BusinessMagazin

Tag: carduri

  • LG a lansat a doua generaţie de smartphone-uri G Flex

    Bogdan Angheluţă, WMC Barcelona

    La fel ca prima generaţie G Flex, şi această nouă versiune are ecranul curbat, folosind un display de 5,5 inchi de tip Curved P-OLED receptiv, ce produce 16 milioane de culori. Rezoluţia  display-ului este de 1080 pe 1920 pixeli, respectiv 403 pixeli pe inch. Ecranul folosit este de tip Corning Gorilla Glass 3.

    Dimensiunile aparatului, în milimetri, sunt de 149 x 75 x 9,4.

    Sistemul de operare folosit de Flex 2 este Android Lollipop, adică versiunea 5.0.1 a sistemului dezvoltat de Google.

    Procesorul folosit este un Quad Core Snapdragon 810 de 2 gigahertzi, iar spaţiul de stocare intern este de 16 GB. Telefonul suportă carduri microSD, astfel că memoria poate fi extinsă până la 128 GB.

    Camera principală are 13 megapixeli şi beneficiază de un sistem optic de stabilizare a imaginii, în vreme ce camera frontală are 2,1 megapixeli. LG G Flex 2 este dotat cu accelerometru şi senzori de proximitate.

    Telefonul va fi disponibil în primăvara acestui an, la preţuri pornind de la 600 de euro.

    World Mobile Congress, cel mai mare eveniment dedicat tehnologiei mobile, a început luni la Barcelona. La World Mobile Congress participă 2.000 de expozanţi şi alţi aproape 10.000 de participanţi.

    Printre momentele de interes se numără lansările Samsung S6, Nokia Lumia sau HTC One M9. Ca în fiecare an, numeroase personalităţi vor ţine discursuri şi vor participa la conferinţe, cel mai important nume de anul acesta fiind Mark Zuckerberg, fondator şi CEO al Facebook.

    Congresul de la Barcelona este cel mai mare eveniment de profil, fiind organizat de GSMA în parteneriat cu producători recunoscuţi pe plan internaţional.

  • 15% din biletele din Sibiu, plătite contactless direct în autobuz

    „Sibiul a fost unul dintre primele oraşe din Europa care a oferit locuitorilor săi conceptul de transport public contactless”, a declarat Gabriel Ghiţă, head of new business, international markets, în cadrul MasterCard. „Plata biletului în autobuz, direct din contul bancar, în timp ce te îndrepţi deja catre destinaţie, fără timp pierdut la casierie, este o soluţie care şi-a demonstrat pe deplin viabilitatea”, continuă acesta.

    La fel ca şi în anii trecuţi, ca parte a campaniei promoţionale, MasterCard şi compania de transport public din Sibiu au decis să menţină preţul promoţional de 0,89 lei/bilet până la finalul lui 2015, în timp ce preţul întreg al unei călătorii este de 1,5 lei.

    „Suntem încântaţi că am fost pionieri ai acestei tehnologii”, spune Adrian Popa, directorul general Tursib. „Călătorii noştri au adoptat în masă plata călătoriei cu carduri bancare.”

    Plata contactless a biletelor Tursib este posibilă atât pentru locuitorii Sibiului, cât şi pentru turiştii români sau străini aflaţi în vizită, pentru că terminalele amplasate în autobuze acceptă carduri MasterCard şi Maestro contactless emise de orice bancă din ţară sau din lume.

    Tranzacţiile contactless au înregistrat o creştere puternică şi la nivel european, pentru cumpărarea biletelor de călătorie necesare în mijloacele de transport în comun, dar şi pentru plata parcărilor, a cumpărăturilor din supermarketuri sau a deplasărilor cu taxiul. În ultimul trimestru din 2014, tranzacţiile realizate în Europa cu carduri contactless au crescut cu 174% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, iar europenii au deprins mai bine acest obicei, frecvenţa folosirii cardurilor contactless crescând cu peste 20%.

    Cu o reţea de acceptare a plăţilor contactless de peste 3 milioane de locaţii la nivel global, care a avut o creştere de 56% de la un an la altul, cardul contactless, telefonul sau alte dispozitive mobile câştigă teren în domeniul tipurilor de plată.

    După cum a fost dovedit şi în Sibiu, transportul în comun este un factor important pentru adoptarea cardurilor contactless. În Londra, tehnologia contactless a fost instalată în septembrie 2014, iar până în prezent au fost înregistrate peste 40 de milioane de călătorii plătite cu carduri sau dispozitive contactless; plăţile contactless au ajuns la aproape 12% din cele făcute direct în mijloacele de transport.

    „Europenii preferă, tot mai mult, plăţile contactless. Olanda este ţara cu cea mai rapidă creştere a plăţilor contactless din Europa, care a ajuns la 1 milion de tranzacţii contactless pe lună; în trimestrul IV din 2014, numărul tranzacţiilor contactless a fost de opt ori mai mare decât în al doilea trimestru al aceluiaşi an”, a concluzionat Javier Perez, preşedinte al MasterCard Europe.

  • Piaţa tichetelor de masă va continua să crească cu 4-5% pe an

    Compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de peste 12 milioane de euro, în creştere cu 12% faţă de 2013. “Cheque Dejeuner România, actuala Up România, a înregistrat la finalul anului 2014 un profit estimativ de 1.300.000 euro”, adaugă Pap.

    În prezent, în România sunt aproximativ 4,5 milioane de angajaţi, din care aproape 2 milioane primesc tichete de masă. “Astfel, avem o rată de penetrare de 40% a tichetelor în totalul pieţei. Există un mare potenţial de creştere”, spune directorul general al Up Romania. Compania deserveşte în România peste 20.000 de clienţi, numărul total al beneficiarilor depăşind, confom declaraţiilor companiei, 700.000. “Pentru Up Romania, tichetele de masă au pondere de peste 85% din business, urmate de tichetele cadou”.

    2015 este un an important pentru această piaţă, adaugă Elena Pap, pentru că industria se pregăteşte pentru era digitală prin introducerea tichetelor de masă în format electronic. “Este un moment important pentru piata din Romania pentru ca acest format exista deja in alte tari de peste 15 ani, iar acum, in linie cu tendintele internationale, il vom avea si noi”, mai spune Pap. Tot ea completează că în principiu, introducerea cardurilor nu va influenţa foarte mult volumul de business, “pentru ca va consta, într-o primă etapă, în migrarea clienţilor existenţi de la un suport către altul; cele două suporturi vor exista în paralel”.

     

  • Cardul de credit şi ovedraftul au devenit cele mai folosite instrumente de creditare. Peste 3 milioane de români datorează 1,6 miliarde de euro

    “Am de aproape trei ani un card de credit, iar singura dobânda pe care am plătit-o a fost cea normală în cazul în care nu am reuşit să achit integral în perioada de graţie suma folosită în luna anterioară. Niciodată nu am plătit dobândă penalizatoare – aceasta este plătită în momentul în care nu reuşeşti într-o lună de zile să achiţi nici măcar suma minimă de rambursat (de regulă 5% din suma folosită + dobânda normală). De mai bine de un an nu mai plătesc nici măcar dobânda asociată liniei de credit pentru că nu cheltui mai mult decât pot achita luna următoare, mă rezum la cheltuieli mai mici decât jumătate din salariul meu şi achit întotdeauna suma folosită înainte cu câteva zile de data scadentă. În plus, am un card co-branded la care banca plăteşte nişte mici bonusuri în funcţie de suma cheltuită, bonusuri care îmi acoperă taxele de administrare. Dacă toţi clienţii ar fi ca mine, rata de profitabilitate a băncilor din Romania ar scădea“, comenta un utilizator de card de credit în subsolul unui articol din Ziarul Financiar, legat de dobânzile penalizatoare de până la 50% plătite de clienţii care depăşesc perioada de graţie cu dobândă zero a cardului de credit.

    Data scadentă a cumpărăturilor făcute cu cardul de credit sau a descoperitului de cont a devenit o zi la fel de importantă ca ziua de salariu pentru 3,5 milioane de clienţi din România, după ce numărul posesorilor de astfel de forme de creditare l-a depăşit în 2014 pe cel al creditelor de nevoi personale. Băncile au reuşit să ajungă la 3,5 milioane de carduri de credit şi overdrafturi în perioada de criză, un portofoliu de împrumuturi foarte profitabil, cu cele mai mari dobânzi din piaţă, format din clienţi dornici de credite uşor de obţinut care prezintă risc mic de neplată şi despre care ştiu totul – ce cumpără şi cum şi mai ales când şi dacă îşi primesc salariul.

    Tipologia clientului citat la începutul articolului este denumită de către reprezentanţii băncilor smart shopper – clientul care preferă să se folosească de banii băncii pentru o anumită perioadă de timp decât să îşi blocheze fondurile proprii, iar în ziua scadenţei înapoiază integral datoria şi o ia de la capăt în săptămâna următoare. Antonimul smart shooper-ului este clientul care nu se poate abţine în timpul sesiunilor de cumpărături şi reuşeşte rar să achite la timp datoriile. El a transformat cardul de credit în cel mai profitabil instrument bancar al crizei. De la nici un milion de carduri de credit în luna mai 2008, numărul acestora a depăşit 2,3 milioane în vara lui 2014. După acelaşi model, descoperitul de cont a urcat de la 0,7 la 1,2 milioane de clienţi. Cumulat, datoriile populaţiei ajung la 7,3 miliarde de lei, respectiv 1,6 miliarde de euro. Cum i-au convins băncile?

     „Este o certitudine că băncile au promovat foarte agresiv aceste produse (cardul de credit şi overdraftul – n.r.), îndeosebi după instalarea crizei. Dacă privim diversitatea de facilităţi ataşate acestor produse, atunci putem uşor constata că băncile au alocat sume considerabile pentru dezvoltarea şi promovarea lor“, spune Codruţ Zbăgan, fost analist al direcţiei Management Procese Canale, Distribuţie şi Enterprise Management din cadrul Raiffeisen Bank. Cauzele sunt schimbarea de strategie a băncilor în raport cu situaţia economică, scăderea veniturilor şi a puterii de cumpărare a populaţiei, coroborate cu diminuarea drastică a creditului de consum, care au făcut ca aceste produse scumpe să reprezinte o alternativă, dar şi o sursă importantă de venit pentru bănci. Zbăgan numeşte cardul de credit instrumentul principal prin care băncile creditează sume importante la costuri foarte ridicate, dobânda putând ajunge şi chiar depăşi 30%.

    Pentru a promova acest produs şi a-l face atractiv, băncile fac uz de cel puţin trei elemente: perioada de graţie, cardul cobrandat care oferă diverse facilităţi şi discounturi şi, poate cel mai important element, ratele fără dobândă. Ratele fără dobândă transferă o parte din costurile de achiziţie către vânzătorul produselor, ştiut fiind că această formă de achiziţie este purtătoare de comision din partea vânzătorului. De exemplu, dacă un client cumpără de la un magazin online un televizor în rate cu cardul de credit, banca primeşte un comision de câteva procente din valoarea tranzacţiei. Apoi, pe parcursul ultimilor ani, băncile au reconsiderat fundamental segmentul clienţilor premium, iar cardurile de credit elitiste, cu o mulţime de beneficii ataşate, majoritatea cu limite de creditare de ordinul zecilor de mii de lei, au fost principalul produs vândut acestui segment.

    „Băncile atrag clienţii prin formalităţi reduse, gestionează clienţii astfel obţinuţi pentru vânzarea unor produse noi şi implicit obţinerea unor profituri mari aferente nivelului de comisionare ridicat. Avem tabloul unei strategii extrem de abile, faţă de care consumatorul are un grad de rezistenţă scăzut. Putem spune că băncile, prin mijloacele de promovare adecvate, reuşesc să vândă exact produsele pe care le consideră profitabile într-o anumită perioadă de timp“, rezumă Codruţ Zbăgan. De cealaltă parte, descoperitul de cont sau overdraftul atrage tot prin uşurinţa cu care este acordat şi apoi accesat şi este parte a convenţiilor de plată a salariului prin card, convenţii care sunt semnate între angajator şi bancă.

    Prin aceste convenţii se stabilesc numărul salariilor oferite ca descoperit de cont, nivelul taxelor şi comisioanelor, precum şi alte clauze prin care angajatorul comunică băncii în timp util schimbările de personal survenite, informaţie prin care băncile pot gestiona corespunzător riscul de neplată. „Interesul băncilor de a acorda acest tip de credit prin formalităţi reduse şi facile are ca scop principal profitul, ştiut fiind că aproximativ 80% din taxele de emitere şi administrare a conturilor şi cardurilor aferente convenţiilor de plată a salariului prin card sunt gratuite pentru angajat“, explică fostul analist de la Raiffeisen Bank, menţionând că, prin acest tip de credit, banca îşi asigură profitabilitatea acestei activităţi care „numai ieftină nu este“. De menţionat, overdraftul poate fi şi un cârlig prin care clienţii atraşi sunt supuşi unui proces intens de ofertare şi vânzare a altor produse bancare.

  • CNAS: Un medic de familie are de distribuit, în medie, 100 de carduri de sănătate

    “Fiecare medic de familie din Bucureşti şi Galaţi ar avea de distribuit, în medie, 170 de carduri. La polul opus, se află judeţul Harghita, unde unui medic de familie îi revin în medie 36 de carduri de distribuit”, a exemplificat ea.

    Potrivit unor date preliminare, la nivelul naţional sunt doar nouă judeţe în care numărul cardurilor pe care le-ar avea de distribuit un medic de familie este de o sută sau mai mult.

    Tănase a precizat că peste 95 la sută din cardurile de sănătate au ajuns la asiguraţi prin servicii poştale şi mai puţin de un million de carduri ar trebui distribuite de medicii de familie, atunci când pacientul se prezintă la cabinet pentru un serviciu medical.

    “Această soluţie a fost gândită pentru a veni în sprijinul asiguratului şi pentru a-l scuti de drumuri şi cheltuieli în plus”, a explicat purtătorul de cuvânt al CNAS

  • CNAS: Un medic de familie are de distribuit, în medie, 100 de carduri de sănătate

    “Fiecare medic de familie din Bucureşti şi Galaţi ar avea de distribuit, în medie, 170 de carduri. La polul opus, se află judeţul Harghita, unde unui medic de familie îi revin în medie 36 de carduri de distribuit”, a exemplificat ea.

    Potrivit unor date preliminare, la nivelul naţional sunt doar nouă judeţe în care numărul cardurilor pe care le-ar avea de distribuit un medic de familie este de o sută sau mai mult.

    Tănase a precizat că peste 95 la sută din cardurile de sănătate au ajuns la asiguraţi prin servicii poştale şi mai puţin de un million de carduri ar trebui distribuite de medicii de familie, atunci când pacientul se prezintă la cabinet pentru un serviciu medical.

    “Această soluţie a fost gândită pentru a veni în sprijinul asiguratului şi pentru a-l scuti de drumuri şi cheltuieli în plus”, a explicat purtătorul de cuvânt al CNAS

  • Tichetele de masă migrează dinspre hârtie spre plasticul cardurilor

    În noiembrie 2013, a fost adoptată Legea 291/ 2013, care prevede ca tichetele să poată fi emise şi pe suport electronic, în paralel cu tichetele clasice pe hârtie. În prezent tichetele electronice nu au fost încă puse în circulaţie, aşteptându-se publicarea normelor de aplicare a legii 291/2013.

    Doar după apariţia normelor de aplicare a legii şi după autorizarea companiilor emitente, tichetele de masă vor putea fi emise atât pe hârtie, cât şi pe card. Angajatorii şi angajaţii vor putea opta pentru formatul dorit.

    Introducerea tichetelor de masă în format dual – atât pe hârtie, cât şi electronic, urmează o tendinţă din restul Europei.

    Care este situaţia în alte ţări europene?

    Franţa

    Cel mai reprezentativ exemplu este cel al Franţei, „patria” tichetelor de masă, unde în 1962 compania Edenred a creat primele astfel de bonuri, numite Ticket Restaurant.

    În Franţa, tichetele de masă în format dual, adică şi electronic, pe lângă tichetele pe hârtie, au fost introduse în primăvara anului 2014. Companiile şi angajaţii optează pentru formatul de tichet pe care doresc să îl utilizeze.

    Tichetele electronice sunt emise pe suport de card pre-platit, similar cu ce prevede Legea 291/2013 şi în România. Ticket Restaurant este cel mai raspândit tichet de masă şi în Franţa, ca şi în România: 4 milioane de angajaţi utilizează Ticket Restaurant în fiecare lună, din care 60.000 au optat pentru carduri.

    Indiferent de suportul pe care sunt emise, pe hârtie sau pe card, tichetele de masă au reglementări fiscale identice: valoarea zilnica pe care companiile o pot oferi angajaţilor, scutită de impozite şi taxe, este de 4.33  euro, iar angajaţii co-finanţează până la o valoare zilnică de maxim 10.66 euro.

    Italia, Spania, Turcia

    Ticket Restaurant circulă atât pe hârtie, cât şi pe card. În Italia, bonurile Ticket Restaurant pe hârtie sunt utilizate de 1.500.000 de angajaţi, pentru carduri optând 25.000. Cardurile Ticket Restaurant® există în Italia din 1994.

    Germania, Austria, Elveţia, Grecia, Olanda, Slovacia: există doar tichete de masă pe format de hârtie.

    Polonia: tichetele de masa există pe hârtie din 1997 şi pe card din 2011.

    Belgia: Tichetele de masă există în ambele formate, hârtie şi card, Totuşi, Belgia este prima ţară care va face tranziţia integral la tichete în format electronic, în octombrie 2015.

    În total, în Belgia există 1 650 000 de angajaţi care beneficiază de tichete de masă, iar în 2013, un total de 700.000 de salariaţi utilizau deja carduri. Obiceiurile de plată ale belgienilor susţin aceasta evoluţie, plăţile electronice fiind uzuale.

    Ce prevede legea pentru viitorul tichetelor de masă în România

    Tichetele vor circula în format dual, atât pe hârtie, cât şi pe card, fiecare având avantaje proprii. Angajatorii şi angajaţii vor alege ce variantă preferă.

    Indiferent dacă vor fi emise pe hârtie sau pe suport electronic (card preplătit), tichetele de masă vor avea acelaşi regim fiscal: sumele aferente sunt scutite de taxe salariale şi patronale, fiind aplicat doar impozitul pe venit salarial (16%).

    Valoarea zilnică a tichetului de masă este în prezent de 9,35 lei şi se acordă câte 1 tichet de masă pentru fiecare zi lucrătoare efectuată de salariat.

    În cazul tichetelor de masă pe suport de hârtie, magazinele afiliate nu pot acorda rest dacă valoarea cumpărăturii  este mai mică decât valoarea unui tichet. Prin introducerea cardurilor de masă, se vor putea cheltui şi sume mai mici decât valoarea de 9.35 lei a unui tichet.

    Cardurile de masă vor fi carduri speciale pentru acordarea acestui beneficiu extrasalarial, nu carduri bancare, iar salariaţii le vor putea utiliza doar în unităţile comerciale afiliate. Tichetele de masă pe suport electronic vor fi reîncărcate lunar cu sumele acordate de angajatori angajaţilor. Cardurile de masă  nu vor permite retrageri de numerar. 

    Tichetele de masă electronice vor avea o reţea diferită de magazine afiliate decât cele pe hârtie, implicând diferenţe de natură logistică. Pentru a putea accepta cardurile de masă, magazinele sau restaurantele trebuie să încheie acorduri de afiliere distincte cu companiile emitente.

    În prezent, tichetele de masa Ticket Restaurant, emise de Edenred, pot fi cheltuite în peste 40 000 de magazine şi restaurante în toate localităţile din ţară, reţeaua de parteneri afiliaţi fiind dezvoltată constant în decursul celor 15 ani de cand există tichetele de masă în România. Reţeaua largă de cheltuire a tichetelor de masă Ticket Restaurant pe suport de hârtie asigură acces echitabil la acest beneficiu social pentru toţi salariaţii din România, oriunde lucrează sau locuiesc aceştia – inclusiv în sate şi localităţi mici.

    “Toţi angajaţii din România vor avea dreptul şi posibilitatea de a alege tipul de suport pe care doresc să îşi primească beneficiul de masă: tichete pe hârtie sau card. Edenred va furniza ambele opţiuni – tichete de masă pe suport de hârtie şi pe suport electronic – celor 35.000 de companii-client şi celor peste 1 milion de angajaţi ai acestora”, a declarat Pierre Gagnoud, director general Edenred România.

    În România, peste 30.000 de companii acordă salariaţilor lor diverse tipuri de tichete şi carduri emise de Edenred: tichete de masă Ticket Restaurant, tichete de cadouri Ticket Cadou, carduri de cadouri Compliments, tichete de asistenţă sociala Ticket Asist, Ticket Creşa şi Ticket Medica.

    În România, peste 30 000 de companii acordă salariaţilor lor diverse tipuri de tichete şi carduri emise de Edenred.

     

  • Visa: Guvernul ar putea stimula populaţia să plătească taxele locale cu cardul printr-un discount

    “Orice iniţiatăvă care ar duce la creşterea plăţii de impozite şi taxe locale, mai ales online, este pozitivă. Din perspectiva noastră, demersul autorităţilor este unul pozitiv, mai ales pentru primăriile care nu acceptă plata cu cardul în prezent. de la 200 de primării care acceptă în prezent şi până la câteva mii există cale lungă şi credem că aici s-ar putea constitui marea valoare care ar putea fi adusă”, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, Cătălin Creţu, director regional pentru România, Croaţia şi Slovenia al Visa Europe.

    Guvernul a aprobat miercuri o ordonanţă care creează cadrul legal pentru implementarea sistemului de plată cu cardul de către persoanele fizice, online şi la terminalele Trezoreriei, a impozitelor şi taxelor administrate de către ANAF, primării şi alte instituţii publice, începând din 2015.

    Valenti Mavrodin, directorul Trezoreriei, a declarat pentru MEDIAFAX că, în urma implementării acestui sistem, prima dată va fi dată posibilitatea contribuabililor să plătească taxele şi impozitele online şi, ulterior, în cadrul unităţilor teritoriale ale Trezorăriei, vor fi instalate terminale POS, pentru plata cu cardul la ghişeu.

    Directorul Visa a arătat că populaţia ar putea fi stimulată de către Guvern pentru a se orienta către plăţile de taxe şi impozite cu cardul în defavoarea numerarului, prin oferirea unei reduceri la sumele de plată, aşa cum există discountul pentru orice contribuabil care plăteşte taxele anuale integral în primul trimestru din an.

    “Cred că este momentul în care autorităţile, dacă se angajează pe acest drum, să articuleze concret preferinţa pentru plata electronică şi s-o susţină, poate, printr-un discount mai mare faţă de plata în numerar. Dacă te angajezi şi spui ca preferi plăţile electronice, este important să stimulezi şi să oferi anumite stimulente preferenţial pentru plata electronică“, a spus Creţu.

    El a precizat că, din valoarea totală a banilor aflaţi pe carduri în România, de 30 miliarde euro, valoarea plătită cu cardul se situează sub 20%, restul reprezentând retragerile de la bancomate, însă ca număr de tranzacţii aproape una din două operaţiuni cu cardul reprezintă o plată.

    “Plata taxelor cu cardul, în schimb, este mult la început, pe primele opt luni fiind consemnate circa 374.000 de tranzacţii, în valoare de 134 milioane lei. Pentru a se dezvolta segmentul acestor plăţi este nevoie de extinderea reţelei de acceptare, la fel ca în reţeaua comercială“, a afirmat Creţu.

    Valoarea medie a plăţii cu cardul se ridică la 34 de euro (circa 150 de lei), în timp ce valoarea medie a taxei locale este de aproximativ 250 de lei, potrivit datelor Visa.

    Directorul Visa a arătat că primii care îşi vor plăti electronic impozitele şi taxele vor fi cei care efecutează plăţi cu cardul regulat, de cel puţin o dată pe săptămână. El apreciază că, în primă fază, circa 10% dintre deţinătorii de carduri vor putea beneficia de această măsură.

    Potrivit ordonanţei de urgenţă, comisioanele bancare sunt de 0,3% şi vor fi suportate din bugetul de stat, nu de către contribuabili sau de către instituţiile cărora le sunt plătite diferitele impuneri fiscale.

    Întrebat dacă nivelul comisioanelor este mulţumitor, Creţu a reiterat ideea că reglementarea comisioanelor este o măsură care nu sprijină sistemul de plăţi cu cardul, întrucât e nevoie de beneficii atât pentru instituţia de credit care a emis cardul, cât şi pentru entitatea care acceptă cardul, respectiv Trezoreria în acest caz.

    “Dincolo de faptul că reglementarea comisioanelor este privită într-un anumit fel de industrie şi dintr-o altă perspectivă de către autorităţi, cred că ce este important că o astfel de iniţiativă, care deschide un nou drum, să fie implementată cum trebuie, astfel încât să fie fezabilă şi să dea posibilitatea volumelor mari pe care le vizează, pentru că aceasta a fost dorinţa Ministerului de Finanţe, să crească semnificativ volumul de plăţi electronice a taxelor şi impozitelor”, a comentat reprezentantul operatorului de plăţi.

    Pe de altă parte, el a confirmat declaraţia ministrului Finanţelor, potrivit căreia România va fi prima ţară la nivel global care va avea un punct unic de plată cu cardul pentru toate taxele şi impozitele, dacă implementează rapid procedurile.

    “Am fi prima ţară din lume în care un minister, respectiv o trezorerie naţională devine acceptator de plăţi cu cardul. Văzând ordonanţa în final, scrisă, pentru că au avut loc discuţii anterior la care am participat, am început deja consultările în interiorul organizaţiei pentru că aceste lucruri presupun ca Ministerul de Finanţe să devină membru Visa pentru a oferi acest serviciu de acceptare a plăţii cu cardul, aşa cum o fac toate băncile comerciale care sunt membri Visa”, a punctat Creţu.

    El consideră că implementarea sistemului nu va fi uşoară, având în vedere numărul mare al instituţiilor care urmează să fie integrate. Procesul de integrare dintre Trezorerie şi administraţiile locale va fi realizat de către Finanţe, existând deja o integrare în ceea ce priveşte plăţile şi fluxurile de bani.

    “În ceea ce priveşte relaţia cu noi, evident va trebui să facem nişte teste, certificări să ne asigurăm că o tranzacţie care este autorizată pe un card Visa emisă de oricare dintre băncile din România va fi acceptată, banii vor fi debitaţi în condiţii normale pentru această plată la Trezorerie”, a spus directorul organizaţiei.

    El nu a putut aprecia când se va putea face prima plată prin noul sistem, însă confirmă spusele ministrului Finanţelor, că este nevoie de 6-12 luni pentru implementarea proiectului, astfel încât plăţile să poată fi realizate în a doua parte a anului viitor.

    Totodată, Creţu atrage atenţia că acest proiect trebuie implementat foarte bine din punct de vedere tehnic-operaţional, fiind necesar aportul specialiştilor din industrie în acest proces.

    “Dimensiunea lucrării este în curtea Ministerului de Finanţe, certificările cu noi vor avea loc în ultima parte a acestei lucrări operaţionale. Cred că această activitate este una specifică, tehnică-operaţională, care trebuie făcută bine, de aceea este important ca în back-office această activitate să fie desfăşurată de nişte entităţi care ştiu să lucreze în această activitate, fiind unul dintre punctele exprimate în discuţiile pe care le-am avut şi cred că Ministerul de Finanţe a înţeles că, deşi este iniţiativa dânşilor şi vor avea controlul, au nevoie şi de o componentă tehnică specializată pentru a desfăşura această activitate”, a mai spus directorul Visa.

    La fel de importante sunt însă, în opinia lui, şi componenta de mentenanţă a sistemului, dar mai ales cea de promovare, astfel încât populaţia să afle că îşi poate plăti taxele şi impozitele cu cardul.

    Ordonanţa stabileşte că nu sunt acceptate alte costuri sau comisioane (cu excepţia celui de 0,3% din valoarea tranzacţiei), inclusiv licenţe, mentenanţe sau îmbunătăţiri ale sistemelor solicitate de către emitenţii cardurilor sau sistemele de plăţi. În plus, operatorii sistemelor de plăţi trebuie să accepte realizarea unor acţiuni de promovare şi educare a contribuabililor pentru a utiliza plăţile electronice cel puţin o dată pe an.

    Faţă de condiţiile specificate, pot apărea condiţii suplimentare ulterior conectării Trezoreriei la un sistem de plată, pe care acesta trebuie să le accepte în maxim trei luni de la aprobarea lor, altfel procesarea cardurilor de plată aferente sistemului respectiv va fi sistată.

    Bugetul de stat sau, după caz, cel al Trezoreriei, suportă cheltuielile cu implementarea, dezvoltarea şi mentenanţa aplicaţiilor pentru serviciile de acceptare de plăţi electronice, precum şi cele pentru prestarea serviciilor de procesare, decontare, comunicaţii şi alte servicii sau resurse necesare activităţii de acceptare de plăţi electronice cu carduri.

    “Implementarea acestui sistem nu va genera costuri pentru instituţiile publice care vor încasa venituri bugetare, întrucât se utilizează sistemul actual de decontare utilizat în relaţia cu Trezoreria Statului, iar comisioanele de decontare vor fi suportate de la bugetul de stat”, se precizează în comunicatul ministerului.

    Guvernul estimează costuri la bugetul de stat, în urma aplicării proiectului, de 700.000 de lei pentru anul viitor şi 1,2 milioane lei pentru 2016, iar la bugetul local de 2 milioane lei în 2015 şi 2,3 milioane lei în 2016.

    Serviciile ar putea fi extinse şi pentru firme, prin ordin emis de Ministerul Finanţelor Publice, care va stabili tipurile de plăţi care pot fi achitate prin acest sistem, nivelul comisioanelor şi entitatea care suportă comisionul.

  • Chiliman: Iniţiativa Finanţelor de a colecta o parte din taxele locale nu mi se pare de bun augur

    “În lumea occidentală a Europei, taxele şi impozitele se culeg, datorită descentralizării, în foarte multe ţări integral la nivelul autorităţilor locale şi, în anumite ţări, unde descentralizarea nu a mers suficient, există şi Ministerul de Finanţe, care culege anumite tipuri de taxe şi impozite. Eu sunt adeptul sistemului integral descentralizat, dar noi suntem încă foarte departe de acest lucru. (…) Din acest motiv, dorinţa Ministerului de Finanţe de a prelua o parte din colectarea taxelor şi impozitelor locale nu mi se pare o iniţiativă de bun augur, pentru că de fapt vine împotriva procesului de descentralizare, care ar trebui să gestioneze gândirea fiecărui responsabil din orice minister ar fi el”, a declarat joi Chiliman, într-o conferinţă de presă.

    El consideră că descentralizarea reprezintă soluţia şi că “centralismul” a generat întotdeauna rezultate proaste.

    Guvernul a aprobat miercuri o ordonanţă care creează cadrul legal pentru implementarea sistemului de plată cu cardul de către persoanele fizice, online şi la terminalele Trezoreriei, a impozitelor şi taxelor administrate de către ANAF, primării şi alte instituţii publice, începând din 2015.

    Ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, a anunţat, după şedinţa Guvernului, că potrivit ordonanţei de urgenţă comisioanele bancare sunt de 0,3% şi vor fi suportate din bugetul de stat, nu de către contribuabili sau de către instituţiile cărora le sunt plătite diferitele impuneri fiscale.

    “Sunt optimistă că impozitele şi taxele pentru 2015 le vom plăti cu cardul la Trezorerie. Spun 2015 pentru că, ca Trezoreria să devină acceptator de plată, este un proces mai îndelungat, între 6 şi 12 luni. Dacă vom implementa rapid procedurile, vom fi prima ţară din lume care va avea un punct unic de plată cu cardul pentru toate taxele şi impozitele“, a spus ministrul.

    Valenti Mavrodin, directorul Trezoreriei, a declarat pentru MEDIAFAX că, în urma implementării acestui sistem, prima dată va fi dată posibilitatea contribuabililor să plătească taxele şi impozitele online şi, ulterior, în cadrul unităţilor teritoriale ale Trezorăriei, vor fi instalate terminale POS, pentru plata cu cardul la ghişeu.

    Pe de altă parte, primarul Sectorului 1 este nemulţumit de prestaţia celor de la Finanţe şi în ceea ce priveşte bugetul local, întrucât primăria primeşte de la minister la începtul fiecărui an “nişte cifre” privind cota aferentă primăriilor de sector din impozitul pe venit global estimat a fi colectat de Finanţe, pe baza cărora trebuie să construiască bugetul, însă cifrele sunt mai mari decât sumele transferate efectiv.

    Impozitul pe venit global reprezintă cea mai mare parte din bugetul primăriei, taxele şi impozitele locale colectate de administraţie reprezentând între 26,5% şi 27%, în funcţie de an.

    “În ultimii patru ani, ministerul ne-a dat la începutul anului nişte cifre pe care a trebuit să ne construim bugetul, dar au fost exagerat de mari faţă de cifrele care ne-au fost transferate în mod real. (…) În acest an ne-au dat o cifră care, faţă de încasările pe care le avem până acum este mai mare cu 180 milioane de lei. Au făcut ei o rectificare la mijlocul anului , spunându-ne că de fapt cifra reală va fi ceva mai mică. Având experienţa anilor trecuţi şi încasările pe ultimele luni, nu am angajat cheltuieli din aceşti bani pentru că, altfel ar fi fost foarte multe firme pe care le băgam în sapă de lemn pentru că nu am fi avut cu ce să le plătim”, a precizat Chiliman.

    Primarul a adăugat că suma de 180 milioane lei a fost inclusă în bugetul de cheltuieli, însă pentru programe pe care primăria nu le-a angajat şi pe care le-a descărcat la rectificările bugetare.

    “Urmează să mai facem acum o descărcare pentru a intra mai aproape de suma reală pe care o estimăm până la sfârşitul anului. Cred că dacă am fi făcut colectarea acestor taxe şi impozite la nivelul primăriei, prin sistemul pe care îl avem de executări silite pentru rău-platnici, majoritatea fiind firme, am fi reuşit să colectăm ceva mai bine”, a conchis Chiliman.

  • MasterCard permite posesorilor de carduri să le folosească oriunde, până în 2020 pentru plăţi mobile în Europa

    MasterCard a anunţat că va institui acceptarea plăţilor contactless ca standard până în 2020, pentru comerciaţii care acceptă cardurile MasterCard şi Maestro în Europa, oferind asigurări că, până în 2020, consumatorii vor putea plăti cu cardurile contactless şi dispozitivele NFC la orice terminal POS din Europa.

    “Europenii pot deja utiliza cardurile contactless sau face plăţi mobile prin conexiune NFC în 36 de ţări din Europa, iar entuziasmul lor pentru această metodă de plată este evident”, a declarat Javier Perez, preşedinte MasterCard Europe. “În următorii cinci ani, livrările de telefoane mobile NFC vor fi de patru ori mai mari, conform IHS Technology. MasterCard vrea să se asigure că plăţile mobile şi contactless sunt sigure şi simple oriunde în Europa, oferindu-ţi ocazia să plăteşi uşor, cum vrei, atunci când vrei.”

    MasterCard stabileşte termenele de conformare, oferind un avans de timp suficient pentru ca ciclul de viaţă obişnuit al unui terminal să fie asimilat:

    •           Terminalele POS existente pot fi înlocuite la sfârşitul ciclului de viaţă, însă nu mai târziu de 1 ianuarie 2020.

    •           Terminalele POS noi trebuie să adere la noul standard de implementare, începând cu 1 ianuarie 2016.

    Ilustrând rapiditatea cu care această tehnologie este adoptată de consumatori, un studiu despre plăţile contactless realizat de PRIME Reseach, în perioada 1 noiembrie 2013 – 30 aprilie 2014, a confirmat că posesorii de carduri apreciază confortul oferit de plăţile contactless şi se aşteaptă ca toţi comercianţii să implementeze noua tehnologie.

    Conform studiului PRIME, ţările din Europa aflate pe primele locuri în funcţie de entuziasmul consumatorilor de a folosi plăţile contactless şi a le integra în rutina lor zilnică sunt Marea Britanie, Polonia, Rusia, Italia, Ungaria şi Franţa. În Marea Britanie, consumatorii consideră că acceptarea plăţilor contactless şi viteza cu care comercianţii vor adopta această tehnologie va fi un factor diferenţiator.

    Chris Kangas, Director plăţi contactless MasterCard Europe, a concluzionat: “Numai în 2013, numărul tranzacţiilor contactless cu MasterCard şi Maestro din Europa s-a triplat, iar volumul acestor tranzacţii a crescut de patru ori.”

    PRIME Research a realizat Raportul plăţilor contactless pe 56 de pieţe şi în 26 de limbi, în America de Nord şi de Sud, Europa, Africa, Asia şi Coasta Pacificului, concentrându-se, în principal, pe Europa. Obiectivul a fost să evalueze gradul de utilizare a produselor, disponibilitatea de a le adopta şi atitudinea consumatorilor faţă de opţiunile existente. Utilizând metode analitice proprietare PRIME şi tehnologii specifice social media, studiul a identificat 47.607 de postări relevante din social media, de la 1 noiembrie 2013 până pe 30 aprilie 2014, inclusiv, pe tema inovaţiilor în plata contactless, în contextul MasterCard şi al altor jucători din industrie.

    MasterCard (NYSE: MA) este o companie de tehnologie în industria globală de plăţi cu activităţi în peste 210 de ţări şi teritorii.