Tag: candidati

  • Nu mai găsim candidaţi. Cum îşi trag singure companiile un glonte în cap

    Bogdan Badea, CEO al eJobs, cea mai mare platformă online de anunţuri de recrutare, spune: „Vedem din ce în ce mai mult cum scade interesul companiilor, al investitorilor de a mai posta anunţuri de recrutare. Acest lucru a început din 2018 şi continuă în 2019. Principalul motiv este că au auzit în piaţă că nu se mai găsesc candidaţi şi deci nu mai are sens să mai caute nici ele”. Acest lucru s-a răspândit peste tot, în fiecare birou, în fiecare firmă, pe fiecare chat sau intranet, încât România este văzută acum ca o piaţă de forţă de muncă secată, unde nu mai are rost să vii, să investeşti şi să faci business, pentru că nu mai ai cu cine. Este adevărat că nu mai găseşti candidaţi aşa de uşor, spune Bogdan Badea, dar dacă vrei să angajezi, dacă vrei să găseşti candidaţi, într-un final poţi realiza acest lucru. Totul depinde de cât şi ce oferi. „Dacă plăteşti peste media pieţei şi eşti o companie nouă, ai toate şansele să găseşti angajaţi”, spune Bogdan Badea.
    După modelul Dorel, celebrul personaj care caricaturizează meseriaşul român, de au ajuns părinţii să nu mai vrea să-şi trimită copiii la şcolile de meserii pe motiv că râde lumea de ei, acum companiile şi-au tras singure un glonte în cap, promovând o politică de genul că nu găseşti candidaţi, situaţie care a ajuns să fie crezută de toată lumea şi să alunge investitorii.
    Într-adevăr, nu se mai găsesc candidaţi în condiţiile trecute, de acum 10 ani, când pentru fiecare poziţie deschisă era coadă. Salariile au crescut, la fel ca pretenţiile. Dar dacă ai neapărat nevoie de angajaţi, pentru că ai proiecte care permit plata unor salarii mai mari, peste piaţă, sigur poţi să găseşti ceea ce cauţi. Companiile care găsesc cel mai uşor candidaţi şi-au dezvoltat constant şi perseverent brandul de angajator. Aici intră multinaţionalele şi de aceea sunt prima opţiune pentru noua generaţie. Dacă nu ai investit în acest brand de angajator, care să fie mai mult decât un nume, nu eşti în faţă pe lista candidaţilor. Dacă fiecare lucrează intern sau cei care au lucrat acolo nu te vorbesc de bine, ci dimpotrivă, şansele de a atrage oameni şi talente se reduc foarte mult.
    Oamenii cred mai mult ceea ce spun alţi oameni şi de aceea obiectivitatea nu există. Românilor le place să muncească mai mult pentru companii străine pentru că mediul de lucru este mai aşezat, spune Bogdan Badea de la eJobs. Dacă bârfa dintr-o companie nu este pozitivă, acest lucru se va vedea în percepţia externă. Multinaţionalele lasă loc de bună ziua atunci când pleacă un angajat, iar la fel, un angajat lasă loc de bună ziua când pleacă, pentru că nu se ştie când ar putea să se întoarcă.
    În companiile antreprenoriale româneşti plecarea angajaţilor este văzută ca o trădare şi nu te mai întorci niciodată. Cu asemenea politică, într-o piaţă a muncii secată, plaja de atragere de candidaţi se reduce semnificativ. Pentru că toată lumea te vorbeşte de rău, rezultatul unui proces de recrutare ar putea să fie zero. Angajaţii nu mai vor să stea în companii decenii, ca bunicii şi părinţii lor, şi de aceea caută în permanenţă noi oportunităţi, noi joburi şi noi salarii.
    Lumea este atrasă de locurile unde altă lume, unde alţi corporatişti vorbesc de bine despre locul în care muncesc. Iar acest lucru contează cel mai mult când, pentru salarii similare sau o diferenţă de 10%, trebuie să se ia o decizie. Cu cât companiile vor spune mai mult că nu găsesc angajaţi, cu atât percepţia asupra pieţei muncii din România se va înrăutăţi şi chiar nu vor mai găsi candidaţi.
    Este foarte uşor să treci într-un PowerPoint, în dreptul României, ca puncte slabe lipsa de candidaţi, piaţa muncii tensionată şi cu pretenţii, deşi la puncte tari poţi să treci că salariile sunt în continuare mult mai mici decât cele din occident.
    Investitorii trăiesc şi prin percepţii, prin ceea ce aud, prin ceea ce citesc, iar rezultatul este pe măsură. Dorel a făcut ca meseria de meseriaş să n-o mai dorească nimeni, aşa cum plângerile angajatorilor, ale companiilor că nu mai găsesc candidaţi a făcut ca piaţa muncii chiar să nu mai aibă candidaţi. 

  • Cinci greşeli pe care dacă le faci în CV eşti refuzat din start

    Bock recunoaşte că a analizat mai mult de 20,000 de CV-uri şi că în unele zile la Google primea peste 50,000 de CV-uri într-o săptămână. 

    “Unele sunt extraordinare, majoritatea sunt ok, iar multe sunt dezastre”, recunoaşte Bock.

    Principalele greşeli pe care Bock le semnalizează sunt:

    1. Typos. Un studiu din 2013 a găsit faptul că 58% din CV-uri au typos, greşeri de scriere ce nu sunt foarte grave, dar dau o impresie proastă despre candidat. Aceste greşeli sunt fatale, spune Bock, pentru că angajatorii văd în asta o lipsă de atenţie la detalii. Citeşte-ţi CV-ul înainte de a-l preda sau pune pe altcineva să ţi-l citească atent.

    2. Lungimea. Dacă eşti la început de carieră s-ar putea să nu ai o problemă cu asta, dar odată ce ai lucrat câţiva ani în mai multe locuri trebuie să fii atent să nu scrii prea mult pentru că plictiseşti angajatorul. O regulă ar fi, spune Bock,  10 ani de muncă pentru o pagină de CV. Trebuie să sintetizezi, să prioritizezi şi să fii concis.

    3. Formatarea. Dacă nu aplici pentru un job de designer atunci ar trebui să te concentrezi să creezi un CV curat şi eligibil scris cu un font de cel putin 10, margine stânga, dreapta, spaţiu între propoziţii şi coloane etc.

    4. Informaţii confidenţiale. Nu trebuie să divulgi informaţii confidenţiale în CV pentru că nimeni nu ar vrea să angajeze pe cineva care ar putea spune ce nu trebuie. Noi am găsit că între 5% şi 10% dintre CV-uri dezvăluie informaţii confidenţiale.

    5. Minciuni. Nu ar trebui niciodată să minţi în CV, fie că e vorba de studii sau ce abilităţi ai. Oricine e interesat poate verifica aceste informaţii – despre studiile tale, comportamentul la fostul loc de muncă, iar abilităţile, pe care nu le ai, îţi vor fi testate la noul job. Chiar şi aşa, poate ai minţit şi ai fost angajat, apoi peste 15 ani ai fost promovat pe o poziţie importantă şi se descoperă în CV-ul tău o minciună. Ce se întâmplă? Eşti concediat.

     

  • De ce au început companiile din România să-şi dezvăluie unul dintre cel mai bine păstrate secrete

    Unul dintre cel mai bine păstrate secrete din companiile din România este cel al salariilor, deşi, în ultimii ani, deficitul de personal de pe piaţa muncii a „forţat” unii angajatori să spună, în anunţurile de recrutare, ce salarii oferă la angajare. Considerat ani la rând un subiect tabu, salariul a devenit o temă care naşte dezbateri atât în rândul managerilor, cât şi în rândul angajaţilor din fabrici sau din birouri, chiar şi pentru călătorii din metrou sau pentru clienţii cafenelelor. În plus, legislaţia românească ajută la stimularea controverselor în jurul acestei teme. De ce? În bilanţurile depuse de companii la Ministerul de Finanţe şi la Registrul Comerţului există informaţiile privind cheltuielile de personal ale companiilor, ceea ce permite un calcul al salariului mediu din fiecare companie din România.

    Business MAGAZIN a realizat un top, pe baza informaţiilor de la Registrul Comerţului, al salariilor medii nete oferite de companiile cu cele mai mari mase salariale din 2017, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile. Rezultatele arată că Romatsa, regia autonomă de stat care se ocupă de controlul traficului aerian, are cel mai bine plătiţi angajaţi din economie, cu un salariu mediu de 21.800 de lei net / lună. Pe locul doi în clasament se află Microsoft, furnizorul de servicii IT care oferă un salariu mediu de 10.000 de lei net pe lună, urmat de producătorul de energie Nuclearelectrica, unde salariul mediu a fost de 7.700 de lei net în 2017.

    Nivelul salarial într-o companie depinde de mai mulţi factori, spun specialiştii, de la sectorul în care activează compania, dimensiunea companiei şi dacă este sau nu o multinaţională, la relaţia dintre cerere şi ofertă în industria respectivă, raportul dintre angajaţii blue collars şi white collars, poziţia şi cota de piaţă, profitabilitatea domeniului şi productivitatea muncii în companie, precum şi propriul istoric salarial.
    „O companie care angajează preponderent personal cu studii superioare şi calificări înalte va avea structural salarii mai mari decât una care angajează preponderent personal blue collars.

    De altfel şi legea stabileşte un salariu minim mai mare pentru cei cu studii superioare. Prin definiţie, un astfel de top afişează liderii, companiile de succes sau unicitatea serviciilor realizate, şi dacă ne uităm – toate sunt companii cunoscute şi recunoscute în piaţă. Altfel, într-o logică economică sănătoasă, nu este sustenabil, acele salarii nu ar putea fi oferite dacă firmele respective nu sunt profitabile”, a explicat Sorin Faur, fondator al companiei de consultanţă în resurse umane Academia de HR.

    Nivelul ridicat de stres şi programul de lucru dificil sunt factorii care influenţează nivelul salarial al controlorilor de trafic aerian – cel mai bine plătiţi salariaţi din România. Pe scurt, rolul controlorilor de trafic aerian este acela de a coordona activitatea aeronavelor aflate în spaţiul aerian al României astfel că, pe timp de vară, ei ajung să dirijeze până la 3.000 – 3.500 de aeronave care trec pe deasupra României pe parcursul a 24 de ore, gestionând sectoarele (echivalentul „şoselelor” din aer) şi altitudinea la care aeronavele se deplasează.

    În total, în top 10 companii în funcţie de salariul mediu din 2017 se află şase companii cu activităţi în domeniul IT: Microsoft (10.000 de lei net/lună), Ericsson Telecommunications România (7.600 de lei net), IBM (7.500 de lei net), Endava (7.400 de lei net), Oracle (7.000 de lei net) şi Softvision (6.800 de lei net).

    „Top 10 este şi în prezent dominat de IT (6 din 10 companii) şi va continua să fie şi în viitor: suntem abia la începutul erei digitalizării, se vorbeşte tot mai mult despre artificial intelligence, robotic process automation şi automatizări, nevoia este uriaşă, aşa că aceste firme vor rămâne în top alături de domeniul energetic şi cel de telecomunicaţii”, a mai spus Sorin Faur de la Academia de HR.

    În total, cele mai mari 100 de companii după masa salarială din România au cheltuieli totale cu personalul de 30,2 miliarde de lei, adică 10% din masa salarială totală din economie în 2017 (de circa 310 mld. lei în 2017). Totodată, aceste companii au împreună peste 458.000 de salariaţi, adică 10% din efectivul total al salariaţilor din economie, şi oferă un salariu mediu de 3.850 de lei net pe lună, cu 45% mai mult decât nivelul salariului mediu pe economie din 2017.

    „A fost o surpriză pentru mine să văd că suntem pe locul 81 din economie în privinţa masei salariale, iar acest lucru arată că mai există loc de creşteri salariale în România”, a spus Florin Godean, country manager al Adecco România, liderul pieţei locale de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar.

    Într-adevăr, cu un salariu mediu net de circa 2.400 de lei pe lună şi peste 5.800 de angajaţi în regim temporar în 2017, una dintre companiile grupului Adecco – Adecco Resurse Umane SRL – a avut o masă salarială de 281 de milioane de lei în 2017, clasându-se pe locul 81 în topul companiilor cu cele mai mari mase salariale din economie. Totuşi, trebuie menţionat că în top 100 companii cu cele mai mari mase salariale din România nu sunt incluse instituţiile financiar-bancare (băncile, firmele de asigurări etc.).

    „În rândul angajaţilor temporar am înregistrat o creştere a bill rate-ului, adică a masei salariale, cu 6% per persoană în ultimul an. Chiar dacă numărul de salariaţi în regim temporar a scăzut – nu pentru că aşa am vrut noi, ci pentru că nu mai găsim candidaţi ca înainte – masa salarială a crescut cu 6%”, a mai spus Florin Godean. El explică situaţia prin faptul că majorările de salarii au avut loc în contextul problemelor generate de identificarea candidaţilor şi a presiunii care există în piaţa forţei de muncă, dar şi datorită faptului că a crescut cererea de angajaţi în zona de birouri, care au salarii mai mari decât cei din fabrici.

    Distribuţia pe sectoare de activitate a top 100 companii în funcţie de masa salarială din România arată că cele mai multe activează în sectorul automotive, care este reprezentat de 23 de companii (cei doi producători auto – Automobile Dacia şi Ford – şi alte 21 de companii producătoare de componente auto).

    „În producţie, toţi clienţii cu care mă întâlnesc îmi spun că au comenzi ferme pentru perioade lungi de timp şi au planuri de noi angajări. Pe de altă parte, toată lumea e oarecum speriată de faptul că le este greu să îşi îndeplinească planurile de recrutare din cauza deficitului de candidaţi, chiar şi cu creşterile salariale pe care le-au făcut”, a mai spus Godean.

    De asemenea, statisticile arată că 13 companii din top 100 firme după masa salarială din 2017 activează în sectorul IT&C, 13 angajatori în energie, petrol şi gaze şi 12 companii în sectorul retailului (majoritatea în retailul alimentar).

    „România a devenit o ţară interesantă pentru investitorii care vor să angajeze persoane cu studii superioare, pentru că am observat că există o cerere din ce în ce mai mare din această zonă. Prin urmare, este normal ca salariile să continue să crească, pentru că va creşte ponderea angajaţilor care ocupă poziţii de white collar”, a mai spus Florin Godean. El a adăugat că  se integrează în câmpul muncii absolut orice persoană din această categorie care îşi doreşte să lucreze, pentru că la ora actuală ofertele de locuri de muncă sunt mult mai mari decât resursele pe care le are piaţa muncii.

    Salariile angajaţilor români au crescut semnificativ în ultimii ani pe fondul creşterii salariului minim (prin hotărâri de guvern), al majorărilor salariale din sectorul bugetar, dar şi ca urmare a creşterilor de salarii din mediul privat pentru acoperirea inflaţiei şi pentru combaterea deficitului de personal. Dacă în sectorul bugetar au fost ani în care majorările de salarii au ajuns la 15 – 20% de la an la an, în mediul privat companiile nu au oferit, în medie, creşteri salariale mai mari de 5% pe an.

    „Salariile vor creşte desigur în sectoarele favorizate de legislaţie (de exemplu în construcţii) – acesta este chiar scopul respectivelor măsuri. Sigur, întotdeauna trebuie să ne uităm la corelaţia cu productivitatea muncii din respectivul domeniu şi raportul cerere-ofertă pentru ca aceste creşteri să fie sustenabile pe termen lung, însă pe termen scurt şi cu actualul deficit de personal, vor fi creşteri”, a mai spus Sorin Faur.
    În opinia lui Florin Godean de la Adecco, majorările de salarii vor continua până când vor ajunge într-un punct în care afectează semnificativ profitabilitatea, dar el crede că va mai trece mult timp până atunci.

    „Ca să combată acest lucru, majoritatea companiilor încep să se eficientizeze, adică să îşi urmărească procesele în aşa fel încât costurile pe care le au şi pot fi controlate să fie reduse la maximum ca să poată suporta solicitarea aceasta din zona resurselor umane. Adică se renunţă la anumite etape, anumite activităţi sau chiar se reduce numărul de angajaţi astfel încât cei care rămân să fie mai eficienţi şi mai productivi. Se pune un foarte mare accent în această perioadă pe  transformare şi pe productivitate”, a mai spus Godean. Şeful Adecco nu crede că aşa-numita „a patra revoluţie industrială” va afecta piaţa muncii din România atât de mult în următorii ani astfel încât să rezolve problema crizei forţei de muncă.

    „Vor fi transformări şi vom încerca, în acelaşi pătrat, să facem lucrurile diferit în aşa fel încât să încercăm să obţinem rezultate mai bune cu poate acelaşi număr de oameni sau cu costuri relativ similare, într-un context în care se pune mare accent pe nivelul de satisfacţie al angajaţilor, fie financiar, fie de mediu organizaţional”, a mai spus Godean.

  • Cum poţi să obţii un post la palatul Buckingham şi cât poţi să câştigi ca angajat al Reginei Elizabeth a II-a

    Candidaţii trebuie să treacă un examen în care îşi vor dovedi calităţile de majordom.

    Viitorul angajat va lucra în principal la palatul Buckingham, dar va călători alături de regină şi la celelalte reşedinţe ale sale, precum castelul din Balmoral.

    Anunţul de angajare, valabil până pe 17 februarie, a fost publicat pe site-ul casei regale şi în acesta se specifică faptul că majordomul va trebui “să lucreze la standarde înalte”.

    Noul angajat, care, printre altele, va asista la evenimente variate, de la mese oficiale şi recepţii la dineuri de stat, va fi sprijinit în formarea sa ca majordom.

    Ceea ce i se cere noului angajat este, pe lângă amabilitate, capacitatea de a controla situaţiile dificile care pot apărea.

    Salariul oferit este de aproximativ 26.000 de lire sterline pe an – include şi contribuţia de 15% a angajatorului la fondul de pensii, alte beneficii, cazare şi masă -, unul modest, în condiţiile în care un salariul mediu în Marea Britanie ajunge la 30.000 de lire sterline anual.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Howard Schultz, fostul şef al Starbucks, vrea să candideze la preşedinţia SUA

    Howard Schultz, fostul preşedinte şi CEO al Starbucks, care porneşte săptămâna aceasta într-un turneu de carte, susţine că „se gândeşte serios să candideze la prezidenţiale”, din ipostaza de centru, care se poziţionează în afara sistemului celor două partide, potrivit CNBC.

    Numărul celor care vor să se avânte în cursă împotriva lui Donald Trump creşte în fiecare zi, iar magnatul în vârstă de 65 de ani care a transformat un lanţ local de cafenele într-un mamut gigant, ia în calcul varianta unei candidaturi din poziţia de independent, a declarat acesta pentru CBS.

    „Iau serios în considerare cursa pentru prezidenţiale. Voi candida drept un independent de centru, în afara sistemului celor două partide”, spune Schultz.

    Fostul şef al Starbucks s-a auto-declarat democrat de o viaţă întreagă, denunţând „eşecul nesăbuit” atât al Democraţilor cât şi al Republicanilor.

    „Trăim într-unul dintre cele mai fragile momente, nu doar pentru că preşedintele nu este calificat pentru a fi preşedinte, ci mai mult din cauza faptului că ambele partide sunt implicate zilnic în răzbunări politice, în loc să facă ce e necesar pentru poporul american”, adaugă Schultz.

     

     

  • Concurenţă uriaşă pentru posturile de poliţişti: Sute de candidaţi pe câteva locuri, în două judeţe

    Pe cele 10 posturi vacante scoase la concurs, în cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Braşov s-au înscris 403 candidaţi.
     
    Înscrierile s-au încheiat marţi, iar posturile scoase la concurs sunt de ofiţeri în mai multe structuri: 4 la Serviciul Criminalistică, 1 în marketing şi achiziţii publice, 1 în Investigarea criminalităţii în mediul de afaceri, 1 în structura de securitate, 1 la Rutieră, în Braşov, 1 în Ordine Publică la Victoria, precum şi 1 post în structura Expertize şi constatări tehnico-ştiiţifice, specialist psiholog.
     
    Posturile sunt cu încadrare directă şi cea mai mare concurenţă a fost pentru postul de marketing şi achiziţii publice: 112 candidaţi pentru postul scos la concurs, potrivit purtătorului de cuvânt IPJ Braşov, Alina Ivan.
     
    Cei mai puţini candidaţi sunt pentru postul de psiholog, respectiv doar trei candidaţi.
     
    Candidaţii vor trebui să treacă prin mai multe etape de selecţie, printre care evaluarea psihologică şi evaluarea medicală, apoi vor susţine proba scrisă în data de 30 martie. În aceeaşi zi se afişează şi rezultatele. Eventuale contestaţii se depun în următoarea zi, iar rezultatele finale vor fi afişate în data de 2 aprilie.
     
  • Acum nu doar companiile din România pot să îşi evalueze angajatorii. Şi angajaţii pot să le dea note şefilor

    Elementul de noutate:
    Prin intermediul Undelucram.ro, candidaţii se pot informa în avans despre toate aspectele jobului la care aplică. Astfel, candidaţii îşi găsesc mediul şi cultura organizaţională care li se potriveşte, iar angajatorii îşi cresc rata de angajare şi de retenţie. Platforma are rolul de a rezolva una dintre problemele vechi ale pieţei de HR din România şi din afara ţării: sincronizarea aşteptărilor angajaţilor cu oferta companiilor.

    Descrierea inovaţiei:
    Undelucram.ro este o platformă online care conţine mai multe secţiuni de interes, având ca obiectiv transparentizarea pieţei muncii din România. Platforma online permite angajaţilor din România să îşi evalueze anonim locul de muncă: managementul, mediul de lucru, salariul, colegii, interviul de angajare. Platforma permite distribuţia de informaţii corecte şi verificate despre mediul de lucru din companiile româneşti. Astfel, angajaţii pot accesa instrumente şi date statistice care le oferă o perspectivă reală asupra unui job.
    Undelucram.ro are în spatele tehnologiei o bază de date dedicată pieţei locale, ceea ce permite algoritmilor să facă predicţii şi comparaţii cu o acurateţe foarte bună. Pe lângă informaţiile despre piaţa muncii, platforma pune la dispoziţia angajaţilor şi un instrument de comparare a salariului cu media din piaţă. Instrumentul, care poartă numele de Salariometru, permite oricărui angajat din România să afle în mai puţin de trei minute cum se poziţionează în piaţă raportat la domeniul de activitate. Astfel, indiferent de industria în care activează, angajaţii pot afla dacă sunt plătiţi corespunzător experienţei lor.  Costin Tudor este fondatorul companiei Undelucram. El are o experienţă de peste 13 ani în IT & customer satisfaction şi de şase ani este antreprenor, dezvoltând mai multe proiecte de succes.

    Efectele inovaţiei:
    Platforma online funcţionează ca un one-stop-shop pentru candidaţii care vor să afle informaţii în timp real despre companiile în cadrul cărora îşi doresc o carieră. În acelaşi timp, este o soluţie de employer branding şi recrutare pentru angajatorii care vor o targetare cât mai eficientă. Platforma este accesată lunar de peste 350.000 de vizitatori.

    Proiectul undelucram.ro a apărut în ediţia specială a Business MAGAZIN „Cele mai inovatoare companii din România, 2018.

  • Dora, robotul care ţine interviuri de angajare în locul oamenilor de HR. Cum funcţionează şi ce limbi vorbeşte

    Elementul de noutate:
    Dora este primul robot de recrutare de pe piaţa locală, care, prin intermediul inteligenţei artificiale, caută singur candidaţi în mediul online şi îi intervievează conform specificaţiilor angajatorilor.

    Descrierea inovaţiei:
    „Dora este o unealtă a unui recrutor, îl scapă de lucrurile din recrutare care mănâncă cel mai mult timp, de timpul de căutat candidaţi, de a-i verifica în prima etapă dacă s-ar potrivi cu jobul respectiv. În jur de 60% din timpul unui recrutor este scutit de Dora. Aceasta este disponibilă nonstop”, descrie Călin Ştefănescu,  cofondator al Happy Recruiter, modul în care robotul funcţionează. Potrivit lui, Dora transformă cerinţele unui angajator într-o discuţie cu un candidat. Totodată, robotul face CV-urile pentru candidaţii care nu le au. Dora cere date din CV-uri, însă extrage doar informaţiile esenţiale pentru angajator. Pe de altă parte însă, observă reprezentantul Happy Recruiter, CV-urile nu mai sunt folosite atât de mult, iar recrutorii se uită strict la datele care îi interesează – experienţă, studii, competenţe etc. Potrivit lui, robotul Dora a devenit între timp şi poliglot, vorbeşte fluent şi engleza şi olandeza şi deja sunt companii internaţionale care îl folosesc ca unealtă în activitatea de recrutare. Aceasta face şi follow-up discuţiilor cu un candidat – îi reaminteşte acestuia data, ora şi locul interviului. Dacă un candidat se retrage, Dora caută automat noi candidaţi, aceştia fiind paşi care economisesc timpul recrutorului. Happy Recruiter are şapte cofondatori, o parte dintre aceştia fiind persoane cu experienţă în recrutare, marketing, product development şi dezvoltare agilă. Toţi cei şapte cofondatori sunt din Târgu-Mureş şi au lucrat împreună la Tjobs, platformă de recrutare cu oferte de muncă pentru străinătate deţinută acum de un holding olandez. Cei şapte cofondatori ai Happy Recruiter sunt Mădălina Rigo (recruiter), Raluca Ştefănescu (recruitment manager), Liviu Livanu (sales manager), Dragoş Lup (project manager), George Cheteles (CTO), Andrei Cornea (data analyst) şi Călin Ştefănescu (business developer).
    Întrebat într-un interviu ZF de investiţiile făcute în platformă şi de sursa finanţării, Călin Ştefănescu a răspuns: „În cazul investiţiei am ales abordarea că banii nu sunt un impediment în a dezvolta ceva. Deşi am avut câteva oferte de finaţare iniţială, le-am refuzat şi am pornit Happy Recruiter cu absolut zero cash, am lucrat într-un apartament la subsolul unui bloc din Târgu-Mureş, puţin înghesuiţi, dar foarte motivaţi, cu un scop comun foarte bine definit”.

    Efectele inovaţiei:
    Lansată la 1 martie anul acesta, Dora a avut peste 200.000 de interviuri, iar peste 24.800 de candidaţi s-au angajat sau sunt în proces de angajare prin intermediul „ei”, potrivit informaţiilor de pe platforma Happy Recruiter.

  • Ce salariu câştigă un copywriter în România

    Aproape 80.000 de candidaţi au aplicat anul acesta pe platforma de recrutare online eJobs pentru un job în departamentul de marketing.

    Unul dintre cele mai căutate joburi de către candidaţii care vor o carieră în marketing şi publicitate este cel de copywriter, pentru care salariul mediu net, la nivel naţional, este de 2.658 de lei, potrivit Paylab.ro, comparatorul salarial lansat de eJobs România.

    Ce salariu câştigă un copywriter în România

  • Va mai reuşi economia românească să creeze câte 100.000 de locuri de muncă noi pe an? „Nu găsim candidaţi, nu mai putem alege de pe liste scurte, aşa cum făceam în urmă cu trei ani“

    Va mai reuşi economia să genereze câte 100.000 de locuri de muncă noi pe an în contextul deficitului de personal de pe piaţa muncii?
     
    Efectivul de salariaţi din economie a ajuns la 4,94 milioane de persoane în luna septembrie a acestui an, fiind cu 73.700 de persoane mai mare faţă de septembrie 2017, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Institutul Naţional de Statistică. Ritmul noilor angajări s-a înjumătăţit prin comparaţie cu dinamica angajărilor din 2015, 2016 şi 2017, când numărul de angajaţi creştea anual cu valori cuprinse între 130.000 şi peste 150.000 de persoane, arată statisticile.