Retailerul francez Carrefour anunţă finalizarea procesului de remodelare a magazinelor Billa din România, la şapte luni de la demararea proiectului.
Procesul de remodelare s-a încheiat pe 21 septembrie, cu transformarea ultimelor 4 magazine, din BILLA în Market, în Bucureşti (2 magazine), Timişoara si Mangalia.
În decembrie 2015, Carrefour a semnat un acord de achiziţie a societăţii Billa România, cu Grupul Rewe, retailerul francez cele 86 de magazine Billa.
„Mă ocup de pepeni de vreo 20 de ani. După Revoluţie, la vreo 6-7 ani am început să pun lubeniţă. Iniţial a fost un hobby până când a devenit afacere. Ne-am chinuit, am cumpărat tot mai mult pământ şi altceva ce să pui, dacă nu pepeni? Eu nu m-am gândit să cultiv pepene cu miez galben, în schimb piaţa „s-a gândit”. Ei au vrut să vină şi cu altceva pe piaţă”, a spus ialomiţeanul.
Un lucru la care fermierul din Slobozia nu se aştepta a fost ca hibridul ales de el pentru cultura de pepene galben – hibridul Janosek, dă rezulte foarte bune chiar şi pentru diabetici, Janosek având un conţinut scăzut de zaharoză.
„Pepenele cu miez galben pe care îl pun eu nu prea e dulce. Unii spun că e bun şi pentru cei care au diabet, pentru că nu are foarte multă zaharoză în el şi este foarte bun. Am prieteni care aveau rude cu diabet şi mi-au zis să le dau şi lor, pentru că au auzit că este foarte bun. Au mâncat şi nu au avut nicio problemă. M-am mirat şi eu. Pui un produs şi te trezeşti că îl pot mânca şi alţii care nu aveau voie să mănânce. Chiar a fost o surpriză şi pentru mine când am auzit”, a declarat încă uimit ialomiţeanul.
Nicolae Paraschiv a cultivat anul acesta şase hectare de pepene cu miez galben şi singurul regret al fermierului este că nu a pus o suprafaţă mai mare întrucât s-a dovedit a fi un real succes pe piaţă.
„Fac parte dintr-o cooperativă, suntem 5 băieţi, avem mai mult pământ. Eu am pus pepene cu miez galben pe vreo 6 ha anul acesta, dar a fost o greşeală. Trebuia să punem mai mult. Nu am ştiut că cererea este aşa mare şi am pus mai puţin. S-a cerut foarte, foarte mult, Carrefour în general ne-a cerut foarte mult, iar acum văd că şi Auchan cere cantităţi mari.
„Mă ocup de pepeni de vreo 20 de ani. După Revoluţie, la vreo 6-7 ani am început să pun lubeniţă. Iniţial a fost un hobby până când a devenit afacere. Ne-am chinuit, am cumpărat tot mai mult pământ şi altceva ce să pui, dacă nu pepeni? Eu nu m-am gândit să cultiv pepene cu miez galben, în schimb piaţa „s-a gândit”. Ei au vrut să vină şi cu altceva pe piaţă”, a spus ialomiţeanul.
Un lucru la care fermierul din Slobozia nu se aştepta a fost ca hibridul ales de el pentru cultura de pepene galben – hibridul Janosek, dă rezulte foarte bune chiar şi pentru diabetici, Janosek având un conţinut scăzut de zaharoză.
„Pepenele cu miez galben pe care îl pun eu nu prea e dulce. Unii spun că e bun şi pentru cei care au diabet, pentru că nu are foarte multă zaharoză în el şi este foarte bun. Am prieteni care aveau rude cu diabet şi mi-au zis să le dau şi lor, pentru că au auzit că este foarte bun. Au mâncat şi nu au avut nicio problemă. M-am mirat şi eu. Pui un produs şi te trezeşti că îl pot mânca şi alţii care nu aveau voie să mănânce. Chiar a fost o surpriză şi pentru mine când am auzit”, a declarat încă uimit ialomiţeanul.
Nicolae Paraschiv a cultivat anul acesta şase hectare de pepene cu miez galben şi singurul regret al fermierului este că nu a pus o suprafaţă mai mare întrucât s-a dovedit a fi un real succes pe piaţă.
„Fac parte dintr-o cooperativă, suntem 5 băieţi, avem mai mult pământ. Eu am pus pepene cu miez galben pe vreo 6 ha anul acesta, dar a fost o greşeală. Trebuia să punem mai mult. Nu am ştiut că cererea este aşa mare şi am pus mai puţin. S-a cerut foarte, foarte mult, Carrefour în general ne-a cerut foarte mult, iar acum văd că şi Auchan cere cantităţi mari.
Centrul comercial are ca ancoră Carrefour Gourmet pe o suprafaţă de 6.500 mp, ce aduce aici un concept inovator în domeniul gourmet, la care se adaugă branduri de top internaţionale din zona de fashion, o zonă interactivă unică, ce vine cu un nou stil de „food court” ce cuprinde 12 tipuri diferite de restaurante şi zone fast food.
Cu un concept inovator in domeniul gourmet, Carrefour Gourmet mai este prezent in cateva tari, precum Italia, Polonia, Spania si Maroc. Carrefour Gourmet presupune suprafete foarte mari dedicate produselor proaspete, legumelor si fructelor si detine o sectiune speciala dedicata produselor organice, iar fiecare raion de produse are un design aparte, scrie romanibuni.ro
Cel mai nou supermarket a fost inaugurat în Târgu Frumos, judeţul Iaşi.
Modelul comercial se axează pe o gamă de aproximativ 5.000 de produse, iar oferta include peste 1.000 de articole Carrefour cu minimum 20% mai ieftine ca mărcile naţionale, conform comunicatului transmis de companie. Magazinul din Târgu Frumos are 7.600, o suprafaţă de 785 mp şi patru case de marcat.
Cu peste 10.100 de magazine în 34 de ţări, grupul Carrefour este al doilea retailer mondial şi numărul unu în Europa. De peste 50 de ani, Carrefour este un partener pentru viaţa de zi cu zi. În fiecare zi, acesta primeşte în magazinele sale peste 10 milioane de clienţi din lumea întreagă, oferindu-le o gamă largă de produse şi servicii la preţuri echitabile.
Cel mai nou supermarket a fost inaugurat în Târgu Frumos, judeţul Iaşi.
Modelul comercial se axează pe o gamă de aproximativ 5.000 de produse, iar oferta include peste 1.000 de articole Carrefour cu minimum 20% mai ieftine ca mărcile naţionale, conform comunicatului transmis de companie. Magazinul din Târgu Frumos are 7.600, o suprafaţă de 785 mp şi patru case de marcat.
Cu peste 10.100 de magazine în 34 de ţări, grupul Carrefour este al doilea retailer mondial şi numărul unu în Europa. De peste 50 de ani, Carrefour este un partener pentru viaţa de zi cu zi. În fiecare zi, acesta primeşte în magazinele sale peste 10 milioane de clienţi din lumea întreagă, oferindu-le o gamă largă de produse şi servicii la preţuri echitabile.
Lucrările de modernizare ale centrului comercial TOM au început în luna ianuarie a acestui an şi, într-o primă etapă, au vizat refacerea integrală a spaţiilor interioare, atât din punctul de vedere al design-ului galeriilor, cât şi al funcţionalităţii (sisteme de iluminat şi ventilaţie, grupuri sanitare etc.). O a doua etapă, care vizează lucrări de schimbare a faţadei şi a teraselor pietonale, urmează să înceapă în luna septembrie şi vor fi finalizate până la sfârşitul acestui an.
“TOM Carrefour este o investiţie strategică pe care am demarat-o în 2006, odată cu achiziţia centrului comercial, şi pe care vrem acum să o consolidăm prin modernizarea integrală a centrului, în două etape, iar ulterior prin extinderea galeriilor comerciale. Astfel, răspundem pe de-o parte cererii ridicate din partea comercianţilor de a deschide spaţii în cadrul TOM, în contextul unui grad actual de ocupare de 98%, iar pe de altă parte oferim cumpărătorilor din judeţul Constanţa o zonă extinsă de shopping, cu o ofertă variată, aproape de ei”, a declarat Jibril Semour, director general al Catinvest Eastern Europe, cu sediul central la Bucureşti.
Modernizarea centrului comercial TOM Carrefour Constanţa face parte din strategia Catinvest de modernizare a portofoliului de proprietăţi, astfel încât acestea să constituie pentru vizitatori o destinaţie atractivă.
În prezent, centrul comercial TOM are o suprafaţă totală închiriabilă de 44.500 de metri pătraţi, iar gradul de ocupare este de 98%, având o structură mixtă de peste 85 de chiriaşi, printre care: hipermarketul Carrefour, Decathlon, Intersport, Adidas, Flanco, Media Galaxy, Brico Depot, Pepco, Jysk, CCC, Sephora, KFC etc.
În această vară, Centrul Comercial Tom oferă copiilor, gratuit, prima expoziţie interactivă şi educativă din Constanţa, care aduce la viaţă Epoca de Piatră.
În perioada 15 iulie – 13 august, Centrul Comercial Tom din Constanţa va găzdui expoziţia pentru copii “Stone Age Kids”, la care cei mici sunt invitaţi să înveţe despre lumea preistorică, prin activităţi interactive şi educative. Copii cu vârste cuprinse între 3 şi 12 ani, vor intra în lumea preistorică, unde se vor aventura timp de 45 de minute pe un traseu special amenajat.
Aventura va începe cu descoperirea dinozaurilor, va culmina cu uneltele din epoca de piatră şi se va încheia cu o şedinţă foto de excepţie pentru a pleca acasă cu cea mai frumoasă amintire. La final, toţi participanţii vor primi diplome pentru curajul dovedit în Epoca de piatră şi vor fi promovaţi ca micuţi exploratori.
Parte din grupul francez Catinvest deţinut de antreprenorul Bertrand Catteau, Catinvest Eastern Europe – cu sediul central la Bucureşti – deţine şi operează 6 centre comerciale din România, Ungaria şi Cehia, cu o suprafaţă închiriabilă totală de peste 275.000 de metri pătraţi. În România, Catinvest Eastern Europe a intrat în anul 2003 şi are în proprietate Esplanada şi Orhideea din Bucureşti, precum şi Tom din Contanţa şi, începând din acest an, Electroputere Parc din Craiova.
Ea a fost unul dintre primii angajaţi ai retailerului francez pe piaţa autohtonă şi şi-a păstrat funcţia, de-a lungul anilor.
Cât priveşte preocupările din afara carierei, ea se declară interesată de „designul interior, călătorii şi latura spirituală. Dedic cam 30% din timpul meu liber acestor trei domenii. Restul de 70% din timpul liber este pentru băiatul meu!”.
Ea povesteşte că momentul cel mai frumos din viaţa sa personală este legat de naşterea băiatului său, în vârstă de circa doi ani şi jumătate. Întrebată ce măsuri concrete ar lua, dacă ar fi pentru o zi preşedinte, pe acelaşi principiu ca în poveştile în care cineva poate fi împărat pentru o zi, Andreea Mihai indică trei decizii.
Pe de o parte, ar organiza cu toate partidele politice şi reprezentanţi ai societăţii civile discuţii pentru a seta strategia României pe următorii 10-15 ani (cu 10 domenii cheie) „şi toate guvernele, indiferent de culoare, ar fi obligate să se ţină de ea, căci au participat la aceste discuţii (care să fie făcute şi publice!). În al doilea rând, trebuie stabilit, ca urgenţă naţională, un plan pe sănătate, cu alocări sporite pentru sănătate, atragere de fonduri europene, parteneriate public-private, spitale în fiecare judeţ, dotări de ultimă oră, personal suficient, bine plătit, şcolarizare în afara ţării şi în ţară, schimb de experienţă cu alte ţări, etc. În al treilea rând, ar fi necesar un masterplan IT: aş dezvolta o interfaţă comună a tuturor serviciilor administrative; totul să fie pe o mare platformă, identificare unică cu CNP-ul, plata on line, eliberare hârtii oficiale online cu semnături electronice etc.”.
În cazurile în care apar calamităţi, o eventuală despăgubire se poate acorda doar dacă paguba depăşeşte 30% din venituri, a declarat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii Daniel Botănoiu, în deschiderea conferinţei „Cum salvăm anul agricol”, organizată de Mediafax şi Agrointeligenţa. „Înţelegem, când apare o calamitate, să se ceară despăgubiri, dar trebuie să ne uităm şi la mărimea pagubei. Nu putem vorbi despre despăgubire ca acoperire a pierderilor din venit dacă paguba nu depăşeşte 30%”, a spus Daniel Botănoiu. Oficialul a mai menţionat că „la Ministerul Agriculturii, uşa noastră este deschisă, dar deocamdată nu salvăm nimic şi ne dorim să avem discuţii constructive cu fermierii”.
Pe de altă parte, directorul general al fermei agricole Insula Mare a Brăilei (IMB), Lucian Buzdugan, a declarat că tehnologia pe care o utilizează în exploataţie se bazează pe ciclul natural îngheţ-dezgheţ, iar solul este foarte puţin atins, astfel că de şapte ani terenurile cultivate în Insula Mare a Brăilei nu au mai fost arate. Insula Mare a Brăilei este cunoscută ca una dintre cele mai mari şi mai performante exploataţii agricole din ţară şi din Europa.
„Văd că primăvara cultivatorii discuiesc terenul şi mă întreb de ce. Discuirea risipeşte apa din sol, îl şi tasează, iar costurile de exploatare sunt mult mai mari. Eu de şapte ani n-am mai arat terenurile. Valorificăm ciclul îngheţ-dezgheţ şi astfel afânarea terenului pe o adâncime de 20-25 de centimetri se face natural. În plus, consumul de motorină scade de la 50 la 22 de litri la hectar”, explică Lucian Buzdugan.
Directorul general al IMB a mai arătat că, pentru a reduce costurile de producţie, utilizează inclusiv resturile vegetale („La ceilalţi, humusul din sol scade pentru că materia organică este foarte puţin utilizată”), foloseşte apă dedurizată la irigaţii şi îngrăşăminte în formă lichidă. Mai mult, „noi nu ne atingem de sol decât o singură dată pe an. Gândiţi-vă că o trecere peste sol înseamnă 7% tasare, iar într-un an sunt şapte treceri, din primăvară până în toamnă. Vă recomand să utilizaţi maşini care să fie modulate în aşa fel încât să faceţi o singură trecere peste sol pe an”, a spus Lucian Buzdugan participanţilor la conferinţă.
Un rol important în eficientizarea activităţii fermierilor este asocierea acestora, dar de-a lungul anilor acest proces s-a dovedit greoi, mai cu seamă din pricina reticenţei agricultorilor. Carrefour, al doilea cel mai mare retailer din România după cifra de afaceri, şi-a înfiinţat propria cooperativă agricolă, denumită Cooperativa Agricolă Carrefour Vărăşti, care cuprinde la început 80 de familii de producători agricoli, care vor livra în jur de 5.000 tone de legume, recoltate de pe o suprafaţă de 60 de hectare, potrivit reprezentanţilor companiei. Cooperativa Agricolă Vărăşti, prin care Carrefour preia producţia din câmp şi o listează în magazinele proprii, a început cu 4-5 producători şi are acum peste 80 de familii partenere, declară Mircea Isvoranu, manager achiziţii legume fructe al Carrefour.
„Noi suntem primii retaileri care au deschis dialogul cu producătorii agricoli, în urmă cu 14 ani, şi acum avem în total 360 de producători care ne sunt parteneri, iar peste 90% din produsele noastre marcă proprie sunt fabricate în România. Astfel că am demarat şi programul Cooperativa Agricolă Vărăşti, cu 4-5 familii la început, şi am ajuns la peste 80 de familii partenere în prezent”, spune Mircea Isvoranu.
Oficialul de la Carrefour a mai arătat că toate părţile implicate în acest proiect – producători, retailer şi clienţi – au avantaje de pe urma colaborării. „Clienţilor le oferim gustul românesc şi prospeţimea produselor, vândute la o zi după recoltare, iar, noi – ca retaileri – avem un parteneriat sigur şi constructiv, iar producătorii au siguranţa vânzării şi reducerea pierderilor”, conform lui Isvoranu. Potrivit acestuia, „producţia de 5.000 de tone pe an, preluată de la Vărăşti, este planificată sezon cu sezon, trimestrial, lunar, săptămânal şi zilnic”, astfel încât „fiecare dintre fermieri ştie exact ce are de făcut”.