BusinessMagazin

Tag: casa

  • Cum să faci bani din faţa calculatorului. Mai mulţi tineri au descoperit secretul

    Ambiţiile tinerilor antreprenori din zilele noastre sunt în linie cu tendinţele, astfel că nu puţini sunt aceia care au identificat o nişă bună de exploatat în lumea virtuală. Aşa au luat naştere platforme care satisfac nevoi diverse, gândite şi puse în practică, de la zero, de mici întreprinzători (antreprenori) care aspiră să creeze mari schimbări în lume. Începând cu România.
    Poveştile câtorva dintre aceşti oameni, împreună cu ideile lor, s-au spus în cadrul proiectului Afaceri de la zero, realizat de Ziarul Financiar şi susţinut de Banca Transilvania. Găsiţi mai jos, în miniatură, experienţele lor, care sunt disponibile integral pe platforma ZF Afaceri de la zero.

    Între producător şi consumator

    Când au creat AllFarm, cei trei antreprenori creativi din spate au vrut să preia rolul de intermediar între micii producători din Apuseni şi din Bucovina şi clienţii din Bucureşti. Aşa au ajuns la ideea unui marketplace al producătorilor locali, o idee în care Răzvan Stoica, Andrei Ştefan şi Liviu Dumitru – cu experienţă în tehnologie, software şi marketing digital – au investit 150.000 de euro.

    Circa 40 de mici producători s-au adunat până acum pe platforma AllFarm, în principal din industria alimentară. Cei trei antreprenori ridică produsele direct de la poarta lor şi le transportă la uşa consumatorului.

    „În decembrie 2019, am lansat o versiune beta a platformei allfarm.ro şi în prima lună am avut vânzări de 10.000 de euro, cu 10-15 producători. Reuşim să listăm 5-10 producători noi în fiecare lună, avem deja 40 listaţi şi suntem în discuţii cu încă 40-50. Lactatele, mezelurile, conservele, produsele de băcănie sau de patiserie le aducem din toate colţurile ţării, din Bucovina, Sibiu, Munţii Apuseni”, povestea Răzvan Stoica la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.

    Comenzile se livrează în ziua următoare plasării, iar scopul este ca timpul să devină din ce în ce mai scurt. În viitor, fondatorii AllFarm se gândesc să livreze şi în alte oraşe mari, precum Timişoara, Cluj-Napoca, Iaşi. Mai mult, ei se gândesc chiar să se extindă în Ungaria, astfel încât să colaboreze cu producători din această ţară.

    Piaţa alternativă
    Tot în zona alimentară se înscrie şi Altmarkt, o platformă online pentru produse alternative, independente sau artizanale, creată de Antonio Iftimescu şi Paul Ghiţă. Lansată la debutul pandemiei, când comerţul online tocmai urca pe val, Altmarkt are în ofertă de la bere artizanală şi cafea de specialitate la produse vegane, cereale, granola, snackuri, gin sau apă tonică. Toate sunt branduri independente, atât din România, cât şi din alte ţări ale Uniunii Europene.
    „Altmarkt.ro era prevăzut să reprezinte a doua etapă a unui proiect mai mare la care am început să lucrăm de un an, dar în martie, când am văzut că economia are o frână bruscă, am hotărât să dăm o mână de ajutor producătorilor, dar am vrut să ajutăm şi consumatorii. Ne-am mişcat repede, pentru că am văzut o oportunitate, iar până acum am investit 10.000 de euro”, spune Antonio Iftimescu.
    În prezent, pe platforma Altmarkt.ro majoritatea produselor vin de la producători români din toată ţara. Cel mai vândut produs este berea artizanală de la berăriile craft din România. Există însă cerere mare şi pentru produsele de mic-dejun, granola, lapte de ovăz, lapte de soia sau lapte de migdale.

    Fermierul online
    O piaţă virtuală a creat şi Costin Simion, la capătul a opt ani de tatonat şi analizat nevoia consumatorilor de a comanda online lucrurile de care au nevoie. La început a căutat chiar el furnizori, apoi aceştia au venit spre el. În piaţa online FermierBun.ro se găsesc peste 20 de furnizori, mici producători de legume sau fructe, miere ori brânzeturi.
    „Primim produsele comandate, le împachetăm în cantităţile solicitate, le punem în mijloacele noastre de transport şi dimineaţa le livrăm sau vin clienţii la centrul logistic şi le ridică”, spune Costin Simion.
    Dacă iniţial produsele erau livrate de două ori pe săptămână, marţea şi joia, ulterior a fost aleasă varianta de livrare zilnică. Pe baza evoluţiei de până acum a businessului, Costin Simion se aşteaptă ca FermierBun să genereze anual afaceri de 150.000-200.000 de euro.

    De origine locală
    Mihai Pegulescu, un antreprenor din Timişoara cu experienţă în HoReCa, a mizat pe o aplicaţie unde se pot comanda produse care sunt apoi livrate la domiciliu. Localo, numele afacerii sale, reuneşte nu doar producători din zona alimentară, ci şi artizani, meşteşugari, oameni care fabrică produse textile sau bijuterii.
    „Trebuie să fim toţi producătorii locali în aceeaşi platformă, să ajungem uşor la client şi să le oferim oamenilor ce au nevoie”, spunea Mihai Pegulescu în mai, la lansarea marketplace-ului.
    Ţinta este să ajungă la 10.000 de producători listaţi pe Localo până la finalul lui 2020.

    Meşterii de lângă casă
    Dorian Lupu, Eduard Ichim şi Regina Ichim au creat platforma online MeşteriLocali.ro pentru a pune în legătură meseriaşii din domeniul construcţiilor cu cei care au nevoie de serviciile lor. Cei trei fondatori originari din Bucureşti locuiesc de cinci ani în Marea Britanie, însă au gândit platforma pentru utilizatorii din România, unde intenţionează să se întoarcă pentru a se dedica acestei afaceri.
    Concret, oamenii care sunt în căutarea unui meseriaş pot publica o lucrare, adăugând fotografii şi detalii tehnice despre munca ce trebuie făcută de un profesionist. Odată publicată lucrarea, site-ul alertează meseriaşii din zonă care pot realiza cerinţele menţionate în lucrare.
    „Meseriaşii interesaţi de lucrare vor putea lua legătura cu clientul pentru a transmite o ofertă de preţ personalizată sau pentru a stabili o vizionare. Totodată, facilităm schimbul de informaţii între aceştia prin funcţia de chat, în cazul în care telefonul nu este o opţiune. Noi ne uităm la conversaţii, pentru a vedea cât de serios este meseriaşul, ce limbaj foloseşte”, spun cei trei antreprenori.
    Cei mai căutaţi sunt meşterii pentru instalaţii, electricitate, zugăveli, experţi pentru interior şi exterior.


    Închiriere cu un click
    PrimeRenting este afacerea pusă pe picioare de Ana şi Dragoş Preda, alături de Răzvan Popa, care au investit 20.000 de euro într-o platformă online pentru închirieri de echipamente precum generatoare electrice şi utilaje de mare mecanizare, buldoexcavatoare sau macarale.
    Povestea PrimeRenting a început în urmă cu mai bine de doi ani, când antreprenorii aveau nevoie de echipamente pentru implementarea unor proiecte în România, moment în care s-au lovit de un proces foarte greoi în închirierea acestora. Platforma creată de ei a devenit operaţională la începutul lui 2020.
    „Pe de o parte, agregăm cererea şi oferta, iar pe de altă parte, venim cu o asigurare personalizată pentru echipamente, crescând siguranţa furnizorilor, produs pe care l-am dezvoltat împreună cu Groupama. După aceea am venit cu nişte rapoarte de bonitate de istoric financiar al companiilor care doresc să închirieze, pe care îl primesc înaintea fiecărei comenzi, astfel încât cei doi jucători să ştie cu cine intră în contact, dezvoltat în parteneriat cu Coface, şi mai avem un sistem de rating, iar după fiecare comandă cei doi jucători se evaluează”, explică Dragoş Preda.
    Majoritatea comenzilor vin din industria construcţiilor, dar şi de la companii care se ocupă de  producţie şi au în anumite momente capacităţi scăzute de producţie şi le închiriază. Închirierile de generatoare electrice, macarale, nacele, excavatoare sau buldoexcavatoare se fac pe perioade de câteva zile, o săptămână, două săptămâni ori chiar o lună, în funcţie de necesitatea clientului.


    Firme înfiinţate din fotoliul de acasă
    Pentru cei pentru care corvoada birocraţiei este o problemă prea mare de înfruntat, Cristian Bărcan a creat REGnet, o platformă online care înfiinţează firme sau le modifică statutul juridic, ce i-a adus în 2019 venituri de 70.000 de euro.
    „În 2015 am fost nevoit să înfiinţez o firmă şi regula era să te deplasezi la sediul Registrului Comerţului. După aproximativ
    24 de ore pierdute efectiv în sediul Registrului, am reuşit să finalizez demersul. Atunci am realizat că statul la cozi şi deplasările sunt un consum inutil de timp şi am încercat să găsesc o variantă prin care să evit toată procedura standard, iar după multe căutări am reuşit să găsesc o variantă de înfiinţare a firmei online. Astfel s-a născut REGnet”, povesteşte Cristian Bărcan.
    Businessul REGnet ajută antre­pre­norii să evite deplasările la Registrul Comerţului şi
    statul la cozi, echipa din spate ocupându-se de operaţiunile de la Registrul Comerţului necesare firmelor pentru înfiinţarea unei societăţi sau modificarea statutului juridic, online. Durata medie de înfiinţare sau modificare a statutului unei societăţi prin REGnet este de 3-4 zile lucrătoare.
    Antreprenorul intenţionează ca pe termen mediu să ducă REGnet şi în alte ţări, precum Marea Britanie sau SUA, şi să dezvolte o aplicaţie mobilă.

    O afacere care rodeşte
    Roditor Food Market este cel mai proaspăt proiect creat de Silvia Floareş, „responsabilă” şi de târgurile Mezanin Market, dedicate micilor antreprenori.
    „În cadrul Mezanin Market, am cunoscut mulţi antreprenori din zona de mâncare şi băuturi. De aici s-a născut Roditor Food Market, o scenă de prezentare specială pentru zona agro-alimentară. Voiam să-l lansăm în mai 2020, voiam să facem un eveniment cu 10.000 de oameni.”
    Lucrurile s-au schimbat însă, aşa că totul s-a transformat într-o platformă online, care a luat viaţă în iulie 2020. RoditorFoodMarket.ro este gândit pe mai multe secţiuni, iar producătorii/ antreprenorii se pot înscrie gratuit în mai multe categorii: fructe şi legume, băuturi (vin, bere artizanală, suc), produse de băcănie (conserve, carne & mezeluri, miere şi produse din miere), lactate şi brânzeturi, dulciuri şi panificaţie, accesorii şi decoraţiuni (accesorii de masă, plante şi flori), toate cu design local. De asemenea, pe platformă se pot înscrie băcănii şi alte mici afaceri care reprezintă producători, listarea neavând caracter exclusiv şi fiind un punct în plus de vânzare şi promovare pentru acest sector.
    RoditorFoodMarket.ro vine astfel ca un răspuns la nevoia tot mai accentuată de a recunoaşte produsele româneşti şi de a investi în economia locală, în condiţiile în care, în ultimii ani, din ce în ce mai mulţi tineri au intrat în agricultură.

    Booking-ul românesc
    Antreprenorul Radu Fusea a pariat pe o platformă prin care promovează turismul tradiţional şi a lansat în decembrie 2019 Travlocals.com, un site unde adună casele vechi şi restaurate, conacele vechi, castelele transformate în pensiuni turistice pentru persoanele care caută cazări tradiţionale în ţară.
    „Travlocals a pornit de la o idee mai veche, a fost şi o nevoie pentru că sunt un turist pasionat de experienţe unice pe care le vedeam promovate, iar în momentul în care voiam să le rezerv, nu mai dădeam de ele. M-am gândit să centralizez toate experienţele de acest tip astfel încât fiecare potenţial client să poată şti unde le găseşte, să le poată rezerva rapid şi sigur, contactând direct gazda”, spune Radu Fusea.
    Pe lângă cazarea în locuri tradiţionale, prin intermediul Travlocals.com, se pot rezerva şi experienţe tradiţionale, cum ar fi plimbările cu sania trasă de cai, brunch la conac, cursuri de olărit. Pentru a se lista pe platformă, cei care au o pensiune sau o casă restaurată plătesc un abonament trimestrial sau anual.
    Planul lui Radu Fusea este ca, la un an de existenţă, să ajungă la
    150 de parteneriate încheiate.
    „Este foarte posibil să depăşim această cifră, dar acesta era planul la lansare. După ce vom acoperi piaţa din România, dorim să internaţionalizăm proiectul, mai întâi în Europa de Sud-Est şi apoi vom mai vedea”, mai spune Radu Fusea.
    Înainte de platforma turistică, Radu Fusea a mai avut businessuri în domenii diferite, de la magazine, până la imobiliare, trecând şi prin experienţa corporaţiei. Investiţia iniţială în Travlocals.com a fost de 100.000 de euro, dintre care 40% au fost fonduri europene, restul fiind surse proprii.

    Sfătuitorul online în construcţii
    Casa de comenzi Vindem-ieftin.ro, o platformă online de consultanţă pentru persoanele care au de făcut lucrări de construcţii, a pornit în 2014, când Cosmin Răileanu, fondatorul brandului, a început construcţia propriei case. De la o nevoie şi o nişă de piaţă neacoperită, după o investiţie iniţială de 10.000 de euro, antreprenorul a ajuns la 4 mil. euro cifră de afaceri. El colaborează cu peste 200 de furnizori, importatori sau producători şi peste 15.000 de clienţi au apelat la serviciile echipei Vindem-ieftin.ro.
    „Ideea a pornit atunci când mi-am construit casa şi mi-am dat seama prin ce trece un client când are de cumpărat materiale de construcţii, dar mai are şi grija meşterilor, a jobului sau a afacerii. Când construieşti casa simţi că nimeni nu e de partea ta, toată lumea merge pe repede înainte. Atunci mi-am dat seama că este un mare gol pe piaţa de vânzări de materiale de construcţii şi m-am gândit că dacă ar exista o firmă care să ofere, în afară de vânzare, şi o consiliere pentru client astfel încât să facă alegerile cele mai potrivite, eu aş fi primul client”, a povestit Cosmin Răileanu la Afaceri de la zero. Cei 30 de oameni din echipa Vindem Ieftin primesc o cerere de la un client, care poate fi orice persoană, dar şi societate comercială şi oferă consultanţă privind materialele şi cum se pot potrivi acestea pentru o lucrare durabilă. După ce clientul acceptă lista finală de produse şi preţurile, plăteste o factură iniţială, iar în termen de câteva zile primeşte direct de la furnizorul cu care Vindem Ieftin are contract materialele solicitate.

  • Marile case de modă se lansează în producţia de măşti

    Casa pariziană Marine Serre a lansat măşti cu sigla firmei, Off-White a lansat o mască pentru bărbaţi, iar companiile Simon Miller şi O’Pioneer se laudă cu măşti identice cu o serie de articole vestimentare din colecţiile lor. Nici Burberry nu face excepţie, casa britanică având şi ea o colecţie de măşti reutilizabile cu modelul său bine cunoscut.  

  • Diana Şucu: Dacă până în pandemie bugetul unei familii era împărţit între vacanţe, haine, cosmetice şi la sfârşit îşi găsea locul şi zona casei, acum, clienţii noştri pun casa pe primul plan

    În urma pandemiei de COVID-19 şi a măsurilor de distanţare socială, care au făcut ca mai multe companii active pe plan naţional să adopte telemunca, „priorităţile” populaţiei s-au schimbat, iar acum, oamenii pun casa pe primul plan, a spus Diana Şucu, antreprenoarea care a adus pe piaţa locală, în urmă cu circa şapte ani, brandurile de mobilier de lux Ethan Allen, Caracole şi Bernhardt reunite sub businessul Select Design by Diana Şucu.

    „Am constat că oamenii sunt extrem de preocupaţi de amenajarea şi reamenajarea caselor. Dacă până în pandemie bugetul unei familii era împărţit între vacanţe, haine, cosmetice şi la sfârşit îşi găsea locul şi zona casei, acum clienţii noştri pun casa pe primul plan”, a spus Diana Şucu.

    Astfel, pentru a răspunde nevoilor clienţilor, Ethan Allen, Caracole şi Bernhardt Interiors, cele trei showroom-uri din Băneasa Shopping City, şi-au extins portofoliul cu noi obiecte de mobilier.

    „Ethan Allen, Caracole şi Bernhardt au îmbinat tehnologia modernă şi meşteşugul tradiţional pentru a crea aceste noi colecţii. Sunt modele elegante, într-o paletă rafinată de culori neutre sau pasteluri dulci. Inspiraţia designerilor americani a mers până la cei mai mari designeri de produs englezi, cum ar fi Thomas Sheraton sau George Hepplewhite. Noile piese de mobilier Caracole sunt inspirate din creaţiile acestor maeştri ai designului, iar rezultatul este unul de 5 stele”, a adăugat antreprenoarea.

    Ea afirmă că produsele din portofoliul Ethan Allen, Caracole şi Bernhardt sunt concepute în acord cu stilul de viaţă al consumatorilor din ziua de azi, „cu modul în care aceştia îşi petrec timpul acasă. În plus, piesele sunt definite de acelaşi mix special între frumos şi practic, cu care designerii americani ne-au obişnuit.”

    De asemenea, la începutul pandemiei, cele trei showroom-uri din Băneasa Shopping City au fost închise, iar angajaţii au lucrat de acasă.

    „A fost o perioadă grea pentru toată lumea, mai ales că a venit după un început de an foarte bun. Din fericire pandemia ne-a prins cu stocuri pentru că ne aprovizionaserăm şi ne pregăteam pentru anul în curs. Noi toţi am lucrat de acasă, colegii mei au ţinut permanent legătura cu clienţii şi chiar am avut vânzări rezonabile”, a conchis Diana Şucu.

     

  • Este oficial: Românii pot lua 15.000 de euro gratis de la stat să îşi modernizeze locuinţa

    De astăzi, 15 septembrie 2020, românii pot accesa programul „Casa Eficientă Energetic” prin care pot primi o finanţarea de până la 15.000 de euro pentru a-şi eficientiza energetic locuinţele, conform unui comunicat al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

    Scopul programului este reducerea consumului de energie din casele românilor şi a emisiilor de gaze cu efect de seră.

    Aproximativ 9.000 de proprietari de case din România îşi vor putea eficientiza energetic locuinţele prin intermediul acestui program, al cărui buget total este de 430 de milioane de lei. Aceştia pot beneficia de o primă energetică în valoare de maximum 15.000 de euro, sumă pe care Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor o finanţează prin AFM. Finanţarea nerambursabilă decontează 60% din costul unor astfel de lucrări, dar nu mai mult de suma menţionată, respectiv 15.000 de euro.

    „Cele mai multe case nu sunt bine izolate. Este şi motivul pentru care pierderile de energie ajung până la 30% doar prin pereţii exteriori, sau la 25% prin geamuri sau acoperiş. Programul nostru are o mare componentă de mediu, dar şi una economică şi socială: indirect, o astfel de investiţie duce la reducerea la jumătate a facturilor de energie şi, implicit, la scăderea consumului naţional de energie”, a declarat ministrul Costel Alexe.

    Cheltuielile eligibile vizează: instalarea de ferestre izolante, izolarea acoperişului, a pereţilor exteriori, montarea unei centrale mai eficiente, a panourilor solare, sisteme de ventilaţie, corpuri de iluminat cu LED, senzori de mişcare, robineţi şi conducte noi etc. Condiţia eligibilităţii proiectului este ca eficienţa energetică a locuinţei să crească cu cel puţin o clasă energetică.

    Cei interesaţi de „Casa Eficientă Energetic” vor putea depune online cererea pentru prima energetică, însoţită de un certificat de performanţă energetică iniţial şi un audit energetic al casei unde vor să facă lucrarea. Imediat după acceptarea cererii, proprietarii vor primi un număr unic de înregistrare şi au la dispoziţie 60 de zile pentru a pregăti dosarul investiţiei. După aprobarea dosarului, lucrările pot începe şi se pot derula într-o perioadă de maximum 18 luni. La final, AFM decontează 60% din investiţie, după un nou audit energetic al casei.

    Ministrul Costel Alexe a anunţat miercuri lansarea în dezbatere publică şi a Ghidului de finanţare a programului „Casa Eficientă Energetic” pentru instituţii publice (şcoli şi gradiniţe).

    Peste 400 de şcoli din România vor putea fi eficientizate energetic prin intermediul acestui program, care are un buget de 384 de milioane de lei. Astfel, orice şcoală din România poate primi finanţare prin AFM pentru lucrări de izolaţie termică, încălzire centralizată, pentru reducerea consumului de energie sau investiţii care conduc, în final, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

    „Astăzi, sectorul clădirilor este unul din cei mai mari consumatori de energie şi cea mai mare sursă de gaze cu efect de seră. Eficienţa energetică a şcolilor sau grădiniţelor are dublu avantaj: pe de-o parte, se reduce consumul de energie şi scad costurile cu utilităţile, iar pe de altă parte, sănătatea profesorilor şi a elevilor este mult mai în siguranţă. Nu mai punem la socoteală că din cele peste 7.000 de unităţi de învăţământ din ţară, peste 25% au ca principală sursă de încălzire soba cu lemne. Asta înseamnă o mare presiune pe păduri şi un aer în clădire care nu susţine pe deplin perfomanţa elevilor”, a declarat Costel Alexe.

    Fiecare primărie primeşte 90% din valoarea acestor investiţii, dar nu mai mult de 1,5 milioane de lei. Localităţile cu mai mult de 4.000 de locuitori, pot depune două proiecte şi pot obţine astfel până la 3 milioane de lei.

    Cheltuielile eligibile pentru şcoli şi grădiniţe sunt:
    – dotarea instituţiilor cu centrale termice, dar şi înlocuirea centralelor sau a componentelor sistemului de încălzire cu unele mai performante;
    – tâmplărie cu geam termopan;
    – izolaţie termică faţade şi terase;
    – alte lucrări menite să reducă pierderile de energie termică;
    – sisteme nepoluante pentru obţinerea necesarului de energie sau pentru anumite utilităţi;
    – sisteme de încălzire a apei care utilizeaza energia solară, panouri fotovoltaice;
    – schimbarea corpurilor de iluminat;
    – instalarea de senzori de mişcare;
    – sisteme moderne şi eficiente de monitorizare a energiei;
    – sisteme de ventilatie şi climatizare pentru sporirea confortului termic al utilizatorilor.

     

  • Trei săptămâni de stare de urgenţă în Israel: oamenii se pot deplasa la doar 500 de metri de casă

    Israelul, Cisiordania şi Gaza se confruntă cu un focar reînnoit de coronavirus. Guvernul israelian a decis reinstalarea stării de urgenţă timp de 3 săptămâni, deoarece ţara are în prezent 37.482 de cazuri active, iar 1.103 oameni au murit.

    Israelul, Cisiordania şi Gaza se confruntă cu un focar reînnoit de coronavirus, ducând la propuneri şi măsuri menite să reducă răspândirea acestuia şi să atenueze ramificaţiile economice ale crizei atât de către autorităţile israeliene, cât şi de către cele palestiniene.

    Israel are în prezent 37.482 de cazuri active, iar 1.103 oameni au murit.

    În Cisiordania există 9.845 de cazuri active, în Gaza, 1.549. În Cisiordania şi Gaza au murit 240 de persoane.

    Cabinetul Nettanyahu a aprobat închiderea de trei săptămâni începând de vineri, conform Haaretz.

    Guvernul israelian a fost de acord să impună restricţii la nivel naţional timp de trei săptămâni, de vineri la ora 2 pm, în ajunul sărbătorii Rosh Hashana.

    Primul-ministru Benjamin Netanyahu a declarat într-un briefing de presă că avertismentele oficialilor din domeniul sănătăţii au condus la decizia guvernului, care limitează israelienii la o rază de 500 de metri (aproximativ 0,3 mile) de reşedinţa lor.

     

  • BCR primeşte de astăzi cereri pentru programul Noua Casă şi va acorda împrumuturi în limita plafonului de 600 milioane de lei

    BCR primeşte, începând de astăzi, cereri pentru programul Noua Casă şi va acorda împrumuturi în limita plafonului de 600 milioane de lei, pentru care oferă o dobândă de 2% + IRCC şi avans de minimum 5%.

    Suma maximă care poate fi obţinută poate ajunge la 119.000 euro, iar termenul maxim de acordare este de 30 de ani.

    Din plafonul total de 2 miliarde de lei acordat de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) pentru cele 14 bănci intrate în programul “Prima Casă”, transformat în “Noua Casă”, 600 milioane de lei au revenit BCR, respectiv 30% din totalul garanţiilor.

    Dintre plafonul alocat, BCR mai are la dispoziţie 450 de milioane de lei, după deşfăşurarea programului “Prima Casă” în prima parte a anului.  

    Exemplu de calcul Noua Casă BCR:

    • Credit: 160.000 RON
    • Perioadă: 30 ani
    • Dobândă: 4,41% (2% + IRCC), IRCC: 2,41%
    • Comision evaluare imobil: 370 lei, inclusiv TVA
    • Comision de gestiune FNGCIMM  – 0,40% anual, calculat la valoarea garanţiei
    • Rata lunara: 803 lei (nu include comisionul de gestiune datorat FNGCIMM)
    • Valoare totală plătibilă: 294.815 lei
    • Dobândă anuală efectivă (DAE): 4,72 %

     

  • Digitalizare la instituţiile statului: Certificatul de atestare privind obligaţiile la Fondul pentru mediu va fi eliberat şi comunicat online

    Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) a anunţat că, de la începutul lunii septembrie, va elibera electronic Certificatul de atestare privind obligaţiile la Fondul pentru mediu.

    Certificatul în format electronic se solicită prin intermediul serviciului “Depunere declaraţii on-line”, pus la dispoziţie pe site-ul instituţiei, la adresa https://online.afm.ro/.

    “Digitalizarea este o necesitate ce nu mai poate fi amânată, aceasta fiind una din priorităţile mele, ca preşedinte al AFM. Internetul a devenit legătura dintre cetăţeni şi autorităţile publice şi îmi doresc ca instituţia pe care o reprezint să faciliteze accesul la o administraţie publică modernă, care să vină în sprijinul cetăţenilor.”, a declarat preşedintele AFM, Andreea Kohalmi – Szabo.

    Certificatul de atestare se va emite în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data depunerii cererii de eliberare şi este valabil 30 de zile de la data emiterii.

    Certificatul de atestare privind obligaţiile la Fondul pentru mediu eliberat online va putea fi consultat pe site-ul AFM timp de 60 de zile de la data emiterii, de către instituţiile abilitate, în baza unui cont de acces deschis la cerere.

    Documentul astfel emis este valabil fără semnătura persoanelor împuternicite ale Administraţiei Fondului pentru Mediu şi fără ştampila instituţiei, potrivit legii.

     

  • Ce locuinţe caută românii în pandemie?

    Situaţia de Work-from-Home în care se află mulţi dintre angajaţi vine cu un impact şi asupra pieţei rezidenţiale. După o perioadă în care unii dintre noi am petrecut mai mult de 90% din timp acasă, priorităţile în materie de amenajare, dar şi aspiraţiile când vine vorba de locuinţele noi s-au schimbat. Cum au evoluat preferinţele cumpărătorilor de locuinţe din Europa şi, mai ales, din România în ultimele luni, a povestit în cea mai recentă ediţei a webinarului Real Estate. Real Talk. by Storia.ro Andreea Hamza, Senior Director Living în cadrul companiei de consultanţă în imobiliare JLL România. 

    „Suntem o ţară de proprietari, dar nu neapărat pentru că suntem bogaţi sau pentru că avem o obsesie să deţinem imobile, ci tocmai pentru că avem resurse limitate şi vrem să ne asigurăm un minimum de confort şi de stabilitate”, răspunde Andreea Hamza,  Senior Director Living la compania de consultanţă în imobiliare JLL România, pe care am întrebat-o care este explicaţia statutului de proprietar în care se regăsesc mulţi dintre români.

    Ea precizează că lucrurile stau diferit în alte ţări europene şi mult mai mulţi oameni închiriază în loc să cumpere pentru că sunt şi încurajaţi de către stat să procedeze astfel: spre exemplu, în Olanda, statul subvenţionează o parte din chirie. De asemenea, legile protejează mult mai bine chiriaşii, în timp ce la noi majoritatea locuinţelor sunt deţinute de persoane fizice, nu de companii sau de investitori instituţionali. Aceste locuinţe de închiriat din statele vestice aduc astfel şi mai multă siguranţă, cu contracte mai clare şi pe termen mai lung precum şi pachete de servicii suplimentare.

    Există însă şi asemănări în comportamentul celor care caută locuinţe pretutindeni: „Atât în cazul românilor, cât şi în restul Europei, decizia de a cumpăra sau de a închiria este una raţională, nu neapărat o obsesie sau care să ţină de o mentalitate colectivă”. Andreea Hamza este însă de părere că lucrurile se schimbă, iar pe termen mediu şi lung va creşte şi ponderea investitorilor instituţionali în piaţa locală, ceea ce va fi sănătos pentru piaţă şi va aduce beneficii utilizatorilor finali. Specialistul în real estate face şi câteva precizări referitoare la modul în care ar trebui interpretat procentul numărului mare de proprietari din România. „Procentul de unităţi aflate în proprietate la noi este foarte mare – cred că ultimele statistici arătau 96%, dar asta nu înseamnă că 96% din populaţia adultă are o locuinţă în proprietate, ci de fapt ne arată că 96% din locuinţele existente sunt deţinute de proprietari”, explică ea.

    De asemenea, Andreea Hamza aminteşte şi de modul în care românii au ajuns la un grad de proprietate atât de mare. „Acest procent, la rândul lui, este artificial – ne amintim că până în 1989 statul era unicul proprietar al acestor imobile (vechi n.red), eram exact la polul opus faţă de situaţia de acum. La un moment dat, după 1989, statul a decis să vândă stocul de locuinţe către cetăţeni la preţuri foarte atractive. Prin urmare oamenii au cumpărat imobilele, au devenit proprietari; nu putem vorbi neapărat despre o obsesie a românilor.”

    Pe de altă parte, punctează specialistul în imobiliare, o statistică pe care o consideră importantă este cea care ne arată că suntem foarte înghesuiţi în aceste locuinţe: „Sunt mulţi tineri adulţi care locuiesc cu părinţii sau cu bunicii, cu alte rude, iar majoritatea locuinţelor existente sunt relativ mici ca suprafeţe şi ca număr de camere, aceasta este realitatea”.
    Andreea Hamza mai spune însă că această situaţie a evoluat de-a lungul ultimilor ani, odată cu apariţia dezvoltărilor imobiliare noi, însă – „Noi vorbim în continuare în număr de camere, faţă de alte ţări unde se vorbeşte de număr de dormitoare. Mulţi dintre noi dormim şi în living, în fosta sufragerie”. Astfel, în timp ce în România suprafaţa locuibilă medie este undeva la 46 de metri pătraţi, media la nivelul Uniunii Europene este de 102 de metri pătraţi.
    „Suprafeţele sunt strâns legate de preţ – sau invers – lucrurile se rezumă totuşi la puterea de cumpărare a populaţiei, astfel că nu ne aflăm în momentul în care să ne permitem suprafeţe foarte mari, dar trendul este ascendent. Vesticii cumpără case mai mari, la preţuri mai mari, dar într-un număr mai mic”, adaugă Hamza.

    Cum s-au schimbat apetitul românilor pentru locuinţe şi preferinţele legate de spaţiile de locuit? „Acest nou context a redefinit anumite aspecte legate de locuinţă, îndeosebi în ideea optimizării spaţiilor. Ceea ce s-a schimbat atât în România, cât şi în Europa, este nevoia care a devenit esenţială a cumpărătorilor, de a avea un spaţiu dedicat muncii de acasă – ştim cu toţii de ce am experimentat obligat forţat acest lucru – referindu-ne la unele industrii.”
    Un alt aspect esenţial care s-a schimbat este, potrivit Andreei Hamza, existenţa unor spaţii exterioare cât mai generoase – terase, grădini – per ansamblu, creşterea gradului de confort al locuinţelor căutate. „Acum casa a devenit mult mai importantă decât înainte, am fost nevoiţi să ne petrecem poate 90% din timp acasă, prin urmare creşterea gradului de confort este cea mai normală reacţie”, punctează Andreea Hamza. Ca urmare a contextului, a crescut deopotrivă interesul pentru case individuale, case cu grădini şi au devenit mai importante, de asemenea, şi facilităţile din apropiere.
    De altfel, potrivit unui studiu realizat pe un eşantion de peste 25.000 de persoane, în luna iunie 2020, pe utilizatorii Storia.ro şi OLX, doar 16% dintre cei care voiau să cumpere o locuinţă înainte de izbucnirea crizei de COVID-19 au declarat că au încetat să mai caute în această perioadă. Comportamentul potenţialilor cumpărători s-a modificat după criza COVID-19, în sensul că dintre cei care voiau să cumpere o casă, 66% şi-au menţinut această opţiune, 13% au renunţat să mai caute, 15% oscilează acum între apartament şi casă, 4,2% sunt interesaţi să închirieze o locuinţă, iar 3% vor să cumpere un apartament. În cazul celor care doreau un apartament, 43% şi-au păstrat intenţia, 16% au renunţat momentan la planurile de investiţie, în timp ce 25% oscilează acum între a achiziţiona un apartament sau o casă, 7,4% vor acum să cumpere o casă, iar 1% intenţionează să se mute cu chirie.
    Rezultatele studiului arată că cele mai importante aspecte care sunt luate în calcul la alegerea unei locuinţe sunt, în ordinea preferinţelor: compartimentarea eficientă, calitatea construcţiei şi a finisajelor, existenţa unui spaţiu exterior (grădină / terasă), confortul sporit (luminozitate, izolaţie, intimitate etc.), existenţa spaţiilor anexe (locuri de parcare, boxe).
    Când vine vorba despre situaţia de la nivel european, Andreea Hamza spune că exact aceiaşi factori s-au schimbat şi acolo – la care se adaugă necesitatea existenţei unei conexiuni foarte bune la internet: „Ei nu sunt atât de privilegiaţi ca şi noi la acest ultim capitol, iar în top trei nevoi ale cumpărătorilor în Europa se află: prezenţa unui spaţiu destinat muncii de acasă, spaţii exterioare şi conexiune la internet foarte bună”.

    Preţul este mereu un subiect fierbinte în piaţa rezidenţială şi au existat chiar o serie de predicţii ale prăbuşirii preţului imobilelor în contextul COVID-19, prin asemănarea cu criza anterioară. Andreea Hamza este însă de părere că premisele celor două momente sunt diferite, la fel şi nivelul de dezvoltare a pieţei din perioada 2008-2009, prin comparaţie cu cel de acum: „Criza din 2008 venea după un boom incredibil cu care nu ne-am mai confruntat şi cred că nici alte ţări nu l-au mai simţit – pe când acum piaţa este mult mai aşezată, a evoluat foarte sănătos, cred că piaţa este mult mai stabilă acum, iar nevoia de case acum este mult mai justificată”.
    Andreea Hamza apreciază că evoluţia preţurilor va fi diferită în funcţie de segmentul de cumpărători la care ne referim. „Sunt cumpărători care vor fi afectaţi de creşterea ratei şomajului şi care probabil nu se vor mai putea califica pentru un credit ipotecar şi aici probabil cererea va scădea şi, implicit, şi preţurile”. Pe de altă parte, există şi o categorie de clienţi mai puţin afectaţi – spre exemplu, cei din segmentul high end, care potrivit Andreei Hamza, chiar profită să facă aceste investiţii. „Ca trend general nu cred că se vor înregistra scăderi foarte mari, dar este încă prematur să ne exprimăm – nici nu ştim când se termină pandemia, nici nu ştim ce va urma. Nu cred însă că va exista o prăbuşire similară crizei anterioare – fundamentele pieţei sunt mult mai sănătoase mai solide şi mai stabile, iar produsele sunt mult mai bine aliniate cu nevoile cumpărătorilor.”
    Ea aminteşte de asemenea şi că în 2007, suprafeţele apartamentelor deveniseră extraordinar de mari – două camere ajungeau să aibă 80 – 90 de metri pătraţi, iar implicit şi preţurile erau foarte mari, or acum nu mai este cazul. „Mai există şi partea de facilităţi din cadrul ansamblurilor rezidenţiale care se îmbunătăţeşte de la an la an, dezvoltatorii încercau mereu să vină cu ceva nou, să ofere cât mai mult cumpărătorului, în 2007  – erau puţine proiecte care se diferenţiau şi care erau făcute aşa – acum sunt mult mai multe”.
    Astfel, precizează ea, oferta din categoria cumpărătorilor cu venituri mici – locuinţele cu preţuri de sub 1.000 de euro/mp sau în jur de 1.000 -1.300 de euro/mp, sunt mai expuse la aceste fluctuaţii economice – dar evoluţia va depinde foarte mult şi de măsurile guvernamentale care se vor implementa. Spre exemplu, programul Prima Casă, care a urmat crizei financiare din 2008-2009 – a readus la viaţă piaţa imobiliară: „Piaţa poate fi uşor ghidată prin măsuri guvernamentale, aşa că sunt şanse să nu fie atât de mare impactul – deocamdată nu avem scăderi masive de preţ, au apărut doar promoţii sau discounturi, dar nu au scăzut neapărat preţurile de listă pentru proiecte – încă lumea nu este speriată şi nu şi-a retras intenţiile de cumpărare, observă ea. Andreea Hamza se fereşte să facă predicţii referitoare la scăderea propriu-zisă a preţurilor, însă nu crede că aceasta va depăşi 3-5%.
    În ceea ce îi priveşte pe dezvoltatori, Andreea Hamza este de părere că va exista o concentrare pe optimizare, în contextul în care suprafeţele nu pot fi mărite: „Ideal ar fi să avem suprafeţe mai generoase, terase mari, o zonă de lucru de acasă – un birou în cadrul locuinţei, iar toate acestea implică suprafeţe mai mari – dacă ar fi să le faci cu uşurinţă, de aceea, în primă fază, dezvoltatorii se vor canaliza pe optimizarea cât mai bună a spaţiilor ca să nu influenţeze foarte mult preţurile de vânzare – degeaba ai produsul dacă nu ai şi clienţii care şi-l permit”.

    În acest nou context, cât de valabilă mai este deviza „Location, location, location”? „În fond nu cumpărăm doar nişte pereţi, amplasamentul va conta întotdeauna. Cumpărăm o locuinţă cu toate facilităţile din jurul ei. Evident, sperăm ca acestea să fie cât mai multe.” „Poate expresia «location, location, location nu va mai fi atât de importantă» – vor conta şi lucrurile menţionate mai devreme”.
    De altfel, Andreea Hamza aminteşte de studii realizate anterior de JLL la nivel european, din care reiese că dacă anterior a existat un trend ascendent pentru nevoia cumpărătorilor de a avea locuinţa amplasată lângă mijloacele de transport fiindcă de acolo se poate ajunge oriunde, acum a scăzut importanţa acestui criteriu. „E clar că locaţia pierde puţin teren în beneficiul suprafeţelor mari, al plusului de confort. Confortul e diferit pentru fiecare dintre noi.”
    Pe de altă parte, crede că nu vom lucra de acasă pentru totdeauna sau non stop – cu siguranţă vom avea nevoie să venim şi la birou şi să existe şi această parte de interacţiune cu colegii, socializare umană cu clienţii – când se va putea, bineînţeles. „Depinde de la business la business şi de la companie la companie, fiecare cu businessul ei şi cu profilul de angajaţi al ei.” Chiar dacă nu poate anticipa când va ajunge şi piaţa locală la nivelul celor vestice, Andreea Hamza crede că generaţiile următoare se vor orienta mai mult înspre piaţa chiriilor, în dorinţa lor de flexibilitate: „Cred că generaţiile care vin acum din urmă sunt mult mai înclinate spre acest cult al chiriei, pentru ei contează foarte mult mobilitatea, flexibilitatea – şi eu cred că ei vor schimba uşor regulile pieţei şi vor cizela şi proprietarii care la rândul lor sunt în acest moment prea ataşaţi de proprietate, uneori încalcă regulile elementare de intimitate, de pildă. De asemenea, un număr mai mare de investitori instituţionali care se uită din ce în ce mai atent pe piaţa din România pentru a-şi crea portofolii  de apartamente de închiriat vor ajuta mai mult piaţa pentru că vor veni cu condiţii mai bine definite, cu contracte mai solide – cred că tot spre beneficiul utilizatorilor, chiriaşilor va fi şi această schimbare, care va veni foarte curând”. 

    Sunt permanente sau temporare schimbările pieţei imobiliare aduse de pandemia de COVID-19?
    Eu cred că aceste schimbări vor rămâne şi întotdeauna vom avea în minte – dacă se mai întâmplă încă o dată o astfel de situaţie. „Eu ce fac? – Mai bine să fiu acoperit.“ Încet, încet vom reveni la vechile obiceiuri, cu statul în trafic şi cu petrecerea timpului mai mult în afara casei decât acasă, cum era mai demult, dar cu siguranţă vom fi mai atenţi în alegerea unei locuinţe acum şi vom ţine cont de factorii despre care spuneam – optimizarea spaţiilor, suprafeţe mai generoase pentru terase şi grădini, existenţa facilităţilor în imediata apropiere.

    Cum sunt preţurile locuinţelor „vestice” comparativ cu ale românilor?
    În Germania, preţurile pentru apartamentele care se adresează clasei medii pot ajunge de la 5.000 la 8.000 de euro pe metrul pătrat. Dar sunt proiecte şi zone şi la noi care au ajuns să vândă sau să vrea să vândă apartamente la preţuri similare cu marile capitale din Europa – piaţa noastră de high end vrea să ajungă tot acolo. Sunt şi la noi proiecte rezidenţiale unde preţurile ajung la 7.000 de euro/mp. În zona Primăverii, Kiseleff, zonele de high end, vorbim despre proiecte de două-trei milioane de euro.

    Cum va arăta piaţa rezidenţială la cinci ani post-pandemie?
    Cred că deja ne vom fi obişnuit cu criteriile despre care spuneam, cu existenţa biroului în cadrul locuinţei, cu suprafeţe şi grădini ca parte din compartimentarea apartamentului – aşa cum spuneam, locaţia nu va mai fi la fel de importantă, dar va rămâne totuşi un factor de decizie major. Nu ştiu cum vor evolua preţurile sau cererea şi oferta fiindcă, aşa cum spuneam, sunt foarte mulţi factori pe care nu putem să îi stabilim acum, dar în continuare vom avea fundamente stabile şi vom merge înainte cu dezvoltările, cu vânzările, cu îmbunătăţirea constantă a produselor, apartamentelor sau caselor. Sunt sigură că lucrurile se vor îmbunătăţi constant, la fel cum s-a întâmplat de la an la an şi până acum. 

    Real Estate. Real Talk. este numele seriei de webinarii realizate de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN în care ne propunem să discutăm cu specialiştii pieţei imobiliare despre cele mai noi schimbări înregistrate pe aceasta. Urmăriţi-ne live în fiecare lună şi adresaţi întrebările voastre referitoare la imobiliare pe pagina de Facebook a Storia.ro.

  • Raiffeisen Bank prelungeşte oferta de credite imobiliare cu dobândă fixă 7 ani şi dă startul la “Noua Casa”

    Raiffeisen Bank prelungeşte oferta pentru credite imobiliare proprii până la 30 septembrie 2020, menţinând dobanda variabilă de 5,16% pe an (2,75% marja de dobanda + 2,41% IRCC) sau o dobânda fixă pentru 7 ani, de 6% pe an.

    Clientii pot obtine în agenţii pe loc sau in maximum 24 ore preaprobarea financiara pentru creditele imobiliare, cu actul de identitate, fara documente de venit, documentul fiind valabil 90 de zile, timp in care pot căuta casa.

    Creditul poate avea o valoare cuprinsă între 5.000 si 300.000 euro(echivalentul in lei), pe o perioadă de 3-30 de ani.

    Avansul cerut de bancă este de 15%-35% din valoarea imobilului, in functie de zona si localitate.

    Exemplu de calcul: un credit de achizitie locuinta de 200.000 lei, pe o perioada de 300 luni (25  ani) – dobanda  variabila de 5,16% (IRCC+2,75%), valabila pentru clientii care isi incaseaza salariul in cont la Raiffeisen Bank – rata lunara este 1.198,25 lei, DAE 5,75% pe an si valoarea totala platita de client  de 371.259,67 lei. In calcul DAE au fost luate comisioane si taxe, dar si costurile asigurarii imobilului (cea obligatorie PAD si cea facultativa), in situatia in care ar fi incheiate cu societatea de asigurari a bancii si taxa de evaluare a fost considerata a fi aferenta unui raport intocmit de catre un evaluator cu care banca are conventie.

    De asemenea, de la finalul lunii august, Raiffeisen Bank a inceput sa efectueze simulari de credite ipotecare in cadrul programului guvernamental „Noua Casa”, pentru care au fost publicate normele de aplicare.

    Clientii pot opta pentru credite ipotecare cu avans 5%, in valoare de maxim 66.500 euro, daca se achizitioneaza imobile noi/vechi avand pretul de maxim 70.000 euro si pentru credite ipotecare cu avans de 15%, cu valori cuprinse intre 59.501-119.000 euro, pentru imobile noi (cu mai putin de 5 ani de la receptie) si avand pretul de vanzare intre 70.001 si 140.000 euro.

    La 30 iunie 2020, Raiffeisen Bank avea in portofoliu peste 2,12 milioane de clienti persoane fizice, aproximativ 97.000 de IMM-uri si 5.700 de corporatii. Banca are o retea de peste 770 de ATM-uri, aproximativ 23.000 de POS-uri si 335 de MFM-uri.

     

  • OPINIE – Avocat Alina Roşca de la Casa de Avocatură Roşca Law Office, specializată în real estate, dublu licenţiată în Drept, atât în România, cât şi în Anglia

    În prima fază, multă lume a decis să-şi vândă unităţile locative care fie nu deţineau o terasă generoasă sau o curte, fie deţineau un balcon foarte mic sau spaţiul era restrâns faţă de nevoile lor. Toţi au fost încurajaţi nu doar de „visul” unei terase generoase sau al unei curţi proprii, dar şi de faptul că preţurile pot scădea într-un mod spectaculos, iar cu preţul obţinut de pe o unitate locativă mai mică ar putea obţine o locuinţă mai mare.
    Mai mult decât atât, celor cărora li se părea vital să locuiască în oraş, acum, de când există birouri la care nu mai trebuie să meargă zilnic şi cu vehicularea tot mai frecventă a ideii de telemuncă sau a lucrului de acasă, apetitul pentru locuinţele urbane a descrescut. Cine oare nu visează la o casă cu grădină în care să se poată juca copiii cu un câine sau o pisică, pe lângă pomii cu roade, toate la preţul unui apartament din oraş? 
    Totuşi, acum, în plină vară, pot să spun din experienţa tranzacţiilor imobiliare înregistrate că nu am văzut scăderi spectaculoase pentru segmentul rezidenţial urban în preţul vânzării sau al chiriei. Nici în segmentul rural sau de suburbie nu am văzut scăderi spectaculoase ale preţurilor. În special în cazul chiriilor, am văzut chiar o creştere având în vedere faptul că multe dintre birourile din office buildings care erau ocupate de businessuri mici şi mijlocii au migrat către apartamente care în trecut erau preferate de clienţi în căutare de spaţii rezidenţiale. Pentru prima dată am văzut un apetit ridicat pentru casele de la munte, de la ţară sau din suburbii care a determinat dacă nu o creştere a preţurilor de vânzare, măcar o menţinere a acestora la nivelul existent înainte de pandemie. Mai mult, datorită faptului că multă lume a decis să nu călătorească în afară ţării şi chiar să nu călătorească nici măcar în ţară, am observat o creştere a chiriei generate şi de ideea de a încerca să trăieşti în altă parte decât în oraş.
    Totuşi, în general, piaţa rezidenţială este împărţită în două nişe – proprietăţi de lux şi proprietăţi obişnuite. Spaţiile considerate de lux au crescut şi ele în mod diferenţiat în funcţie de data intrării lor pe piaţă. Cele existente pe piaţă înainte de pandemie au crescut cu un procent relativ mic faţă de cele care au fost puse pe piaţă în această vară şi care au fost prezentate, dar şi achiziţionate, la preţuri vădit crescute.
    Deşi este o cerere efervescentă pentru locaţii şi spaţii premium, totuşi am observat o scădere a apetitului celor care sunt gata să îşi asume riscuri de tipul achiziţiei de proprietăţi cu probleme legale sau cu multipli proprietari. Acest tip de riscuri erau greu de administrat în contextul faptului că nu puteai să fii sigur dacă şi cum se poate rezolva o problemă extrem de simplă, cum ar fi refacerea unui gard sau revopsirea unei faţade, totuşi până la urmă cu răbdare şi o abordare corectă a problemei se putea ajunge la o concluzie. Influenţa crizei economice şi posibilitatea iminentă de îmbolnăvire sau chiar moarte a adus oamenii în situaţia în care nu se mai poate negocia cu ei sau, dacă se ajunge la o concluzie de tip preţ sau contra servicii, acestea sunt disproporţionale cu ceea ce se oferă la schimb.
    Influenţa psihologică a crizei generate de pandemia de COVID-19 asupra proprietarilor s-a simţit şi în procesul de administrare, nu numai de tranzacţionare a imobilelor. Astfel, ansambluri imobiliare considerate de lux au ajuns în acest context să aibă diverse dispute pentru plata individuală a unor sume incredibil de mici care ar ajută la întreţinerea sau chiar aducerea de plusvaloare pentru o viitoare vindere/închiriere, neplată a cheltuielilor de întreţinere sau de mentenanţă a lifturilor, spaţiilor verzi etc.
    Celălalt segment, mai puţin aspiraţional, respectiv al proprietăţilor obişnuite reprezentate de blocuri noi, dar fără prea mult spaţiu de terasă şi cu multe spaţii comune care, în mintea cumpărătorului/chiriaşului, implică probleme şi dispute, dar şi costuri ridicate de întreţinere, au simţit o scădere, dar nu aşa de radicală precum se aşteptau specialiştii în imobiliare.
    Nici măcar ansamblurile de blocuri, aşa-numitele „blocuri din era comunistă”, nu au scăzut dramatic ca valoare de circulaţie. Sigur, faptul că locaţia, în general, a acestor imobile nu este atractivă nici măcar pentru companiile care se relochează din office building (pentru că nu sunt în aproprierea metroului sau în centrul de interes în general) a contribuit la această scădere, chiar dacă nu una spectaculoasă.
    Se previzionează o toamnă şi o iarnă grele, când se preconizează un al doilea val de îmbolnăviri cu COVID-19, când poate multe firme vor da faliment sau când multe persoane vor pierde proviziile şi energia pe care cu greu le-au înmagazinat în această perioadă. Poate toate aceste elemente o să aducă scăderea mult aşteptată a preţurilor, iar cei care şi-au vândut acum proprietăţile şi au închiriat în vederea rechiziţionării unui spaţiu mult mai bun vor avea câştigul mult aşteptat.
    Eu, totuşi, inspirată fiind de propriii clienţi care rămân optimişti, tind să cred că piaţa se va rearanja şi, aşa cum s-a întâmplat în multe alte oraşe din lume, nu numai din capitale, trendul se va îndrepta către o piaţă în care oamenii tineri, singuri sau care au deja copii mari îşi vor dori în continuare să se poată plimba în mijlocul oraşului, să fie aproape de muzee, restaurante şi, în general, de tot ce oferă oraşul. Cei care îşi doresc o viaţă mai liniştită, pentru ei sau copiii lor, se vor retrage departe de centrul oraşului sau chiar de oraş numai dacă vor găsi şi formula care să le permită să genereze venituri, deşi se vor afla în afara zonelor de succes financiar.