani, timp în care a atras multe investiţii străine exact în domeniul industrial şi de producţie. Acest lucru a adus după sine pregătirea unor generaţii de blue collars (şi nu numai) care s-ar integra cu uşurinţă în fabricile noilor investitori. În acelaşi timp faptul că apar tot mai multe şcoli duale şi că infrastructura de transport se extinde sunt atuuri foarte importante pentru România”.

    El observă că în prezent, regiunile cu cel mai mare potenţial de atragere a investitorilor internaţionali sunt cele care au un capital uman disponibil şi bine pregătit. „Desigur, şi infrastructura de transport este importantă, dar aş pune accentul pe resurse umane disponibile care să deservească aceşti investitori, spre exemplu regiunile Bucureşti-Ilfov, Vest, Nord-Vest.”

    Principalele motive care ar sta la baza mutării producţiei din Asia în Europa ar fi chiar o înrăutăţire a pandemiei de Covid-19, care pe lângă faptul că ar aduce producţia din Asia în Europa, ar perturba lanţurile de producţie în Asia, astfel că „investitorii ar alege să aducă producţia mai aproape de consumatorii finali”, a mai spus Florin Godean.

     „Europa este un mare consumator de bunuri şi servicii, iar estul continentului poate prelua aceste investiţii. Mai ales pentru că ţările din est au dat dovada că pot gestiona cu succes pandemia de COVID-19 – Ungaria, Bulgaria, Slovenia, Croaţia, inclusiv România.”

    Totuşi, Florin Godean crede că momentan „este dificil să anticipăm o astfel de mişcare logistică. Mai ales că sunt mulţi factori care ne indică mişcări între ţările asiatice. La începutul lunii martie Apple, Google şi Microsoft luau în calcul mutarea unor centre de producţie din China în ţări din Asia de Sud-Est care au avut mai mult succes în gestionarea epidemiei Covid-19 – spre exemplu, Vietnam sauThailanda. Chiar şi aşa, este evident că România ar avea de câştigat dacă marii producători de bunuri ar muta producţia în ţară. Principalii câştigători ar fi angajaţii care au fost de curând disponibilizaţi şi sunt în căutarea unui loc de muncă şi, ulterior, statul şi toţi furnizorii locali de materii prime, bunuri intermediare şi servicii.”

    Cu atuuri sau fără, pentru a se asigura că producătorii cu renume internaţional nu vor ocoli piaţa locală, statul român ar trebui să acorde importanţă anumitor indicatori şi factori ce pot atrage sau respinge aceste potenţiale investiţii străine.

    „Măsurile acestea nu sunt diferite de cele pe care le auzeam postcriză, ele fiind stabilitate economică şi fiscală, facilităţi pentru investitorii străini, o forţă de muncă din ce în ce mai educată şi disponibilă, infrastructură de transport – o condiţie esenţială pentru industrie. Suplimentar, dacă ar exista resurse, s-ar impune un plan strategic cu finanţare pentru sectoarele susceptibile să relocalizeze afaceri în Europa”, a explicat Raluca Pârvu.

    De asemenea, Florin Godean consideră că „un punct bun de început ar fi reducerea impozitării pe muncă. Lucrul acesta ar reduce presiunea costurilor pentru angajatori, ar duce la creşterea salariilor şi ar încuraja românii să îşi caute un loc de muncă în ţară. Cu o forţă de muncă disponibilă şi un cadru de impozitare mai relaxat, România ar compensa pentru lipsa infrastructurii de transport, care încă se lasă aşteptată”.

  • Chinezii construiesc un oraş al viitorului ”fără maşini” pentru angajaţii ”Facebook”-ului chinezesc

    Gigantul chinez din industria tehnologiei Tencent a prezentat planuri pentru un „oraş al viitorului, aproape în întregime, fără maşini”, echivalent ca dimensiune cu Monaco, în metropola chineză din Shenzhen. Oraşul va avea 2 milioane de metri pătraţi şi o capacitate de 80.000 de locuitori

    Gigantul chinez din industria tehnologiei Tencent a prezentat planuri pentru un „oraş al viitorului, aproape în întregime, fără maşini”, echivalent ca dimensiune cu Monaco, în metropola chineză din Shenzhen.

    Denumit „Net City”, dezvoltarea urbană de 2 milioane de metri pătraţi (22 de milioane de metri pătraţi) va acorda prioritate pietonilor, spaţiilor verzi şi autovehiculelor, potrivit proiectanţilor săi.

    Oraşul va ocupe o suprafaţă de pământ recuperată care iese în estuarul râului Zhujiang, Râul Perlă. Proiectat pentru a găzdui o populaţie de aproximativ 80.000 de oameni, site-ul va servi în primul rând Tencent, conglomeratul din spatele WeChat, considerat a fi Facebook-ul chinezesc şi serviciul popular de mesagerie QQ din China.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Oficial: Vaccinul chinez împotriva coronavirusului va fi disponibil pentru toată lumea

    China va face vaccinul împotriva noului coronavirus un „bun comun” la nivel global în momentul când dezvoltarea sa va fi finalizată, relatează Reuters.

    China va face vaccinul împotriva noului coronavirus un bun comun la nivel global în momentul când dezvoltarea sa va fi finalizată, relatează Reuters.

    Într-o conferinţă de presă susţinută duminică Ministrul Tehnologiei şi Ştiinţei din China a precizat că ţara sa doreşte o creştere a cooperării internaţionale în cazul dezvoltării unui vaccin.

    China va face vaccinul „un bun public global” când va fi gata, a precizat Wang Zhigang în cadrul conferinţei suţinute la Beijing.

    În China au fost confirmate astăzi 6 noi cazuri de infectare cu noul coronavirus. Numărul total conform autorităţilor este de 83.036 de infectări şi 4634 de decese.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro