“Preşedintele şi premierul s-au întâlnit, miercuri, la Controceni, iar unul dintre subiectele de discuţie a vizat recuperarea salariilor pentru bugetari. Cei doi au analizat însă şi dacă este posibilă o reducere a contribuţiilor de asigurări sociale, împreună cu această recuperare salarială”, au arătat sursele citate. Contactaţi de MEDIAFAX, reprezentanţii Administraţiei Prezidenţiale nu au confirmat, dar nici nu au negat întrevederea. În urmă cu două săptămâni, preşedintele Traian Băsescu a declarat, în Parlament, că puterea are datoria de a găsi soluţii ca în jurul datei de 1 iunie să fie “reîntregite” salariile bugetarilor.
Tag: CAS
-
Emil Boc respinge “presiunile populiste” ale coaliţiei pentru majorarea salariilor
“Dacă economia ne va permite, că va fi primul trimestru, că va fi al doilea, atunci s-ar putea majora salariile şi pensiile”, a subliniat premierul la TVR, fără să ofere vreun posibil procent pentru majorări. “La Guvern nu va exista un robinet al populismului pe care îl folosim în an electoral”, a adăugat el, insistând că nu poate promite acum că salariile şi pensiile vor fi majorate de la 1 aprilie, aşa cum îi cer partidele din coaliţie.
Coaliţia de guvernământ l-a mandatat luni pe premierul Emil Boc să negocieze cu FMI majorarea cu maximum 5% a salariilor şi a pensiilor începând de la 1 aprilie, a declarat ministrul muncii, Sulfina Barbu.
Potrivit lui Boc, primele analize relevante despre condiţiile de majorare a salariilor şi a pensiilor se vor putea face abia după primul trimestru, când se va vedea şi cum au evoluat exporturile, şi ce se va întâmpla în zona euro, pentru care există prognoze referitoare la intrarea în recesiune în 2012.
Boc a invocat scrisoarea de intenţie către FMI din decembrie, care prevede că salariile şi pensiile vor fi îngheţate în 2012, pentru a menţine deficitul bugetar sub 3% din PIB (ESA) şi că numai în măsura în care condiţiile economice o vor permite vor fi operate majorări prudente pe parcursul anului.
De asemenea, conform raportului la Legea bugetului de stat pentru anul 2012, “cheltuielile de personal continuă sensul descendent şi în anul 2012, ajungând la 6,9% din PIB, cu perspectiva creşterii acestora în cursul anului 2012 până la 7,2%, în cazul în care condiţiile economice vor permite acest lucru, faţă de 7,4% din PIB în anul 2011”.
“Eu înţeleg, şi ca om, şi ca prim-ministru, greutăţile prin care trec oamenii”, a spus Boc, adăugând însă că indiferent ce presiuni populiste s-au făcut, se fac şi se vor mai face asupra lui, rolul unui guvern este să facă ceea ce este corect pentru economie şi nu ceea ce i-ar plăcea.
El a promis însă că, dacă economia îşi va păstra cursul ascendent, prima măsură pe care o va lua Guvernul va fi reducerea CAS, pentru sprijinirea mediului de afaceri.
-
Libertarienii români cer desfiinţarea salariului minim şi eliminarea leului ca unic mijloc legal de plată
SoLib propune degrevarea statului de funcţii şi atribuţii şi transferarea lor către comunităţile locale, reducerea la minim a personalului din administraţia publică centrală şi locală, reforma codurilor de procedură din sistemul juridic, desfiinţarea contribuţiilor obligatorii la asigurările de sănătate şi la sistemul public de pensii, precum şi privatizarea spitalelor publice şi a şcolilor de stat.
În învăţământ, libertarienii români propun desfiinţarea obligativităţii acreditării de către stat a instituţiilor de învăţământ şi a programelor de studii, reducerea obligativităţii învăţământului public la 4 ani şi reducerea la minim a finanţării educaţiei din fonduri publice (vouchere educaţionale în cazul celor care fac dovada lipsei de posibilităţi materiale).
În sănătate, propunerea lor este ca fiecare individ să poată opta pentru un anumit pachet de servicii medicale în funcţie de starea sa de sănătate şi de suma pe care doreşte să o aloce, iar pentru a asigura un nivel minim de asistenţă medicală celor cu venituri insuficiente sau pentru servicii de urgenţă, statul să finanţeze direct pacientul.
SoLib consideră că “piaţa românească a muncii este una dintre cele mai obstrucţionate şi inflexibile din Europa”, din cauza salariului minim, a dificultăţii de concediere, a reglementării orelor suplimentare şi a regulilor de securitate a muncii. În consecinţă, se propun eliminarea prevederilor privind salariul minim şi “abrogarea reglementărilor care descurajează în prezent angajarea forţei de muncă”.
În fine, în domeniul fiscal, libertarienii cer interzicerea prin Constituţie a împrumutului de către stat, taxe mai mici şi mai puţine şi eliminarea statutului de unic mijloc legal de plată deţinut de leu – “cu alte cuvinte, desfiinţarea monopolului producţiei de monedă al băncii centrale, concomitent cu restituirea libertăţii cetăţenilor de a-şi alege moneda convenabilă”.
“Soluţiile pe care le propunem pot fi rezumate astfel: dacă vrem să ne fie bine fiecăruia dintre noi, trebuie să micşorăm puterea statului. Cu cât statul este mai mic, cu atât este mai important individul; cu cât statul decide mai puţine lucruri pentru toată lumea, cu atât fiecare dintre noi poate decide mai mult pentru el însuşi”, a declarat Claudiu Năsui, preşedintele SoLib şi unul dintre autorii Manifestului Libertarian.
Societatea pentru Libertate Individuală (SoLib) este o organizaţie înfiinţată în 2010, fără afiliere politică, a cărei misiune este promovarea principiilor libertăţii şi proprietăţii private. SoLib, conform prezentării pe care şi-o face, “îşi propune să schimbe cultura ideologică a unei societăţi încă puternic afectată de trecutul comunist, în care mecanismele pieţei libere nu sunt complet înţelese”.
-
Cum arăta Costa Concordia înainte de naufragiu – GALERIE FOTO
Până să ajungă o epavă, Costa Concordia era considerată una dintre cele mai luxoase vase de croazieră din lume. Avea cel mai mare spa din câte existau pe astfel de nave, 1.500 de cabine, toate dotate cu PlayStation 3, cinci restaurante şi un cazino. Avea, de asemenea, patru piscine, un simulator de Formula 1 şi un teatru amenajat pe trei nivele.
La o asemenea dimensiune şi grijă pentru detalii nimeni nu s-ar fi aşteptat vreodată ca vasul să eşueze din cauza neglijenţei membrilor echipajului.
SURSA: www.businessinsider.com
-
Spitalele se vor organiza ca fundaţii sau firme. În locul CJAS-urilor vor fi case de asigurări private
Acestea sunt câteva dintre modificările importante aduse prin proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului de sănătate din România, anunţate, joi, în conferinţă de presă, de ministrul Ladislau Ritli. Conform proiectului de act normativ se va păstra în aceeaşi formă sistemul actual de colectare a asigurărilor de sănătate. Modificarea care se va realiza, însă, vizează modul de alocare şi gestionare a fondurilor colectate, prin introducerea caselor de asigurări private de sănătate în locul actualelor case judeţene de asigurări de sănătate.
-
CAS şi TVA rămân la fel în 2012. Boc: Guvernul va reduce costul cu munca la timpul potrivit
“Nu vom modifica în 2012 CAS-ul şi TVA-ul, tocmai pentru a fi predictibili şi a ne asigura că vom consolida această stabilitate macroeconomică. Să sperăm că după această consolidare macroeconomică, începută în 2011 şi continuată în 2012, vom avea posibilitatea să găsim şi alte soluţii financiare în anii următori pentru a reduce costul sau fiscalitatea cu forţa de muncă, dar toate la timpul lor”, a spus Boc într-o conferinţă pe teme economice. La începutul lunii decembrie, reprezentanţi ai patronatelor şi sindicatelor declarau, după o întâlnire cu premierul Boc, că li s-a transmis că Guvernul analizează eliminarea impozitului pe venit pentru salarii între 700 lei şi 1.000 lei.
-
A început cearta pe bugetul din 2012: ce propune PDL, ce propune USL
Pensiile şi salariile vor fi îngheţate cel puţin în prima jumătate a anului, contribuţia la pilonul II de pensii va creşte de la 3% la 3,5%, nu va fi modificat sistemul de taxe şi impozite şi vor fi concediaţi un număr neprecizat de bugetari, ca o condiţie spre a le putea fi mărite salariile celor rămaşi. După o sugestie a fostului ministru al muncii, Sebastian Lăzăroiu, ar trebui daţi afară circa 300.000 de salariaţi ai statului, cu mult mai mulţi decât a restructurat Guvernul din 2008 încoace, pentru a putea fi mărite salariile bugetarilor rămaşi. Preşedintele Traian Băsescu a spus însă doar că va rămâne în vigoare reglementarea după care la şapte oameni care pleacă din sistem se poate angaja unul singur. Până acum, în virtutea acesteia, numărul de salariaţi la stat s-a redus lunar cu circa 5.000-8.000.
Cât priveşte calendarul privatizărilor şi al restructurărilor de companii, rămâne de aşteptat decizia FMI, a cărei vizită la Bucureşti se încheie la 7 noiembrie. Într-un interviu pentru TVR, preşedintele Traian Băsescu a dat însă de înţeles că activele statului nu vor fi vândute la orice preţ – cu alte cuvinte, privatizarea nu e un obiectiv în sine, iar statul va prefera să aştepte, aşa cum a făcut în cazul ofertei publice de la Petrom din vară, decât să vândă în pierdere.
După diverse discuţii despre boicotarea lucrărilor Parlamentului, USL a prins prilejul să se afirme, ameninţând prin vocea lui Victor Ponta că va bloca bugetul pe 2012 în Parlament dacă puterea nu acceptă lista de condiţii puse de PSD şi PNL.
Între condiţiile expuse de Ponta se numără reducerea CAS cu 3%, revenirea în câţiva ani la TVA de 19%, indexarea după lege a pensiilor cu rata inflaţiei, susţinerea agricultorilor prin reţinerea a numai 9% din TVA, reducerea la jumătate a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile, suspendarea programului de investiţii ale MDRT şi anularea majorării cu 0,5% a contribuţiei la pilonul II de pensii. Ponta susţine că măsurile propuse de USL ar aduce la buget echivalentul a 5% din PIB. Ministrul de Interne, Traian Igaş, spune însă că propunerile “iresponsabilului” lider PSD de amendare a bugetului de stat pe 2012 ar determina un dezastru economic, îndatorând România cu miliarde de euro.
-
Deficit bugetar zero? Să scadă CAS? Ce-i de făcut cu taxele şi impozitele
Ultima propunere lansată pe piaţa ideilor de politică economică le aparţine celor de la Noua Republică şi care au propus înscrierea în Constituţie a limitării deficitului bugetar, mai întâi la 1% din PIB, apoi la zero din PIB, conform ex-ministrului Sebastian Lăzăroiu. Săptămâna trecută, Consiliul Investitorilor Străini şi-a lansat ultima Carte Albă privind climatul de investiţii în România, în care recomandă reducerea TVA la 19%, reducerea CAS, scutirea totală de la plata impozitului pe profitul reinvestit şi exceptarea de la plata impozitului în România pentru fondurile de investiţii cu sediul în străinătate. Printre soluţiile de relansare a creşterii, primite de la economiştii cărora le-am cerut opinia cu o săptămână în urmă, a figurat şi o reducere a impozitării, combinată cu limitarea drastică a deficitului şi a datoriei publice.
În speţă, economistul Florin Cîţu recomandă “reducerea impozitelor pe venit, profit şi CAS, împreună cu un plan credibil care să implice privatizări şi reducerea numărului de angajaţi publici la jumătate până în 2017”. Profesorul de economie Cristian Păun recomandă, la rându-i, plafonarea la zero a deficitului bugetar şi a datoriei publice, prin constituţie, însoţită de o reducere a TVA la 22% (şi într-un an sau doi la 18%), reducerea cotei unice de impozitare la 10%, asigurarea de şomaj la stat să fie opţională şi să se transfere spre asigurările private, ponderea cotizaţiei pentru sistemul privat de pensii să crească “astfel ca în câţiva ani statul să nu mai administreze această problemă”, iar contribuţia la asigurările de sănătate să însemne “maxim o sumă indiferent de cât de mult câştigăm, pentru a fi solidari cu cei care nu îşi permit un minim de servicii medicale; dacă vrem apoi mai mult, să plătim apoi mai mult la stat sau la privat”.
În alte zări, propunerile de inovaţii fiscale abundă, de asemenea, cu un succes de public proporţional nu atât cu sumele pe care contribuabilii sunt chemaţi să le plătească statelor, cât cu modul în care cetăţenii percep eficienţa sau ineficienţa cheltuirii banilor colectaţi din impozitele lor. Un exemplu proaspăt de succes de public este propunerea candidatului la nominalizarea Partidului Republican din SUA, Herman Cain, de a introduce trei cote fixe de 9%, pentru taxa pe consum, impozitul pe profit şi impozitul pe venit.
Soluţii de genul celei a lui Cain sunt întâmpinate de economistul Daniel Dăianu cu o grimasă de dezgust (la propriu), nu numai pe motiv că suferă de simplism populist, dar şi dintr-un alt motiv: pentru el, ca şi pentru numeroşi analişti aflaţi în căutarea unui optim al contribuţiei veniturilor fiscale la creşterea economică, important nu e atât nivelul impozitelor, dacă există impozitare unică ori progresivă ori dacă e precizat în constituţie un anumit nivel al deficitului, fie el zero sau 3% din PIB, cât cultura colectării şi a cea a cheltuirii veniturilor la buget. “Atâta vreme cât acestea sunt deficitare, problemele de fond ale bugetului rămân exact aceleaşi, indiferent cât e cota de impozitare sau care e limita de deficit”, spune Dăianu.
Împreună cu Ella Kallai, economistul-şef al Alpha Bank, şi Laurian Lungu, managing partner al firmei de consultanţă Macroanalitica, Daniel Dăianu a redactat un studiu denumit “Politica fiscală sub blestemul veniturilor scăzute: cazul României”, care detaliază problema colectării veniturilor fiscale, pornind de la felul cum au evoluat acestea pe o durată mai lungă, respectiv în ultimul deceniu dinainte de criză. Rezultatele explicitează într-un mod aproape înspăimântător constatările de anul trecut ale Consiliului Fiscal, care remarca faptul că România este, practic, la coada Europei din punctul de vedere al eficienţei colectării şi al ponderii veniturilor fiscale în PIB.
Comparaţia ne dezavantajează nu doar dacă ne raportăm la media UE (nivelul colectării în România este cu 10% din PIB sub media UE), dar şi dacă ne raportăm la media noilor state membre ale UE, adică la vecinii noştri din Est. Mai mult, nu sărăcia explică nivelul scăzut al încasărilor fiscale, atâta vreme cât ţări cu PIB pe cap de locuitor egal sau mai mic decât cel al României – Bulgaria, Croaţia, Muntenegru sau Serbia – au un nivel al colectării superior.
Din punctul de vedere al structurii veniturilor fiscale, aşa cum explică Ella Kallai, pilonii de bază ai finanţelor publice au fost la noi în general taxele indirecte (TVA) şi contribuţiile la asigurări sociale – în special CAS plătite de angajatori, contribuţia cetăţenilor care lucrează pe cont propriu rămânând foarte redusă. În schimb, în ţările dezvoltate ale UE (iar după 2005 şi în celelalte ţări din Est intrate în UE), finanţele publice se bazează într-o măsură mai mare pe impozitele pe venitul personal şi pe cele pe profitul companiilor, iar aportul persoanelor angajate pe cont propriu la veniturile din CAS este mai mare de trei ori decât în România.
Ca privire generală, faţă de perioada dinainte de 2005, ultimii ani au mutat centrul de greutate al finanţelor publice de la taxele pe muncă la taxele pe consum, spre deosebire atât de UE27, cât şi de noile state membre ale Uniunii, unde impozitarea muncii a rămas principala sursă de venituri de-a lungul întregului deceniu. “Acesta e un aspect care ne aduce pe un drum bun, pentru că taxarea consumului este mai prietenoasă pentru creşterea economică, spre deosebire de taxarea muncii”, afirmă Ella Kallai.
Ca total, povara fiscală (nominală) situează România pe penultimul loc în UE, înaintea Bulgariei, unde nivelul total al taxelor e cel mai scăzut din Uniune. Percepţia fiscalităţii, în schimb, este cu totul alta în societatea românească, atât din cauza distribuirii dezechilibrate a poverii fiscale din punctul de vedere al plătitorului (angajaţii şi cei cu venituri medii duc greul, deşi au devenit din ce în ce mai puţini în raport cu pensionarii şi agricultorii), cât şi a faptului că ineficienţa cronică a colectării îi privilegiază tocmai pe cei care fac evaziune fiscală, nu pe cei care îşi achită corect dările.
După estimarea relativ conservatoare prezentată de Laurian Lungu, în care economia subterană ar ajunge la 27%, numai dacă ponderea acesteia ar fi redusă la jumătate, veniturile în plus adunate la buget ar reprezenta 3,7% din PIB, ceea ce ar însemna dintr-un foc eliminarea deficitului bugetar. Cătălin Păuna, economistul-şef al biroului Băncii Mondiale în România, recomandă soluţia Bulgariei, care cu asistenţa Băncii Mondiale a reuşit în şase ani (2002-2008) să amelioreze puternic eficienţa colectării, prin înlocuirea agenţiilor fiscale cu sisteme de colectare online. Numărul agenţiilor fiscale a scăzut atunci de la 340 la 29, costul colectării s-a redus de la 1,4% la 0,8% din venituri, iar rata de conformare voluntară a contribuabililor a crescut puternic, permiţând autorităţilor să reducă impozitele pe venit, pe profit şi CAS.
Potrivit lui Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, dacă Bulgaria colecta 60% din TVA înainte de reformarea sistemului, la încheierea procesului colecta 90%. Dumitru a precizat că un astfel de program de asistenţă al Băncii Mondiale pentru reformarea sistemului a fost disponibil şi pentru România, însă n-a existat voinţa politică de a fi aplicat.
-
Isărescu: Dacă mi-aş asuma un risc pentru a stimula economia, reducerea CAS ar fi cea mai binevenită
“Sub nicio formă nu am spus că sunt împotriva reducerii CAS. Dacă ar fi să-mi asum un risc, merg mai departe şi fac o judecată mai clară. Dacă ar fi să-mi asum un risc pentru a stimula economia, cred că reducerea CAS ar fi cea mai binevenită întrucât munca este supraîmpovărată”, a spus Isărescu la Romania Financial Forum, eveniment organizat de MEDIAFAX în parteneriat cu BNR. “Soluţiile par simple, cum ar fi contribuţiile sociale trebuie scăzute, impozitele trebuie scăzute, dar la a doua rundă de judecăţi constaţi că astea pot să eşueze după primele şase luni, pentru că nu le poţi finanţa. Reducerea CAS ar împinge creşterea investiţiilor în sectorul privat, dar ar însemna o resursă în minus pentru investiţiile publice. Orice investiţie neterminată este o resursă imobilizată. O ţară se dezvoltă sau îşi creşte nivelul de trai pe măsură ce-şi mobilizează resursele, nu le imobilizează. Prioritizarea investiţiilor este esenţială, dar să vedem ce înseamnă când ai 40.000 de proiecte nefinalizate”, a afirmat marţi şeful băncii centrale.
-
Isărescu: Reducerea CAS sau a impozitelor par soluţii simple, dar ar putea eşua după şase luni
“Soluţiile par simple, cum ar fi contribuţiile sociale trebuie scăzute, impozitele trebuie scăzute, dar la a doua rundă de judecăţi constaţi că astea pot să eşueze după primele şase luni, pentru că nu le poţi finanţa. Reducerea CAS ar împinge creşterea investiţiilor în sectorul privat, dar ar însemna o resursă în minus pentru investiţiile publice. Orice investiţie neterminată este o resursă imobilizată.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro