Tag: cheltuieli

  • Criza energiei: Polonia va cheltui 5 miliarde de dolari pentru sprijinirea populaţiei

    Guvernul polonez a anunţat că va cheltui mai mult de 5,3 miliarde de dolari pentru sprijinirea gospodăriilor, în contextul creşterii preţurilor la energie în Europa.

    Anterior, autorităţile din Polonia au anunţat că vor îngheţa preţurile la energie pentru gospodării în 2023 la nivelul din acest an până la o anumită limită de utilizare. De asemenea, se vor oferi reduceri pentru economisirea energiei.

    Parlamentul urmează să înceapă miercuri să discute cel mai recent proiect de lege privind sprijinul pentru energie.

    Majoritatea gospodăriilor ar urma să primească o limită de 2.000 kWh pe an, gospodăriile cu persoane cu dizabilităţi ar urma să primească 2.600 kWh, în timp ce familiile cu trei sau mai mulţi copii şi fermierii ar avea dreptul să primească până la 3.000 kWh de energie mai ieftină.

    Guvernul estimează că îngheţarea preţurilor la energie pentru gospodării ar costa până la 4,5 miliarde de dolari, că o plată unică pentru persoanele care folosesc electricitatea pentru încălzire s-ar ridica la 200 de milioane de dolari şi că o reducere pentru cei care economisesc energie ar costa 550.000 de milioane de dolari.

    Acestea ar însemna un total de 5,3 miliarde de dolari.

  • Sondaj CEC Bank: pentru mai mult de 25% dintre români, cheltuielile cu locuinţa ajung la 40-60% din venituri

    Românii încep să fie mult mai atenţi la cheltuielile care pot afecta bugetul familiei, în condiţiile în care pentru 25,5% dintre aceştia cheltuielile cu locuinţa au ajuns să reprezinte 40-60% din venituri, rezultă dintr-un sondaj realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro.

    Potrivit sondajului, 66,43% dintre români spun că obişnuiesc să-şi urmărească bugetul lunar, numărul acestora fiind în creştere (cu circa 3%) faţă de primul trimestru al acestui an.

    Ca pondere, circa 75% din rândul celor mai înaintaţi în vârstă (peste 55 de ani) spun că îşi urmăresc bugetul în mod constant, în timp în rândul tinerilor doar 55% din cei sub 25 de ani spun că au acest obicei.

    Cheltuielile cu casa au o pondere semnificativă în veniturile românilor.

    Pentru 25,52% dintre români, aceste cheltuieli reprezintă 40-60% din venituri. Tinerii sub 25 ani au cheltuieli minime cu locuinţa: 24% dintre aceştia alocă sub 20% din venituri, o posibilă explicaţie fiind faptul că mulţi preferă să locuiască în continuare cu părinţii. 

     

  • ​Întrebarea săptămânii: ​Ţie cum ţi-a afectat copilăria relaţia cu… banii?

    Românii nu economisesc, românii fac investiţii proaste sau se îndatorează excesiv. Auzim asta mereu – chiar recent, un studiu pe care l-am citat şi noi în secţiunea de ştiri, spune că planificarea financiară se numără printre activităţile cel mai des amânate de români, un procent de circa 60% dintre aceştia neavând au un plan financiar de rezervă.

    Totuşi, mai puţin se vorbeşte despre cauzele acestor fenomene, care pot fi conectate inclusiv cu psihicul nostru. Se pare că, la fel ca în cazul oricărei relaţii, şi relaţia cu banii poate fi influenţată de „sechelele” din copilărie. Şi, când majoritatea adulţilor de azi au trecut prin comunism şi efectele acestuia, e aproape imposibil ca ei să nu fi trăit trauma sărăciei sau a dificultăţilor financiare.

    Or, specialişti citaţi recent de CNN spun că, atunci când creşti într-un mediu volatil din punct de vedere financiar, în special la limita sărăciei, aceasta poate lăsa amprente puternice asupra modului în care gestionezi banii când eşti adult, indiferent de ce succese ai în prezent. Terapeuţii – fiindcă se pare că în Statele Unite există chiar şi experţi dedicaţi „reparării” acestor traume – spun că în funcţie de nivelul de stres legat de bani din copilărie, un adult poate să decidă acum să fie excesiv de atent cu cheltuielile sau, dimpotrivă, să îşi cheltuie banii ca şi cum ziua de mâine nu ar exista.

    Tu ce relaţie crezi că ai cu banii?


    ioana.matei@businessmagazin.ro


     

     

  • Românii cheltuie pentru începerea anului şcolar cu 51% mai mult decât anul trecut

    Opt din 10 părinţi din mediul urban declară că achiziţionează produse pentru noul an şcolar înaintea începerii acestuia. Bugetul mediu alocat pentru cumpărarea produselor pentru noul an şcolar a crescut cu 51% faţă de anul trecut,  de la 1.349 lei în 2021, la 2.043 lei în 2022. 

    Cele mai populare categorii de produse care au fost sau vor fi achiziţionate pentru anul şcolar 2022-2023 sunt: încălţăminte (97%), îmbrăcăminte (96%), rechizite (92%), manuale/ culegeri (84%), laptop/ tabletă (48%), mobilier şcolar (47%), telefon mobil (45%).

    „Ca în anii trecuţi, părinţii sunt adevăraţii eroi ai crizelor succesive cu care se confruntă România. În 2022, familiile care au copii s-au adaptat din mers la inflaţie, sacrificând poate alte zone ale bugetului gospodăriei pentru a se asigura că cei mici sunt pregătiţi de începerea şcolii, chiar şi prin creşterea bugetului până la 51% faţă de anul trecut”, declară Andrei Elvădeanu, Head of Quantitative Research, iSense Solutions.

    În ceea ce priveşte sumele alocate diferitelor produse necesare elevilor, pentru categoria laptopuri sau tablete românii din mediul urban scot din buzunar în medie 1.428 lei, pentru telefoane mobile în medie 885 lei, mobilier şcolar în medie 587 lei, îmbrăcăminte 435 lei, încălţăminte 293 lei, rechizite 248 lei şi manuale/ culegeri 196 lei.

    Doi din trei părinţi din mediul urban declară că le dau copiilor bani de buzunar. Suma medie pe care o vor primi elevii de la părinţi pentru cele 5 zile din săptămână în care merg la şcoală este de 61 lei, însemnând aproximativ 12 lei pe zi: elevii cu vârsta cuprinsă între 7-14 ani vor primi aproximativ 50 lei/săptămână (aprox 10 lei/zi), iar cei cu vârsta cuprinsă între 15-17 ani vor primi mai mult, 68 lei/săptămână (aprox 14 lei/zi).

    Metoda preferată prin care părinţii dau copiilor bani de buzunar este în numerar (97% dintre părinţi au declarat asta), iar 15% dintre părinţi declară că le oferă copiilor bani de buzunar şi prin transfer bancar pe card.

    Informaţiile prezentate au fost culese online în perioada 10.08-11.08.2022 de către iSense Solutions. Eşantionul este format din 458 de părinţi, iar datele sunt reprezentative pentru părinţii din mediul urban din România, cu o marjă de eroare de +/- 4.58%, la un nivel de încredere de 95%.

  • Execuţia bugetară la iulie: Veniturile statului au frânat uşor, dar cheltuielile au accelerat. Deficitul bugetar a ajuns la 27 de mld. de lei, însă şi cheltuielile cu investiţiile s-au mai revigorat

    Finanţele au avut venituri în valoare de 258 de mld. de lei în primele şapte luni din 2022, în creştere cu 22% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În aceeaşi vreme, cheltuielile au fost de 285 mld. lei, în creştere cu 16%, un ritm superior faţă de primele şase luni din an (14%). Astfel, deficitul bugetar a crescut la 27 de mld. de lei, adică 1,94% din PIB.

    Creşterile de venituri au venit din inflaţie, aşa cum sugerează şi explicaţia Ministerului de Finanţe:

    „Veniturile bugetului general consolidat au însumat 258,46 mld lei în primele şapte luni ale anului 2022, cu 22,4% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluţia favorabilă a acestora fost influenţată preponderent de avansul veniturilor din TVA, venituri nefiscale, alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii, contribuţii de asigurări şi impozit pe profit”, scriu reprezentanţii Finanţelor în nota privind execuţia bugetară.

    La TVA statul a încasat cu 22% mai mult în primele şapte luni din 2022, faţă de perioada similară din 2021. Creşterea, care este peste inflaţia de 15%, sugerează şi expansiunea consumului, principala ramură a PIB. Din venituri nefiscale, adică din profitul companiilor de stat unde sunt şi giganţii din energie, statul a încasat 26 de mld. de lei în perioada amintită, cu 53% mai mult decât în perioada similară din 2021.

    De asemenea, şi cheltuielile au accelerat în iulie. De altfel, este şi firesc să accelereze, pentru că deficitul bugetar programat este de 80 de miliarde de lei în 2022, iar la mai bine de jumătatea anului deficitul este la o treime (27 mld. lei). Deficitul este însă în scădere, cel puţin la şapte luni, faţă de cât a fost în perioada ianuarie-iulie 2021 (34 mld. lei).

    Cheltuielile cu investiţiile au crescut, după ce, în prima jumătate a anului, nivelul atins era de 21 de mld. de lei, similar cu cel din aceeaşi perioadă din 2021. La şapte luni din 2022 însă, guvernul a cheltuit 26 mld. lei cu investiţiile, în creştere cu 5% faţă de aceeaşi perioadă din 2021. Chiar şi cheltuielile de capital, adică investiţiile de la bugetul de stat, au accelerat şi au ajuns la 13 mld. de lei în primele şapte luni din an (+3,3%).

     

     

     

  • Consiliul Fiscal, despre rectificarea bugetară: Faţă de ţintele de venituri asumate de Guvern va fi înregistrat probabil un gol de circa 9 mld. lei, respectiv 0,66% din PIB. Deficitul bugetar plauzibil de a fi atins este de 7% din PIB, nu 5,84%

    Consiliul Fiscal consideră că, raportat la ţintele de venituri asumate de Guvern în proiectul de rectificare bugetară, va fi înregistrat un gol de circa 9 mld. lei, reprezentând circa 0,66% din PIB, se arată în opinia publicată joi.

    De asemenea, pe partea de cheltuieli bugetare rectificarea aduce o majorare de proporţii, comparativ cu proiectul de buget, determinată în principal de suplimentarea cheltuielilor cu asistenţa socială, alte transferuri şi dobânzi.

    Pe partea de cheltuieli bugetare,  Consiliul Fiscal vede o subdimensionare de 6,2 mld. lei, adică 0,45% din PIB, în ipoteza în care datele trimise de Ministerul de Finanţe privind impactul măsurilor din sectorul energetic este cel estimat prin proiectul de rectificare.

    Analizând modificările operate de proiectul de rectificare bugetară la nivelul principalelor agregate de venituri şi cheltuieli, Consiliul Fiscal apreciază ca deficitul bugetar plauzibil de a fi atins, în metodologie cash, s-ar situa la circa 7% din PIB (faţă de 5,84% din PIB în proiecţia bugetară rectificată).

    ”Trebuie spus însă că acest deficit consideră venituri obţinute din suprataxare de peste 12,8 mld. lei şi cheltuieli totale către furnizorii de energie de aproximativ 7,4 mld. lei (aşa cum sunt prevăzute în rectificare)”, se arată în opinie.

     

    Proiectul primei rectificări bugetare prevede o majorare nominală substanţială – fără precedent în istoria rectificărilor evaluate de CF din 2010 până în prezent – atât a veniturilor (+31,7 mld. lei, reprezentând +7,2%), cât şi a cheltuielilor bugetare totale (+34,9 mld. lei, reprezentând +6,8%), deficitul bugetului general consolidat situându-se cu 3,2 mld. lei peste ţinta iniţială.

    Exprimat ca procent în PIB, nivelul proiectat al deficitului este de 5,84%, identic celui din construcţia bugetară iniţială, pe fondul majorării proiecţiei PIB-ului nominal cu 55,2 mld. lei. 

    Potrivit Consiliului Fiscal, revizuirea de amploare a veniturilor bugetare are două surse principale:  revizuirea ascendentă a dinamicii PIB nominal (pe fondul inflaţiei ridicate, proiecţia deflatorului PIB fiind majorată de la 5,8% la 12,2%) şi  încasările suplimentare din suprataxarea producătorilor de energie electrică şi gaze naturale.

    ”Dacă există o subdimensionare a impactului cheltuielilor privind schema de compensare în energie, ceea ce este probabil, deficitul ar creşte, inevitabil, în mod considerabil. Şi evoluţii de preţ nefavorabile pe pieţe vor pune presiune în plus pe buget. Această subdimensionare a cheltuielilor cu schema de compensare în energie creează un risc major pentru buget şi consolidarea fiscală”.

    Consiliul Fiscal consideră că resursele europene din PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă) şi CFM (Cadrul Financiar Multianual) reprezintă singura forţă contra-ciclică ce poate contracara efectele contracţioniste ale consolidării fiscale. Absorbţia într-o proporţie cât mai mare a acestor resurse financiare, atât nerambursabile, cât şi rambursabile, este vitală pentru România, având în vedere starea bugetului public şi vulnerabilităţile balanţei externe, mediul internaţional extrem de nefavorabil.

  • Alexandru Nomicos, Bergenbier: consumatorul este mult mai atent la modul în care îşi împarte cheltuielile. Însă rămâne fidel brandurilor preferate

    ♦ Bergenbier este unul dintre cei mai mari patru producători locali de bere, având afaceri de 716,8 milioane de lei în 2021 şi o fabrică la Ploieşti.

    Alexandru Nomicos, director financiar al producătorului de bere Bergenbier SA, una dintre cele mai mari companii din sector, spune că 2022 este în continuare un an cu foarte multe provocări la nivel de industrie în condiţiile creşterii costului cu materiile prime, a crizei din energie şi a inflaţiei.

    ‚„Cu toate acestea, cred că experienţa anilor trecuţi ne-a ajutat să ne creştem considerabil viteza de reacţie la condiţiile mediului de afaceri. Am învăţat să fim agili, să ne adaptăm strategia de business în funcţie de evoluţia pieţei şi de cerinţele consumatorilor. Vom rămâne în expectativă în următoarea perioadă şi vom încerca, pe cât posibil, să preluăm din impactul pe care consumatorul îl simte acum la raft, însă dacă inflaţia va continua trendul ascendent, preţul de vânzare va fi imposibil de ţinut sub control”, a spus managerul într-un interviu acordat ZF prin e-mail. Bergenbier este unul dintre cei mai mari patru producători de bere de pe plan local, având în 2021 o cifră de afaceri de 716,8 milioane de lei (peste 145 mil. euro), în creştere cu aproape 10% în lei faţă de anul precedent. Profitul companiei s-a situat la 32 de milioane de lei, iar producătorul de bere a avut un număr mediu de 628 de angajaţi, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. În 2021, piaţa berii a stagnat, românii consumând anul trecut un volum de bere similar cu cel din 2020, respectiv 16,6 milioane hl. Însă, în primele patru luni piaţa a consemnat o  scădere cu 10%, conform datelor de la Asociaţia Berarii României.

    „Piaţa berii a înregistrat o scădere semnificativă în primele patru luni ale anului, iar estimările noastre pentru a doua jumătate din 2022 nu sunt foarte optimiste din cauza contextului geopolitic şi macroeconomic. Ne aşteptăm să crească şi mai mult preţurile produselor, costul cu materiile prime şi costul energiei. În plus, aşa cum menţionam anterior, revenirea la volumele de dinainte de pandemie este foarte puţin probabilă, industria fiind influenţată masiv de scăderea puterii de cumpărare”, subliniază Alexandru Nomicos, care lucrează pentru compania deţinută de gigantul canadian Molson Coors din 2018.

    Cât despre consum, managerul spune că există o schimbare în ceea ce priveşte comportamentul consumatorului, iar această schimbare a venit odată cu izbucnirea pandemiei, când, de exemplu, trendul de consum din HoReCa a fost acaparat de consumul din gospodării.

    Ponderea deţinută de sectorul HoReCa în vânzările de bere a crescut anul anterior doar cu un procent faţă de 2020, până la 9%, comparativ cu o pondere de 15-20% în anii de dinainte de pandemie, potrivit ultimelor date. Deşi românii sunt unii dintre cei mai mari consumatori de bere din Europa, ocupând locul cinci în 2020 (cele mai recente date) cu 87 de litri per capita pe an, ei preferă să cumpere băutura în magazine şi apoi să o bea acasă.

    „Dacă ne aşteptam ca 2022 să fie un an în care trendurile să revină parţial la dinamica de dinainte de pandemie, observăm că, prin prisma inflaţiei şi a crizei de energie, anul acesta puterea de cumpărare a suferit foarte mult. Astfel, consumatorul este mult mai atent la modul în care îşi împarte cheltuielile. Cu toate acestea rămâne fidel brandurilor preferate”.

    Alexandru Nomicos adaugă că, la nivel de industrie, berea lager rămâne în topul preferinţelor de consum, anul trecut înregistrând o pondere de 93,6%.

    „De asemenea, preferinţele consumatorilor pentru segmentul premium sunt în continuare stabile, iar această tendinţă are la bază un cumul de factori care se referă atât la ingredientele alese precum şi la tipul de ambalaj utilizat sau activitatea promoţională. Iar dacă ne referim la portofoliul Bergenbier, mărcile noastre acoperă în acest moment toate nevoile şi cerinţele pieţei, brandul Bergenbier fiind un motor de creştere”.

    De altfel, anul trecut ponderea berii la PET a fost de 41,5%, fiind singurul ambalaj care a avut o scădere, de 5 puncte procentuale, faţă de anul precedent.

    Portofoliul companiei Bergenbier SA cuprinde mărci care acoperă toate segmentele pieţei. Pe lângă berile produse la Ploieşti – Bergenbier, Staropramen, Staropramen Unfiltered, Stella Artois, Beck’s, Noroc, Löwenbräu, Fresh – compania importă şi distribuie în exclusivitate specialităţile pragheze Staropramen Dark şi Granat, berile de abaţie belgiene Leffe şi Hoegaarden, berea americană Miller Genuine Draft, berea mexicană, Corona, precum şi berea albă germană nefiltrată Frazinskaner.

    Recent, portofoliul Bergenbier s-a îmbogăţit cu un nou brand premium Praha, dar şi cu o nouă aromă FRESH 0.0, lămâie şi portocală.

    „În ceea ce priveşte lansarea de noi produse şi în linie cu tendinţa europeană de consum, ne dorim să continuăm investiţiile în dezvoltarea portofoliului pentru segmentul premium şi pentru mixurile de bere cu arome fructate, însă este prematur să ne pronunţăm cu privire la următoarea perioada a lansărilor”.

    Managerul crede însă că devenit o necesitate ca firmele să-şi dezvolte capacitatea de adaptare, să traseze prognoze cât mai clare pentru următoarele luni, dar este extrem de important să existe şi o predictibilitate fiscal

    „ Altfel, riscăm să folosim resursele în zone neproductive, nesustenabile, ceea ce nu ar fi indicat mai ales într-un mediu în care costul de finanţare a atins cote înalte. România este în continuare o ţară cu potenţial de creştere accelerată şi toate motoarele din economie au nevoie de susţinere, fie că vorbim de consum, investiţii private sau publice. Este un efort comun, la nivel naţional şi este recomandat un dialog permanent între toţi actorii din economie: autorităţi, mediul privat”.

    ă. De la 1 august, berea este taxată cu 3,96 de lei/hl/ 1 grad Plato, în creştere cu circa 5% faţă de valoarea anterioară. Conform Ordonanţei de Urgenţă 16/2022 valoarea accizei la bere ar trebui să rămână stabilă până în 2026. Berea producă de producătorii independenţi a căror producţie nu depăşeşte 200.000 hl nu este supusă accizării.

    De asemenea, managerul atrage atenţia că  un aspect de multe ori neglijat ţine de curajul în a evidenţia foarte transparent riscurile în spatele unei investiţii de capital.

    „Comunicarea şi cuantificarea acestor riscuri ar ajuta enorm la crearea unor sisteme de monitorizare si corectare a factorilor nefavorabili, reprezentând o abordare cu atât mai relevantă într-un context social, geopolitic incert”.

     

     

  • Nemţii se răsfaţă în Spania şi Grecia, dar cheltuie mai puţin acasă din cauza inflaţiei, netezind calea Germaniei către recesiune

    Creşterea puternică a secto­ru­lui de turism a impulsionat economia zonei euro peste aşteptări în trimestrul al doilea, beneficiare fiind Spania, Italia şi Franţa, în timp ce Germania nu a reuşit să crească, iar analiştii avertizează cu privire la o deteriorare a perspectivelor, notează Financial Times.

    În Germania, PIB-ul a rămas la acelaşi nivel ca în primul trimestru. Având în vedere dependenţa ger­mană de energia rusească, temerile sunt în creştere că reducerile sau stoparea completă a livrărilor de gaze via Nord Stream 1 către această ţară ar putea genera o recesiune la nivelul întregii regiuni.

    Costul mai ridicat al importurilor de petrol şi gaze au rezultat într-o de­teriorare masivă a balanţei comercia­le a Germaniei, care a sufocat creşte­rea, a anunţat agenţia federală de statistică Destatis, adăugând că ac­tivitatea economică a fost impulsio­nată de cheltuielile gospodăriilor şi cele guvernamentale.

    Cheltuielile gospodăriilor dau însă semne de slăbiciune. Vânzările de retail din Germania au suferit cel mai dramatic declin anual din decenii în iunie, în condiţiile în care inflaţia în creştere accelerată a erodat puterea de cumpărare a consumatorilor, relatează Reuters.

    Ajustate la inflaţie şi efecte sezoniere, vânzările s-au contractat cu 8,8% faţă de iunie 2021, în timp ce în termeni lunari au fost cu 1,6% mai reduse. Declinul anual a fost cel mai puternic din 1994.

    Ambele cifre s-au situat cu mult sub aşteptările analiştilor şi reflectă impactul crizei energetice asupra celei mai mari economii europene. Prin prisma acestora, cresc şansele ca economia germană să se fi contractat în trimestrul al doilea în contextul războiului din Ucraina.

    Datele preliminare anunţate săptămâna trecută au sugerat doar o stagnare, însă rezultatul final va depinde de o serie de rapoarte ce urmează a fi publicate în această sptămână.

    Claus Vistesen, analist la Pantheon Macroeconomics, arată că cifrele foarte modeste sugerează că vânzările au scăzut cu aproape 4% în T2, după un declin de 0,6% în T1. Datele Destatis arată că consumatorii îşi reduc cheltuielile pentru a acoperi costurile în creştere legate de alimente şi energie.

    În acelaşi timp, sectorul manufacturier german continuă să se confrunte cu penurii de materii prime, relevă un sondaj ifo.

    Aprovizionarea cu materii prime şi produse intermediare rămâne o problemă majoră pentru sectorul manufacturier german, potrivit acestuia. În Iulie, 73,3% dintre companiile chestionate au raportat probleme. În iunie, procentul era de 74,1%.

    De fapt, la nivelul întregii zone euro producătorii sunt din ce în ce mai îngrijoraţi cu privire la perspectivele economice, scrie Bloomberg. Încrederea acestora a coborât la un minim pe 17 luni în iulie, iar temerile privind penurii de energie şi perturbări continue ale lanţurilor de aprovizionare apasă puternic asupra sectorului.

    Activitatea sectorului manufacturier al zonei euro s-a contractat luna trecută, fabricile fiind nevoite să acumuleze bunuri nevândute din cauza cererii slabe, sporind temerile că blocul ar putea intra în recesiune, potrivit Reuters.

     

  • La jumătatea anului, guvernul Ciucă a făcut doar un sfert din investiţiile pe care le-a promis în 2022

    Cheltuielile cu investiţiile din bugetul de stat au fost de 10 mld. de lei, la şase luni din 2022, faţă de un buget de 38 de miliarde de lei alocat pe tot anul  În aceeaşi vreme, investiţiile din fonduri europene au fost de 12 mld. lei din 51 mld. lei promise la început de 2022, pentru întregul an.

    Guvernul Ciucă are, la mijlocul lui 2022, un „grad de realizare” de 25% pentru investiţiile propuse pentru tot anul. Din bugetul de stat, guvernul şi-a bugetat investiţii de 38 mld. lei, iar execuţia la iunie arată că statul a investit doar 10 mld. lei, în 6 luni. În vremuri de criză, investiţiile statului trebuie să crească, pentru a susţine economia. Cu toate acesta, scad. Ministrul finanţelor Adrian Câciu spune că este vina inflaţiei.

    „Elementele de întârziere pe partea de investiţii sunt cauzate în principal de creşterea preţurilor la materiale de construcţii, care a blocat o serie de constructori să deruleze în continuare activitatea de execuţie pe şantiere. Toţi ordonatorii de credite, toţi colegii din guvern va trebui să recupereze întârzierea în a doua jumătate a acestui an, astfel încât să ne atingem ţinta de investiţii asumată prin legea bugetului de stat”, a spus, ieri, Adrian Câciu.

    Este adevărat că, de exemplu, cel mai mare constructor din România, Dorinel Umbrărescu, a transmis luna aceasta către Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) că, în condiţiile actuale de creşteri de preţuri la materiale de construcţii şi utilităţi, se află în imposibilitatea finalizării contractelor publice.

    Ulterior, companiile lui Umbrărescu, care au mai multe contracte publice în derulare, cum ar fi tronsoane din autostrada Braşov-Oradea, din drumul expres Craiova – Piteşti sau autostrada de centură a Bucureştiului, au reluat lucrările.

    Dar, pe fond, este vina inflaţiei că investiţiile scad? Nu, crede Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Români (AOAR). „Ca om de afaceri ai întotdeauna datoria să investeşti şi să împingi lucrurile înainte. Aici statul român a dovedit că tot timpul că are alte priorităţi. E vorba de incapacitatea statului de a organiza şi face lucruri. Mediul de afaceri s-a adaptat, a indexat preţurile”, spune el.

    În total, statul şi-a propus să investească 89 de miliarde de lei în 2022, din fonduri naţionale şi externe. La jumătatea perioadei a cheltuit doar 21 de miliarde de lei, adică mai puţin de un sfert din cât şi-a propus. Potrivit strategiei fiscal-bugetare, document pe baza căruia s-a construit bugetul de stat în 2022, investiţiile urmau să fie motorul economiei anul acesta.

    „Deja se observă o schimbare a paradigmei de creştere în sensul că în anul 2022 investiţiile vor reprezenta motorul avansului economiei”, scrie în documentul citat. Cheltuielile din bugetul de stat cu investiţiile, la 6 luni din 2022, erau de circa 10 miliarde de lei, mai mici cu 4% faţă de cheltuielile cu investiţiile din aceeaşi perioadă din 2021. Pentru tot anul, guvernul şi-a bugetat investiţii din bugetul de stat de 38 de miliarde de lei, astfel că la jumătatea anului a cheltuit doar 25% din buget. Mai mult, experienţa anilor trecuţi arată că guvernul a sacrificat investiţiile în a doua parte a anului, ca să fie în grafic cu deficitul bugetar. Or, ecuaţia bugetului este extrem de complicată în 2022 şi guvernul are de făcut faţă unei avalanşe de cheltuieli sociale începând cu a doua parte a anului, în special cu compensarea preţului la energie.

    De asemenea, nici investiţiile din fonduri europene nu au mers mai bine, ba din contră. Guvernul şi-a propus, investiţii de circa 51 mld. lei din fonduri europene. Până la jumătatea anului, a reuşit să cheltuiască mai puţin de un sfert, adică 12 mld. lei.

     

  • Elon Musk a devenit coşmarul Twitter. Gigantul reţelelor sociale a cheltuit deja 33 de milioane de dolari pe afacerea sa cu patronul Tesla

    Lupta dintre Twitter şi Elon Musk aduce costuri enormle pentru gigantul reţelelor sociale, potrivit Insider.

    Musk a fost de acord să cumpere Twitter pentru 44 de miliarde de dolari în aprilie, dar a anunţat pe 8 iulie că vrea să renunţe la înţelegere.

    Twitter a declarat vineri în raportul său privind veniturile din al doilea trimestru că a suportat deja costuri de 33 de milioane de dolari legate de „achiziţia în aşteptare” a lui Musk.

    De asemenea, Twitter a atribuit parţial o scădere de 1% a veniturilor pe „incertitudinea” cauzată de achiziţia turbulentă a multi miliardarului Tesla.

    Costurile Twitter vor continua să crească, deoarece compania se îndreaptă către o bătălie juridică cu Musk. Twitter a angajat o firmă de avocatură corporativă de top, Wachtell, Lipton, Rosen & Katz LLP, pentru a-l obliga pe miliardar să adere la acordul său iniţial şi să cumpere compania.

    Afirmaţia lui Musk este că Twitter i-a dat o impresie eronată despre numărul de conturi false de pe platformă. În dosarele sale de reglementare, Twitter susţine că aproximativ 5% dintre conturi sunt false, dar avocaţii lui Musk au spus că analiza miliardarului arată că cifra este „cu mult mai mare de 5%.”

    Avocaţii Twitter au declarat că preocuparea lui Musk faţă de conturile false este o cortină de fum care acoperă adevăratul motiv de retragere din acord.

    Potrivit lui Harry Kraemer, profesor de management şi strategie la Kellogg School of Management de la Universitatea Northwestern, adevăraţii câştigători ai acestui proces vor fi firmele de avocatură: „Aceşti băieţi vor face o avere în urma disputei dintre Musk şi Twitter.”