Tag: cauza

  • Încă cinci decese, raportate miercuri de GCS. Bilanţul urcă la 362 de morţi din cauza COVID-19

     Încă cinci decese au fost raportate miercuri de Grupul de Comunicare Strategică (GCS), iar numărul total ajunge la 362 de persoane care şi-au pierdut viaţa pe teritoriul României din cauza infecţiei cu noul coronavirus.

    Potrivit sursei citate, este vorba despre o femeie, de 66 ani din judeţul Ialomiţa.

    „Data internării: 22.03.2020 direct pe Sectia de ATI. Data recoltării: 23.03.2020. Data rezultatului: 24.03.2020. Dată deces: 14.04.2020. Antecedente: HTA, diabet zaharat tip II, insulino-dependent, boala cardiovasculară”, potrivit informaţiilor GCS.

    De asemenea, un bărbat în vârstă de 73 ani din judeţul Botoşani a murit din cauza COVID-19.

    „Data internării pe secţia de cardiologie a Spitalului Judetean Mavromaţi 05.04.2020. Data recoltării: 09.04.2020. Data rezultatului: 09.04.2020. Dată deces: 13.04.2020. Antecedente: boala cardio-vasculara, diabet zaharat”, conform GCS.

    Decesul 360 este raportat la un bărbat, de 61 ani din judeţul Botoşani.

    „Data internării pe secţia de cardiologie a Spitalului Judeţean Mavromaţi 07.04.2020. Data recoltării: 10.04.2020. Data rezultatului: 10.04.2020. Dată deces: 14.04.2020. Antecedente: boala cardiovasculară”, arată Grupul de Comunicare Strategică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Afacerea care a crescut în timpul pandemiei de COVID-19 în câteva săptămâni cât alţii în câţiva ani. Cine este omul care a creat o afacere de peste 40 mld. dolari

    Blocaţi în casă din cauza măsurilor impuse pentru a opri răspândirea pandemiei, din ce în ce mai mulţi oameni au început să folosească aplicaţii de videoconferinţe în 2020. 

    Una dintre acestea, Zoom, a câştigat o popularitate ieşită din comun, care i-a adus o creştere de peste 120% pe bursa americană de la începutul anului. Cu toate acestea, finalul lunii martie şi începutul lunii aprilie au venit cu o serie de critici şi avertismente legatE de securitatea în platformă şi de gestionarea datelor personale, ce a şters jumătate din avântul dobândit. Chiar şi aşa, Zoom înregistrează încă o creştere de 67% de la începutul anului. 

    Pe 1 aprilie compania Zoom Video Communication anunţa că numărul de utilizatori care accesează platforma zilnic a crescut de la 10 milioane în decembrie 2019 la 200 de milioane în martie 2020. Nu era o glumă, ci compania potrivită la momentul potrivit.

    În doar patru luni, numărul utilizatorilor a crescut de 20 de ori, întrucât în mai multe sectoare de activitate serviciile de videoconferinţă au devenit necesare pentru a continua activitatea prin muncă de la distanţă. În acelaşi timp, Zoom a avut succes şi în mediul educaţional, serviciul fiind folosit de elevi, studenţi şi profesori din toată lumea, inclusiv din România. Pentru a alimenta acest succes, Zoom a decis să ofere accesul gratuit pentru utilizatorii din şcoli şi universităţi pe durata pandemiei.

    La finalul lunii martie, compania listată în 2019 înregistra pe bursa americană o creştere de peste 120% a preţului acţiunilor, ceea ce îi ducea valoarea la 42 miliarde dolari. Lăudat în presa internaţională în luna martie, Zoom a fost vânat de investitorii care căutau pariuri sigure, întrucât şi-au vândut poziţiile în urganul dezlănţuit pe bursele internaţionale de pandemia de COVID-19.

    În mijlocul acestei poveşti frumoase de creştere, pentru Zoom au început să apară problemele. Mai mulţi experţi în securitate cibernetică au început să critice aplicaţia şi să expună diverse erori de securitate, care s-au corelat cu reclamaţiile clienţilor şi chiar ale unor persoane publice.

    Elon Musk a interzis utilizarea Zoom pentru angajaţii companiei sale de rachete SpaceX, iar această lovitură a fost dublată când New York-ul a interzis utilizarea serviciului în şcoli, conform CNBC. Ce i-a determinat însă pe aceştia să treacă la interzicerea Zoom? Oamenii au reclamat atacuri sub o formă pe care au numit-o „zoombombing” (n.r.: parafrazare a termenului „photobombing” – acţiunea prin care strici fotografia cuiva aruncându-te brusc în cadru). În cazul Zoom, asta înseamnă că anumiţi utilizatori deturnează videoconferinţele altor participanţi cu imagini alese la întâmplare sau chiar cu conţinut pornografic.

    Fenomenul a mers atât de departe încât a întrerupt cursurile online ale mai multor şcoli şi universităţi din lume, iar FBI-ul a lansat un avertisment referitor la zoombombing. Dimensiunea problemei l-a determinat pe Eric Yuan, CEO-ul şi fondatorul Zoom, să îşi ceară scuze public pentru hibele platformei care au permis aceste acţiuni şi să spună că lucrează la rezolvarea problemelor de securitate, sfătuindu-i pe utilizatori să folosească anumite funcţii ale platformei pentru a bloca astfel de interferenţe.

    În privinţa acestor hibe, Zoom a anunţat deja că va introduce o verificare prin parolă pe lângă metoda de identificare prin meeting ID care iniţiază astăzi conversaţia. „Ne-am mişcat prea repede şi am făcut unele greşeli. Intenţia noastră era să ajutăm copiii să aibă acces cât mai repede în contextul actual. Ar fi trebuit să introducem o protecţie suplimentară sau să punem o setare cu verificare dublă. Deja am început să luăm măsuri pentru a rezolva aceste greşeli”, a spus Eric Yuan, CEO-ul Zoom, într-un interviu acordat CNN.

    Cu toate acestea, compania Zoom a fost criticată pentru mai multe lucruri. În primul rând, presa internaţională a scris că Zoom transmite datele personale către gigantul Facebook – chiar şi pentru utilizatorii care nu au cont de Facebook – în timp ce compania a mai recunoscut că „din greşeală” ar fi redirecţionat o serie de apeluri prin servere din China, pe care
    le-ar folosi ca variantă de rezervă în cazul congestionării reţelei. Potrivit CNBC, compania a anunţat o serie de schimbări pentru a soluţiona aceste probleme.

    Săptămâna trecută, acţiunile Zoom se tranzacţionau pe o creştere de 67% de la începutul anului, la o capitalizare de 32 miliarde dolari la momentul redactării acestui articol. Deşi evoluţia actuală este mai temperată faţă de avansul de 122% pe care îl avea în urmă cu două săptămâni, Zoom este încă unul dintre cele mai reuşite pariuri ale investitorilor pentru anul 2020. Însă nu toată lumea consideră acest lucru. Tot săptămâna trecută, Zoom a fost dată în judecată de unul dintre acţionari, pentru că nu ar fi fost transparentă în faţa investitorilor în legătură cu problemele de securitate ale aplicaţiei.

    Un drum cu peripeţii până în Silicon Valley
    Eric Yuan are 50 ani şi a emigrat din China în Silicon Valley în 1997, când avea doar 27 de ani. Pariul pe care şi l-a asumat mai târziu cu platforma Zoom a fost unul în care nici prietenii lui nu credeau în acel moment, potrivit CNBC. În 2011, când a fost fondată platforma, piaţa videoconferinţelor era deja acaparată de jucători precum Google, Skype, Cisco şi GoToMeeting. La acel moment, Yuan era încă unul dintre inginerii-şefi ai gigantului Cisco. Bazându-se pe ideea că platformele existente erau învechite şi plictisitoare, Yuan şi-a asumat pariul care îl transformă astăzi într-unul dintre cei care se îmbogăţesc în criză.
    Născut în China, miliardarului Eric Yuan i-a fost respinsă aplicaţia pentru viză de opt ori înainte de a ajunge în Silicon Valley, conform publicaţiei Fortune. În 1997 el a intrat în noua echipă care construia sistemul de conferinţe online WebEx, când nici măcar nu vorbea prea bine limba engleză.
    „Pentru primii câţiva ani tot ce făceam era să scriu cod, iar asta mă ţinea ocupat”, a spus Eric Yuan într-un interviu acordat CNBC. El spune că a optat să nu îşi piardă timpul urmând cursuri standard de limba engleză. În schimb, a reuşit să înveţe de la colegii lui.
    În 2007, când Cisco a cumpărat WebEx pentru 3,2 miliarde dolari, Eric Yuan era deja inginerul-şef al companiei de conferinţe online. Patru ani mai târziu el a părăsit compania.
    În aprilie 2011, Yuan l-a sunat pe Dan Scheinman amicul său, fost coleg la Cisco şi l-a invitat la un ceai pentru a-i prezenta noua sa ideea. Scheinman părăsise Cisco în acea lună.
    Pentru că îi cunoştea deja abilităţile lui Eric Yuan, Dan Scheinman a simţit nevoia doar să-şi mai sune două surse pentru a le cere părerea profesională despre acesta, iar până când a ajuns la acel ceai din 2011 deja semnase un cec de 250.000 de dolari, pe care Yuan trebuia doar să mai treacă numele firmei – întrucât ea nici măcar nu exista încă.
    La începutul lunii martie 2019, investiţia lui Dan Scheinman se multiplicase deja de 700 de ori, până la circa 180 milioane dolari.
    „I-am spus că eu cred în el şi că nu îmi pasă ce scrie în prezentare, pentru că eu pariez pe el”, a povestit Scheinman într-un interviu. Răspunsul lui Yuan a fost: „Pentru binele amândurora, pot totuşi să îţi arăt prezentarea?”. Eric Yuan spune că mai mulţi investitori au contribuit la capitalul iniţial al Zoom, dar Scheinman a fost „primul care a transferat banii în cont”.
    Dan Scheinman i l-a prezentat lui Yuan şi pe fratele său, Jim, partener fondator al firmei Maven Ventures. Jim Scheinman a devenit investitor şi consilier al firmei, sugerându-i lui Eric Yuan patru nume posibile pentru platformă: Zippo, Hangtime, Poppy şi Zoom – care a devenit astăzi numele oficial al platformei. În primii doi ani de funcţionare compania era formată dintr-o echipă mică, din care făceau parte foşti ingineri de la WebEx.
    Prima versiune a platformei a fost lansată în 2013, iar echipa era încă atât de mică încât Yuan a ales să facă singur partea de customer service. De fiecare dată când un client îşi anula abonamentul, Eric Yuan încerca să îl contacteze printr-un apel video pe Zoom şi să îl întrebe care au fost problemele şi să discute cum ar putea să le rezolve.
    Zoom a prins avânt printr-o combinaţie de produs gratuit şi o suită de instrumente prin care puteai sincroniza toate device-urile într-o singură conferinţă – în contextul în care până atunci puteai folosi doar Google Hangouts şi Skype pe mobil, însă unele firme foloseau WebEx sau GoToMeeting pentru varianta de computer şi produsele Cisco pentru săli mari de conferinţe.
    În acest context, Yuan voia ca Zoom să poată furniza toate aceste capabilităţi într-o singură platformă, bazată pe subscripţie lunară şi care să poată fi adaptată pentru businessuri de orice dimensiune.

    În 2015, Emergence Capital a condus o rundă de finanţare de 30 milioane dolari. La acel moment, Zoom avea deja 65.000 de companii care utilizau diferite versiuni ale platformei.
    În anii ce au urmat, Zoom a înregistrat o serie de contracte importante care i-au adus mai mulţi clienţi şi o expunere semnificativă, precum contractul pe trei ani semnat cu echipa de baschet Golden State Warriors – prin care s-a angajat să transmită online meciurile acestora. 
    În 2019, Zoom s-a listat pe NASDAQ şi a obţinut o evaluare mai mare decât alte companii mai populare care s-au listat în aceeaşi perioadă, precum Lyft sau Pinterest.
    Averea lui Eric Yuan se ridică astăzi la 6,6 miliarde dolari, conform Bloomberg Billionaires, după ce a înregistrat o creştere de circa 70% de la începutul anului, întrucât el deţine o participaţie de aproximativ 20% în Zoom.

  • Încă 5 români morţi din cauza coronavirusului. Între ei, şoferul unei ambulanţe private din Capitală

    Încă cinci români au murit din cauza coronavirusului în România, bilanţul ajungând la 351 de decese. Între cei decedaţi este şi un bărbat de 53 de ani, şofer al unei ambulanţe private care transporta pacienţi la dializă

    Potrivit Grupului de Comunicare Strategică (GCS), un bărbat de 57 de ani, din judeţul Vâlcea, internat în 12 aprilie în Secţia de cardiologie a Spitalul Judeţean de Urgenţă Râmnicu Vâlcea, a murit în 14 aprilie. Acesta suferea de diabet zaharat insulino-dependent; sechele post-infarct), dislipidemie severă, obezitate.

    Un bărbat de 70 ani din judeţul Suceava, internat în perioada 21-23 martie în Spitalul Judeţean de Urgenţă Suceava, Secţia Neurologie, a murit în 13 aprilie. Afecţiuni pre-existente: AVC ischiemic, hemipareză stânga, HTA std III netratată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 15 decese noi din cauza coronavirusului. Bilanţul total a ajuns la 346

    15 decese noi din cauza coronavirusului au fost anunţate de Grupul de Comunicare Strategică. Bilanţul total a ajuns la 346.

    Deces 332 – Femeie, 42 ani din Ialomiţa; asistentă medicală în Spitalul Ţăndărei – Laborator; ulterior a fost mutată la Triaj. A avut contact cu cazul confirmat care a şi decedat pe data de 26.03.2020. A fost internată în Spitalul Feteşti pe data de 02.04.2020 şi transferată pe data de 04.04.2020 la Spitalul Victor Babeş din Bucureşti. Dată deces: 14.04.2020. Comorbidităţi: Diabet zaharat tip II, afecţiune tiroidiană

    Deces 333 – Bărbat, 55 ani din judeţul Neamţ. Internat în SJU Piatra Neamţ pe secţia Boli infecţioase în data de 02.04.2020, cu astenie, disfagie. Pacientul era un dializat cronic. Recoltat pentru COVID-19 în data de 02.04.2020. Rezultat pozitiv în data de 04.04.2020. Decedat în data de 10.04.2020 Comorbidităţi: HTA, boală renală cronică

    Deces 334 – Bărbat, 49 ani din judeţul Arad. Internat în SJU Arad, în data de 08.04.2020 şi în 09.04.2020 este transferat la secţia ATI. Recoltat pentru COVID-19 în data de 08.04.2020.
    Rezultat pozitiv în data de 10.04.2020. Decedat în data de 13.04.2020 Comorbidităţi: Diabet zaharat tip II

    Deces 335 – Femeie, 74 ani din judeţul Arad. Internat în Spitalul Judeţean de Urgenţă Arad pe secţia medicală II, în data de 03.04.2020 şi în 05.04.2020 este transferat la secţia ATI. Recoltat pentru COVID-19 în data de 09.04.2020. Rezultat pozitiv în data de 10.04.2020. Decedat în data de 13.04.2020.Comorbidităţi: ciroză alcoolică

    Deces 336 – Bărbat, 78 ani din judeţul Arad. Internat în SJU Arad pe secţia medicală II, în data de 20.03.2020 şi în 24.03.2020 este transferat pe secţia de boli infecţioase. Recoltat pentru COVID-19 în data de 07.04.2020. Rezultat pozitiv în data de 08.04.2020. Decedat în data de 13.04.2020 Comorbidităţi: Neoplasm bronho- pulmonar cu metastaze cerebrale, HTA, BPOC

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dezinfecţie până în antichitate (23 martie 2020, Cairo, Egipt)

    Un angajat dezinfectează masca lui Tutankhamon, expusă la muzeul din Cairo.
    Masca este din aur şi datează din timpul celei de a 18-a dinastii a Egiptului, din care face parte şi faraonul Tutankhamon (care a domnit între 1332 şi 1323 î.Hr.). A fost descoperită în 1925 în Valea Regilor şi este în prezent unul dintre cel mai cunoscute obiecte de artă din lume.
    Potrivit presei internaţionale, care citează un raport al Naţiunilor Unite, ţările arabe  vor înregistra un declin de 42 de miliarde de dolari din cauza Covid-19. Totodată, 1,7 milioane de angajaţi îşi vor pierde locul de muncă din cauza răspândirii coronavirusului.
    Egiptul implementează o serie de măsuri pentru a ajuta industriile şi afacerile care vor fi cel mai afectate de pandemia de COVID-19. Spre exemplu, guvernul a decis să reducă preţul gazului natural şi al electricităţii oferite anumitor sectoare ale industriei.
    Preşedintele Abdel-Fattah-al Sisi al Egiptului a aprobat un plan de 6 miliarde de dolari pentru a amortiza căderea economică. Măsura include plata angajaţilor care lucrează de acasă.

    foto: HEPTA (DPA Images / Gehad Hamdy)

     

  • Încă opt români au murit din cauza coronavirusului. Bilanţul actualizat: 265 de de decese

    Un număr de 265 de persoane au murit din cauza coronavirusului în România, potrivit noii raportări a Grupului de Comunicare Strategică. Au fost confirmate până la această oră, opt noi decese.

    Un bărbat de 75 de ani, din judeţul Bacău, a cărui boală a debutat în 31 martie, a fost internat la Spitalul Municipal Oneşti, unde a primit oxigen pe mască. Coronavirusul a fost confirmat pe 1 aprilie în Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Iaşi şi a murit în 9 aprilie. Boli preexistente: pneumopatie acută, insuficienţă respiratorie acută, BPOC, HTA, ICC, insuficienţă renală acută.

    Tot la Bacău a murit un bărbat de 53 de ani, care era internat în Spitalul Municipal Oneşti, Secţia Boli infecţioase, de pe data de 7 aprilie, cu diagnostic de pneumonie. În 8 aprilie i s-au recoltat probe pentru COVID-19, s-a confirmat în 9 aprilie în Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Iaşi şi a murit în aceeaşi zi. Boli preexistente: pneumonie bilaterală, insuficienţă respiratorie acută severă, HTA, obezitate.

    Încă un bărbat de 53 de ani din judeţul Bacău, internat pe 23 martie la INBI Balş, confirmat pe 23 aprilie cu noul coronavirus, a murit în data de 10 aprilie. Condiţii medicale pre-existente: diabet zaharat. Contact cu caz care a revenit din Dubai.

    O femeie, de 47 de ani, din judeţul Bihor, internata pe 9 aprilie în SCM Oradea-Secţia Boli Infecţioase, în stare gravă, a murit în 9 aprilie..

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce prezintă bărbaţii un risc mai mare decât femeile de a muri din cauza COVID-19

     Bărbaţii prezintă un risc mai mare de a muri din cauza Covid-19 decât femeile. Acest lucru a fost demonstrat încă din primele studii despre infecţia cu SARS Cov-2, din China, scrie medicul Mihai Craiu pe pagina de Facebook Spitalul Virtual pentru Copii.

    Potrivit medicului Mihai Craiu, primele studii despre infecţia cu SARS Cov-2 din China au arătat că penumonia severă Covid-19, urmată de complicaţii şi deces este de aproape două ori mai frecventă la bărbaţi decât la femei.

    Medicul spune că diferenţa din Asia poate fi explicată prin faptul că tabagismul nu este frecvent în acea regiune a lumii în rândul femeilor, dar ponderea se păstrează şi la decesele din Europa şi SUA.

    „Trecând peste perspectiva <relaxată> a multor bărbaţi în faţa bolii (în general, nu numai în cazul particular al noului coronavirus) şi peste adoptarea unor comportamente sociale sau profesionale riscante, bărbaţii au şi alt profil imunologic şi hormonal. Nefavorabile în scenariul infecţiei COVID-19.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Încă cinci morţi din cauza coronavirusului. Bilanţul actual: 217 decese în România

    Încă cinci români au murit din cauza coronavirusului. Ultimele cazuri sunt din Suceava, Bucureşti şi Sibiu, potrivit Grupului de Comunicare Strategică (GCS).

    Un bărbat de 53 de ani, din judeţul Suceava, a murit în 6 aprilie. El era internat din 16 martie în Spitalul Judeţean de Urgenţă Suceava, Secţia Cardiologie, cu diagnostic cardiomiopatie dilatativă, insuficienţă cardiacă cronică, proteză mecanică aortă şi anuloplastie mitrală. A fost confirmat pe 28 martie cu noul coronavirus .

    Un alt bărbat de 89 de ani a murit în Bucureşti. El era internat în Spitalul Universitar Bucureşti şi a fost transferat în data de 1 aprilie în Spitalul Colentina, la Secţia ATI, unde a fost intubat. În aceeaşi zi a fost confirmat în cu noul coronavirus. El suferea de boală cardiovasculară cronică.

    Un bărbat de 70 de ani, din judeţul Hunedoara a murit în 3 aprilie la Spitalul Municipal Hunedoara, în Secţia Pneumologie. În 5 aprilie a fost transferat în ATI, când a venit şi confirmare pentru coronavirus. Bărbatul a murit în 8 aprilie. Suferea de HTA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Încă 13 români au murit din cauza coronavirusului. Bilanţ: 197 de decese

    România se apropie de un nou prag critic, acela în care va depăşi 200 de decese din cauza coronavirusului. Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunţat, marţi, încă 13 cazuri de români care au murit, în total fiind, la această oră, 197 de cazuri.

    Potrivit GCS, un bărbat de 63 ani din judeţul Arad a fost internat în SCJU Arad, la ATI, cu diagnosticul de insuficienţă respiratorie acută. I-au fost recoltate probe pentru COVID-19 în 27 martie, iar rezultatul pozitiv a venit în 31 martie. Bărbatul a murit cu o zi mai devreme, în 30 martie.

    Un bărbat de 74 de ani din judeţul Arad, internat în SCJU Arad, la Boli Infecţioase, cu diagnosticul de insuficienţă respiratorie acută, a avut rezultat pozitiv în 31 martie, ziua în care a şi decedat. Comorbidităţi: HTA std II.

    Un alt bărbat de 55 ani a murit în judeţul Arad. Acesta a fost internat în SCJU Arad, la Boli Infecţioase, cu diagnosticul de insuficienţă respiratorie acută, bronhopneumonie. Probe recoltate pentru COVID-19 în 28 martie, rezultat pozitiv în 31 martie. Bărbatul a murit în data de 28 martie.

    Tot la Arad a murit o femeie de 44 ani, internată în SCJU Arad, la Boli Infecţioase, cu diagnosticul de insuficienţă respiratorie acut, sindrom febril. I-au fost recoltate probe pentru COVID-19 în 29 martie, a avut rezultat pozitiv în 31 martie şi a murit în aceeaşi zi.

    Un bărbat de 93 ani a murit tot la Arad. El a fost internat în SCJU Arad, la Boli Infecţioase, cu diagnosticul de insuficienţă respiratorie acută. Probele recoltate pentru COVID-19 s-au realizat în 27 martie, rezultatul pozitiv a venit în 31 martie, iar bărbatul a murit în aceeaşi zi.

  • Decesele în Spania cresc din nou, din cauza coronavirusului. Au ajuns la 743

    Decesele în Spania cresc din nou, după patru zile de scădere. Decesele au ajuns la 743, înregistrate în ultimele 24 de ore. După ce în ultimele zile Spania a raportat cifre în scădere în ceea ce priveşte numărul deceselor şi cel al îmbolnăvirilor, autorităţile au publicat un nou bilanţ îngrijorător.

    În ultimele 24 de ore s-au înregistrat 743 de decese.

    Până acum, în Spania s-au înregistrat 140.510 de cazuri pozitive şi 13.798 de decese, potrivit abc.es.