BusinessMagazin

Tag: cereale

  • Noi probleme pentru McDonald’s. Ce produs al companiei este aspru criticat

    McDonald’s a prezentat un nou model de burger în China, iar reacţia publicului este extrem de negativă. The Modern China Burger foloseşte un tip de pâine cu cereale care are o culoare gri şi va fi disponibil până pe 3 noiembrie, scriu cei de la Business Insider.

    Şi alte companii au experimentat în trecut, un exemplu fiind hamburgerul negru al celor de la Burger King, numit kuro burger, care a fost destinat pieţei din Japonia.

    “Pe lângă faptul că are o culoare asociată cu plictiseală, feliile de pâine seamănă cu două pietre”, au scris cei de la Grub Street.

    Cu toate acestea, cei de la Time Out Beijing au apreciat calitatea şi gustul produsului.

    În luna septembrie, McDonald’s a anunţat că va lansa în Germania primul său hamburger cu carne de vită 100% organică, în încercarea de a se adapta cerinţelor în creştere din partea consumatorilor privind mâncarea naturală şi mai puţin procesată, potrivit Reuters.

    Acest hamburger cu carne de vită organică, intitulat “McB”, va fi disponibil în reţeaua de restaurante McDonald’s din Germania pentru o perioadă limitată, respectiv între 1 octombrie şi 18 noiembrie.

    Hamburgerul “McB” va fi preparat din carne de vită provenită de la ferme din Germania şi Austria, care sunt certificate pentru produsele organice pe care le furnizează.

    Lansarea acestui hamburger face parte din strategia noului director executiv al celui mai mare lanţ de restaurante din lume în funcţie de venituri, Steve Easterbrook, de a transforma McDonald’s într-o companie “modernă şi progresivă” în privinţa produselor pe care le oferă clienţilor săi.

  • ​Românul care a reuşit să spargă „careul de aşi“ al străinilor din cereale ajunge la 1,6 mld. Lei

    Compania de agrobusiness Brise­Group, deţinută de antreprenorul constănţean Marius Bucur, şi-a propus o creştere de 25% a cifrei de afaceri în acest an, la aproape 1,6 miliarde de lei în acest an, în contextul în care traderul a reuşit din 2014 să spargă cvartetul multinaţionalelor din comerţul cu cereale şi a urcat pe locul patru în faţa Glencore Protein.

    „Dezvoltarea companiei Brise­Group din 2014 este rezultatul investiţiilor din ultimii ani în infrastructură, spaţii de depozitare, facilităţi logistice“, au declarat pentru ZF reprezentanţii companiei.

    Românul care a reuşit să spargă „careul de aşi“

     

  • Producţia de cereale pentru boabe a crescut anul trecut cu 3,4%

    Astfel, randamentul (producţia medie la hectar) a fost de 7,2% la porumb, 6,3% la orz şi orzoaică, 3,8% la grâu si 1,5% la ovăz.

    Suprafaţa cultivată cu porumb boabe în anul 2014 reprezintă 45,9% din suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe, iar cea cultivată cu grâu 39%.

    “În anul 2014, România s-a situat, pe locul cinci atât din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu grâu, după Franţa, Germania, Polonia şi Spania, cât şi al producţiei obţinute, după Franţa, Germania, Regatul Unit şi Polonia. În ceea ce priveşte randamentul, ţara noastră se află printre ţările care au un randament mai scăzut la hectar în rândul Statelor Membre cultivatoare cu grâu”, se arată într-un comunicat al INS.

    La leguminoase pentru boabe, producţia a scăzut cu 4,1%, ca urmare a scăderii suprafeţei cultivate cu (-9,1%), faţă de anul precedent.

    In schimb, producţia de plante uleioase a crescut cu 15,1%, datorită atât creşterii suprafaţei cultivate (+4,7%), cât şi a randamentelor la hectar. Creşteri ale producţiei s-au înregistrat la rapiţă şi soia (+61,0%), respectiv (+35,3%), în principal datorită creşterii suprafeţei cultivate (+48,4%), respectiv (+17,6%). Suprafaţa cultivată cu floarea soarelui a scăzut cu 7,6%.

    Producţia de sfecla de zahar a urcat cu 31,9%, în principal datorită creşterii randamentului la hectar cu 19,1% dar şi a suprafeţei cultivate cu 10,7%.

    Potrivit datelor INS, producţia de cartofi a crescut cu 7,0%, datorită creşterii randamentului la hectar (+9,1%) deşi suprafaţa cultivată a scăzut (-2,0%), faţă de anul precedent.

    “În ceea ce priveşte suprafaţa cultivată cu cartofi, în anul 2014, România s-a situat pe locul trei după Polonia, Germania şi pe locul şapte la producţie (după Germania, Olanda, Franţa, Polonia, Belgia şi Regatul Unit) din cauza randamentului inferior”, arata datele INS.

    La legume, producţia a fost mai mică cu 3,9%, determinată de scăderea suprafeţelor cultivate cu 7,7%, faţă de anul precedent. Producţiile au fost mai mari la: castraveţi (+7,1%), morcovi (+2,7%), ardei (+0,4%) şi mai mici la pepeni verzi şi galbeni (-16,5%), tomate (-5,1%), varză (-2,9%) şi ceapă (-1,3%).

    În anul 2014, producţia de struguri a scăzut cu 20,8%, din cauza scăderii randamentului la hectar, atât la plantaţiile de vii altoite (-11,7%), cât şi la plantaţiile de vii hibride (-30,4%). Suprafaţa cultivată a fost mai mică cu 0,6% faţă de anul 2013.

    Totodata, suprafaţa livezilor pe rod a scăzut cu 4,1%. Suprafeţele cultivate cu principalele specii de pomi fructiferi au scăzut, excepţie caişi şi zarzări unde s-au menţinut la nivelul anului precedent.

    Producţia de fructe din livezi a scăzut cu 4,3% faţă de anul precedent. Pe principalele specii de pomi fructiferi producţia a înregistrat creşteri la caişi şi zarzări, scăderi la peri, pruni şi meri, iar la cireşi şi vişini s-a menţinut la nivelul anului precedent.

  • Cele mai mari recolte din ultimul deceniu: România este pe locul cinci în UE la cereale şi pe podium la rapiţă, floarea-soarelui şi soia

    Cele aproape 22 milioane de tone de cereale şi cele 3,3 milioane de tone de seminţe au făcut din România un jucător-cheie în comerţul cu materii prime de la Marea Neagră şi au poziţionat economia locală pe locul al cincilea în UE la cereale şi pe locul trei la seminţele oleaginoase.

    Cantităţile record strânse de combine în vară şi în toamnă sunt rezultatul unui cumul de elemente aproape perfect: ploaia a venit la timp, iar soarele nu a dogorit prea mult în timpul verii.

    Jumătate din recolta totală de cereale este acoperită de cele 11 milioane de tone de porumb care au consolidat poziţia României pe a doua treaptă a podiumului european pentru acest produs, ceea ce înseamnă ca piaţa locală va oferi cereale suficiente şi ieftine pentru a hrăni vacile olandezilor, belgienilor sau francezilor până în toamna viitoare. Recolta românească de porumb înseamnă şi 15% din cea europeană dar şi 1,1% din întreaga producţie mondială, unde Statele Unite şi ţările din America de Sud dictează discreţionar.

    Ploile din vară au ţinut recolta de porumb aproape de recordurile istorice, dar au afectat calitatea unei părţi din producţia de grâu, astfel că o parte din marfă a fost trimisă direct în fermele de animale sub formă de furaje.

    Dacă pentru cereale producţia a fost una excelentă, pentru seminţele oleaginoase anul 2014 va fi unul despre care se va vorbi ca un etalon mult timp de acum înainte. România şi-a apărat cu succes poziţia de lider european la floarea-soarelui, cu 2,1 milioane de tone, ceea ce înseamnă că pe piaţa locală s-a strâns aproape un sfert din întreaga recoltă europeană. Recolta de floarea-soarelui a fost şi cea mai mare din istorie, iar rezultatul a fost secondat de cel de la rapiţă, de asemenea cea mai mare producţie înregistrată istoric.

    Pe piaţa rapiţei România nu joacă un rol la fel de important ca şi cel de la floarea-soarelui, fiind pe locul al şaselea în UE la mare distanţă faţă de Franţa şi Germania. Rapiţa a fost şi în acest an un adevărat motor de profit pentru ferme, cu marje brute de profit care s-au apropiat de 50%. Agricultorii au redescoperit în 2014 şi apetitul pentru producţia de soia, iar ploile le-au recompensat încrederea cu 221.000 de tone strânse, ceea ce a însemnat cea mai mare recoltă din ultimii nouă ani.

    Vremea bună şi recoltele mari au ajutat şi alţi producători agricoli importanţi din Uniunea Europeană, America de Nord sau Sud. Stocurile suficiente şi apetitul mai redus al importatorilor tradiţionali pentru achiziţii au trimis preţurile într-o spirală a scăderilor, iar mulţi dintre agricultori şi-au văzut năruite planurile de afaceri făcute la începutul anului. Primele veşti pentru anul viitor sunt mai bune având în vedere că în Rusia şi Ucraina se manifestă temeri din cauza secetei şi a vremii reci, ceea ce înseamnă că depozitarea poate fi un as în mânecă pentru fermierii cu răbdare până în primăvară.

  • Berarii – Procesarea cerealelor în România ar genera venituri considerabile în economie

    “Putem aduce valoare adăugată economiei româneşti prin procesarea produselor agricole. M-ar bucura dacă Guvernul ar avea în vedere să proceseze mai mult aceste produse. Cei care câştigă din această valoare adăugată sunt mălţăriile. Diferenţa de preţ dintre orzul furajer şi cel de bere este de 15-20 euro/tonă“, a declarat vineri Bratu la conferinţa “Mediafax Talks about Agriculture”.

    El a arătat că din valoarea adăugată brută generată de sectorul berii la nivelul anului 2012, de 570 milioane euro, 35% (220 milioane euro) este generată de furnizorii fabricilor de bere. Din această sumă, 60-70 milioane euro reprezintă valoarea adăugată brută prin transformarea cerealelor în materii prime pentru industria berii.

    “Imaginaţi-vă ce frumos ar fi să avem acele capacităţi de depozitare astfel încât fermierii să-şi valorifice cerealele la momentul potrivit sau, mai mult, să urmărim acest lanţ al transformării din cereale în produse finite“, a spus Bratu.

    Reprezentantul industriei spune că în sectorul berii nu se înregistrează evaziune fiscală din punct de vedere al producţiei, aspect confirmat de reprezentanţii Guvernului şi Parlamentului. Mai mult, toţi cei care cultivă orz de bere o fac în mod fiscalizat, pentru că fabrica de malţ are nevoie de un flux de documente pentru a vinde la rândul său produsul fiscalizat.

    Producţia de bere din România acoperă 97% din consumul naţional.

    “Faptul că generăm cele 15.000 de locuri de muncă, faptul că o parte dintre fermierii din România lucrează şi pentru orzul de bere sau pentru hamei se datorează acestui lucru, că generăm şi integrăm pe vertical producţia agricolă. Din păcate, doar 60% din necesarul nostru de produse agricole este generat de fermierii români, pentru că nu toate soiurile de hamei sau orz se pot cultiva în România, dar şi din cauza problemelor cadastrale”, a mai spus reprezentantul berarilor.

  • 15 milioane de euro investite în terminalul de cereale Canopus Star din Portul Constanţa

    Cargill şi Transport Trade Services (TTS) au finalizat proiectul de investiţii de 15 milioane de euro în terminalul pentru cereale Canopus Star din Portul Constanţa. Investiţia, lansată în iulie 2013, creşte capacitatea operaţională a terminalului pentru cereale de la 50.000 de tone la 110.000 tone.

    Parteneriatul dintre Cargill şi TTS a fost iniţiat în 2008. Investiţia de 15 milioane de euro transformă terminalul într-o structură operaţională de înaltă performanţă, poziţionându-l drept un punct de reper în ceea ce priveşte operarea cerealelor în Portul Constanţa.

    Vasile Varvaroi, director general al Cargill în România, a indicat că „dublarea capacităţii de depozitare a terminalului de cereale Canopus permite o întărire a poziţiei strategice a României în comerţul internaţional cu cereale. Totodată, funcţionarea acestui terminal sporeşte capacitatea de depozitare a recoltei”.

    Finalizarea investiţiei comune Cargill şi TTS în Canopus Star asigură noi parametri de operare pentru un circuit flexibil al intrărilor şi ieşirilor din depozit. Toate etapele necesare livrării finale a produselor agricole destinate exportului sunt parcurse cu precizie.

    Mircea Mihăilescu, preşedintele grupului TTS, a declarat: „Proiectul de investiţii de la Constanţa a reprezentat un obiectiv strategic pentru TTS, asigurând o fluiditate sporită proceselor susţinute de capacităţile noastre logistice”.

    Cargill furnizează produse alimentare, produse financiare şi industriale şi servicii în întreaga lume.Cargill are 143.000 de angajaţi în 67 de ţări. Compania este prezentă în România din 1996, are sediul în Bucureşti şi are, în prezent, aproximativ 600 de angajaţi în 17 locaţii din ţară. Compania activează în domeniul cerealelor, seminţelor oleaginoase şi hranei pentru animale.

    TTS este o companie de transport marfă,  activă pe piaţa transporturilor multimodale din Europa de Est. TTS a fost fondată în 1996, cu sediul la Bucureşti şi, împreună cu filialele sale, are 1280 de angajaţi, activând în următoarele domenii: transportul pe Dunăre de bunuri vrac şi pachetizate; manipularea de mărfuri în porturile dunărene în propriile terminale – Galaţi, Brăila, Olteniţa, Giurgiu, Bechet şi Turnu Severin; manipularea de mărfuri la Constanţa în propriile terminale şi cu macarale plutitoare în orice locaţie din port.

    IFC (International Finance Corporation), membru al grupului Banca Mondială, are 10% din acţiunile companiei cu o cotă de 10%, asigurând capital grupului pentru a îşi continua extinderea operaţiunilor intermodale în regiunea Dunării şi a Mării Negre.

  • Robert Rekkers: ”Fermierul poate obţine un credit bazat pe stocul de cereale, aleagând momentul şi preţul optim de vânzare a recoltei”

    Agricover Credit IFN lansează astăzi un produs de creditare ce permite corelarea dobânzii cu preţul cerealelor de la bursa de mărfuri din Paris (Matif), un punct de referinţă pentru comerţul cu cereale.

    Creditul Corelat cu Matif este o soluţie de finanţare adresată fermierilor mari, pentru finanţarea capitalului de lucru de minimum 1 milion de lei. Dobânda este indexată lunar, în funcţie de cotaţia Matif afişată în ultima zi a lunii anterioare şi se încadrează între 2,90% pentru cotaţia Matif mai mică de 155 euro/tonă şi 8,90% pentru cotaţia Matif mai mare de 225 de euro/tonă. (Ex. graficul anexat)

    “Fermierii au dileme în alegerea momentului potrivit pentru valorificarea recoltei, dată fiind variaţia preţului produselor agricole pe bursele internaţionale. Totodată, perioadele de recoltare coincid cu scadenţele de plată ale inputurilor utilizate, de cele mai multe ori fermierii fiind presaţi să vândă stocurile de cereale pentru a achita aceste scadenţe. Preocuparea noastră este să dezvoltăm soluţii de finanţare inovatoare pentru a reduce nesiguranţa fermierilor. Prin urmare, am conceput un produs care, practic, oferă fermierului opţiuni. Astfel, el poate obţine un credit bazat pe stocul de cereale, cu care să achite sumele scadente, ceea ce îi va permite să aleagă  momentul şi preţul optim de vânzare a recoltei”, spune Robert Rekkers, director general al Agricover Credit IFN.

    Anul trecut, numeroşi fermieri mari s-au confruntat cu problema scăderii preţului la grâu ale cărui valori erau estimate în iulie 2013 a fi cele mai mici din ultimii trei ani. Cotaţia Matif de început a recoltei din 2013 a fost de 193 euro/tonă şi a crescut până la 209 euro/tonă în decembrie 2013, fiind urmată de o uşoară scădere în primele 2 luni ale acestui an. în aprilie 2014 a atins cel mai mare preţ, de 212 euro/tonă, urmat din nou de o scădere, ajungând în iunie la preţul de 188 euro/ tonă. Acest tip de fluctuaţii – care pot varia de la 2-3% până la 8-10%, afectează calculele economice ale fermierilor şi constituie unul dintre principalele elemente de îngrijorare.

    ”Soluţia de finanţare pe care o propunem are un mecanism de ajustare a costului dobânzii prin care, urmărind tendinţa preţului Matif al grâului pe toată durata valabilităţii creditului, ne angajăm într-un parteneriat în care împărţim riscul alături de fermieri”, a declarat Robert Rekkers.

    Produsul se adresează fermierilor performanţi care exploatează suprafeţe mari, cota de piaţă actuală a Agricover Credit IFN, în acest segment de clienţi, fiind de 35%. Creditul Corelat cu Matif este o inovaţie pentru piaţa din România şi poate reprezenta un model pentru astfel de produse în viitor.

    |nfiinţată în 2008, Agricover Credit este singura instituţie financiară din România care oferă produse financiare exclusiv fermierilor din sectoarele vegetal şi zootehnic.

  • Familia lui “Elaine” din Seinfeld vinde grâu românesc. Grupul Louis Dreyfus face afaceri de 120 miliarde de euro pe an

    Grupul francez Louis Dreyfus, o afacere de familie cu o istorie de 163 de ani, a vândut ieri 60.000 de tone de grâu românesc la o licitaţie organizată în Egipt.

    Este pentru prima dată în ultimii şapte ani când grupul îşi reafirmă interesul pentru piaţa locală. Ei au mai fost prezenţi în România începând cu 1997 dar s-au retras din piaţa locală a cerealelor acum mai bine de opt ani.

    Grupul Louis Dreyfus, cu afaceri de 120 miliarde de euro/an şi activităţi în agricultură, tranporturi internaţionale, comerţ cu produse petroliere sau telecomunicaţii, este una dintre cele mai mari afaceri de familie din lume.
     

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum s-a născut prima societate pe acţiuni din istorie

    Companiile de morărit din Franţa medievală reprezintă o oportunitate de a examina manifestările timpurii ale conceptului de corporaţie. Rădăcinile istorice ale companiilor pot fi trasate până la parteneriatele în afaceri din timpul Imperiului Roman, însă elementul care lipsea în acele timpuri era sistemul de tranzacţionare a acţiunilor. Cu alte cuvinte, diferenţa este faptul că acţiunile au devenit purtătoare de valoare.

    Situat pe malul râului Garonne, Toulouse a fost un centru comercial important pentru producţia şi distribuţia de cereale începând cu secolul al unsprezecelea. Acest fapt s-a datorat şi infrastructurii hidraulice dezvoltate: un baraj de lemn care regulariza nivelul apei, mori plutitoare ancorate şi mori de dimensiuni foarte mari poziţionate de-a lungul malului. Toate aceste lucrări erau plătite de către persoane private şi erau deţinute printr-o formă de acţionariat numită „pareage„. Sistemul permitea investiţii din partea altor persoane sau a statului, contra unei părţi din profit.

    Oamenii foloseau moara de la Bazacle pentru cereale încă din 1071. În 1369, proprietarii morii au semnat un acord de împărţire a profitului pentru ca în 1372 întârzierea unei plăţi să ducă la ceea ce este considerat a fi cel mai vechi proces dintre creditori şi acţionari. Efectele procesului au dus la crearea unei structuri organizaţionale care a durat timp de secole.
    Procesul a fost extrem de important deoarece a însemnat motivul pentru care a fost creat „boardul de directori„ al morii, într-o formă care a inspirat sistemul folosit în zilele noastre. Persoanele cu putere de decizie erau alese în cadrul unei întâniri ce avea loc anual, pentru a nu trebui să consulte acţionarii referitor la problemele de zi cu zi. Cea mai importantă hotărâre luată în cadrul procesului a fost, însă, definirea companiei de morărit ca o entitate juridică distinctă de acţionarii săi; acest aspect a diferenţiat Société des Moulins de Bazacle de companiile maritime din Italia şi restul Europei.

    Preţul acţiunilor şi structura acţionariatului, aşa cum au fost ele decise în urma procesului, reprezintă primul pas în istoria de sute de ani a companiei. Société des Moulins de Bazacle a supravieţuit unor incendii, inundaţii, ierni violente şi revoluţii, iar în tot acest timp a distribuit în întregime profitul către acţionarii săi. A reuşit cu succes trecerea de la moară la centrală hidroelectrică în 1888, în urma unui incendiu care a distrus toate unităţile de producţie. Ulterior, compania a fost listată la bursa de la Paris.

    Chiar dacă Dutch East India a fost prima companie care a emis acţiuni, Société des Moulins de Bazacle a prezentat, secole de-a rândul, mai multe trăsături ce i-au atras renumele de corporaţie.

    Acţiunile aparţinând Société des Moulins de Bazacle erau numite „uchaux„ şi puteau fi transferate în mod liber fără implicarea companiei. Încasările reprezentau 1/16 din valoarea cerealelor măcinate, iar profitul era distribuit periodic către acţionari. La rândul lor, aceştia trebuia să achite o taxă anuală de reinvestire, iar în cazul în care nu aveau suma la dispoziţie, partea lor din profit revenea companiei. Acţionarii puteau vinde mai departe de la 1/20 dintr-o acţiune.

  • Iarna capricioasă şi tensiunile din zona Mării Negre au dus la creşterea preţurilor măncării la burse. Ce categorii au fost cele mai afectate?

    Preţul zahărului a crescut, conform FAO, organizaţia Naţiunilor Unite pentru agricultură, cu peste 14% de la 1 ianuarie, al cerealelor cu 8,89%, al uleiurilor vegetale cu 8,59%, al cărnii cu 1,54% iar al produselor lactate cu 0,3%. Indicele general al preţurilor calculat de FAO s-a majorat cu 5,09%.

    Conflictul dintre Rusia şi Ucraina a afectat în special preţurile cerealelor – cel al grâului a crescut cu 11% iar cel al porumbului cu 8% doar în februarie. Australia şi Statele Unite au suferit de secetă, situaţie care a dus la creşterea preţurilor cărnii, iar seceta din Brazilia şi Thailanda a majorat preţul zahărului.