BusinessMagazin

Tag: birouri

  • Cum vor arăta spaţiile de birouri după pandemie?

     

    Criza sanitară provocată de apariţia pandemiei de COVID-19 a adus schimbări ireversibile în companiile de pretutindeni, indiferent de dimensiunea acestora. Unul dintre primele sectoare vizate a fost cel al birourilor în care echipele îşi desfăşoară activitatea. Alin Ghenea, Commercial Director al Project1, companie specializată în amenajarea spaţiilor de birouri, a realizat pentru Business MAGAZIN o radiografie a spaţiului de lucru ideal şi a vorbit despre tendinţele care se vor remarca în zona office din era postpandemică.

     

    „Până acum, companiile luau în calcul criterii destul de simple când se gândeau la bunăstarea angajaţilor: un spaţiu care să arate bine, scaune confortabile, o bucătărie utilată. Astăzi, companiile îşi doresc ca spaţiul să fie atât de atrăgător, încât angajaţii să se întoarcă la birou fără să simtă că fac un compromis faţă de confortul oferit de munca de acasă. Un angajat îngrijorat că nu este în siguranţă la birou nu va putea fi productiv sau creativ, fiindcă va evita în permanenţă situaţiile care îi provoacă anxietate, precum lucrul cu colegii şi utilizarea spaţiilor comune”, descrie Alin Ghenea, Commercial Director Project1, perspectiva sa asupra spaţiilor de birouri postpandemie.

    Compania Project1 a fost înfiinţată în anul 2019 de trei antreprenori români: Valentin Nour, Ştefan Olaru şi Tudor Chindea. Businessul se axează pe servicii ce includ, printre altele, fit out, design interior, achiziţie şi montaj de mobilier şi accesorii, construcţie şi compartimentare, obţinere de permise şi avize de construcţie, servicii de relocare, servicii de mentenanţă. Complementar specializării în spaţii de birouri, în 2021 compania şi-a extins activitatea către zona industrial şi rezidenţial, cu câteva proiecte deja în derulare.

    În prezent, echipa numără 53 de angajaţi, 18 dintre ei fiind ingineri constructori. „Echipele de subcontractori însumează la rândul lor peste 350 de persoane, care pot fi mobilizate pentru proiecte desfăşurate pe teritoriul României sau Europei. Project1 activează prin parcul auto şi reţeaua proprie de depozite din Bucureşti, Timişoara şi Iaşi. „În Bucureşti şi Timişoara, clienţii pot vizita showroomurile noastre, atât pentru întâlniri cu reprezentanţii companiei, cât şi pentru vizualizarea produselor de mobilier şi fit out de la branduri precum Vitra, ShawContract, Occhio, Walter Knoll, Dinesen”, explică Alin Ghenea.

    „Dacă s-ar face o radiografie a spaţiului de lucru ideal, acesta ar trebui să includă: puncte de lucru individuale clasice, puncte de lucru izolate prin cabine sau panouri despărţitoare, spaţii pentru socializare şi co-working, spaţii de relaxare, săli de şedinte de diferite dimensiuni, zona pentru luat masa, dar şi o zonă agilă, ce poate fi personalizată şi reconfigurată în funcţie de diferite necesităţi (training, relaxare, co-working, etc.).”

    Alin Ghenea, Commercial Director al Project1

    În mai puţin de doi ani de la înfiinţare, afacerea a derulat proiecte în valoare de peste 28 milioane de euro pentru 128 de clienţi, cu preponderenţă companii multinaţionale, dar şi companii româneşti de renume. Compania a încheiat anul 2020 cu o cifră de afaceri de 14,3 milioane de euro, în creştere cu 54% faţă de anul anterior, în care a înregistrat venituri de 9,4 milioane de euro. „În ciuda pandemiei, piaţa de birouri nu s-a oprit din investiţii. Acestea au fost doar încetinite sau amânate, însă contractele în derulare au fost continuate şi au existat oportunităţi noi.” La nivelul anului curent, Alin Ghenea spune că încă din primele luni au observat o efervescenţă pe piaţa de real estate, majoritatea companiilor având în plan reîntoarcerea tuturor angajaţilor la birou în cursul acestui an sau cel târziu la începutul anului viitor. „Până la această dată avem contracte semnate în valoare de 6,5 milioane de euro şi estimăm o cifră de afaceri de peste 20 milioane de euro.”

     

    Soluţii noi pentru probleme noi

    Unul dintre paşii cărora echipa Project1 le acordă cea mai mare atenţie este planificarea spaţiilor de birouri. „Principalul motiv este că, deşi există o serie de reguli generale, spaţiul de birouri trebuie să reflecte profilul, nevoile şi obiectivele companiei pentru care este creat. Nu există o reţetă care se poate aplica în orice caz, pentru că nu toate companiile sunt la fel. Dincolo de aspectele estetice şi de piesele de mobilier alese, se iau în calcul elemente precum raportul dintre suprafaţă şi numărul de angajaţi, tipul de activitate (dacă angajaţii lucrează individual sau în grupuri, dacă au loc întâlniri frevente, etc.), necesarul privind sălile de şedinţe sau atitudinea companiei privind sustenabilitatea şi grija faţă de mediu.”

    Potrivit lui, cea mai puternică tendinţă remarcată pe fondul apariţiei crizei sanitare, încă din primele luni, mai ales pentru companiile care din cauza tipologiei activităţii au fost nevoite să cheme în continuare angajaţii la birou, este regândirea spaţiului. O primă soluţie găsită a fost cea a panourilor de compartimentare, pentru a crea o delimitare între punctele de lucru. Acolo unde a fost posibil, birourile au fost distanţate şi rearanjate astfel încât angajaţii să lucreze la distanţe de minimum 2 metri unii de alţii.

    S-a acordat o atenţie foarte mare şi aspectelor ce ţin de calitatea aerului, de igienizarea spaţiului şi a apei, dar şi de semnalizarea căilor de acces. „Am avut multe cereri pentru modificarea instalaţiilor de ventilaţie şi pentru instalarea unor filtre de aer performante, care nu doar că purifică aerul de particulele poluante şi praf, ci distrug şi viruşi şi bacterii. Am adus soluţii pentru purificarea apei ce pot fi acţionate prin pedale, pentru a reduce contactul tactil cu obiectele folosite în comun de mai multe persoane.”

    O altă tehnologie nou apărută în contextul pandemiei este utilizarea unui software de management al spaţiului de birouri. „Project1 a adus în premieră în România Flowscape, o soluţie ce îţi permite să monitorizezi gradul de ocupare a biroului, să rezervi săli de şedinţe sau porturi de lucru şi să fluidizezi astfel traficul în interiorul spaţiilor de lucru. Este o soluţie adoptată în special de companiile care au ales programul de lucru hibrid, pentru ca angajaţii care vin doar în anumite zile la birou să vadă ce zone sunt libere şi unde se pot aşeza pentru a-şi îndeplini sarcinile.”

    Nu în ultimul rând, aşa cum era de aşteptat, companiile au devenit interesate de soluţii care asigură igienizarea spaţiului astfel încât angajaţii să se simtă în siguranţă, mai ales în zonele biroului unde au loc şedinţe sau întâlniri. „Am pus la dispoziţia acestor clienţi produsele Vetrospace, cabine de diferite dimensiuni, complet personalizabile, în care aerul şi suprafeţele sunt igienizate continuu prin filtre de aer şi lumini speciale, chiar şi atunci când înăuntru se află persoane. Am instalat astfel de cabine atât pentru convorbiri telefonice, cât şi pentru săli de şedinţe de
    6-8 persoane.”

    Alin Ghenea spune că managementul companiilor multinaţionale din ţara noastră a fost întotdeauna atent la calitatea spaţiului de lucru, fapt dovedit de ultimele birouri amenajate de companii din Big Tech în oraşe ca Bucureşti sau Iaşi. „Spaţiul de birouri este oglinda culturii organizaţionale a unei companii. Este cadrul în care compania poate să transmită cel mai eficient valorile, misiunea, personalitatea brandului şi să construiască o atmosferă de lucru potrivită obiectivelor sale. La birou, echipa poate fi încurajată cu uşurinţă să privească spre un ţel comun şi să  fie motivată de productivitatea şi implicarea fiecărui membru în parte, iar apartenenţa la cultura organizaţională este unul dintre principalele motive care ar trebui să aducă oamenii înapoi în spaţiul de birouri. (…) De ani buni, firmele care dau importanţă retenţiei de personal investesc cel puţin 20% – 25% din cheltuielile lor lunare avute cu spaţiul în amenajarea iniţială.” În prezent, remarcă el, pe măsură ce campania de vaccinare anti-COVID-19 avansează, companiile multinaţionale lucrează la elaborarea planurilor de a atrage angajaţii la birou. „Costurile de real estate nu se vor modifica prea mult. Cu toate că vor fi mai puţini oameni în birou, este nevoie de mai mult spaţiu pentru a crea distanţarea.”

    Despre costul serviciilor pe care compania le oferă, având în vedere complexitatea acestora, preţurile acoperă o paletă foarte largă de bugete şi tipuri de proiecte. „Preţul diferă, de exemplu, dacă discutăm despre achiziţia unui număr redus de piese de mobilier sau dacă ne referim la organizarea şi compartimentarea propriu-zisă a spaţiilor, adaptarea şi reconfigurarea instalaţiilor mecanice şi electrice, decoraţiunile arhitecturale şi achiziţia mobilierului. În medie, clienţii noştri investesc aproximativ 500 de euro/mp Ă TVA în amenajarea şi mobilarea unui spaţiu de birouri de clasa A.”

     

    Ecuaţia spaţiului de birou ideal

    Alin Ghenea este de părere că mediul de lucru are un impact extrem de mare asupra productivităţii unui angajat. „De luni până vineri ne petrecem majoritatea zilei la birou, acolo unde nu trebuie să fim doar eficienţi şi motivaţi, ci şi suficient de mulţumiţi. Conceptul de wellbeing la birou nu este deloc nou, însă a primit valenţe diferite odată cu pandemia.”

    Astfel, pentru ca mediul de lucru să fie optim în susţinerea unei echipe performante, compania trebuie să ia în calcul o mulţime de aspecte ce pot influenţa productivitatea şi creativitatea, cele mai importante fiind: estetica spaţiului – deoarece un spaţiu tern şi învechit induce monotonia şi apatia; funcţionalitatea spaţiului – căi de acces, culoare de trecere, dispunerea punctelor de lucru; confortul – ergonomia postului de lucru, calitatea materialelor; socializarea – spaţii destinate socializării şi lucrului în echipă; spaţii de relaxare – existenţa unor colţuri sau zone pentru pauze, unde angajaţii pot petrece câteva minute departe de punctul de lucru; bucătăria sau cafeneaua – pauza de masă fiind element important al programului de lucru; accesul la tehnologie – reţea energetică funcţională, wi-fi performant; temperatura din mediul de lucru; lumina din întregul spaţiu şi lumina din punctul de lucru; zgomotul ambiental şi calitatea aerului. „Dacă s-ar face o radiografie a spaţiului de lucru ideal, acesta ar trebui să includă: puncte de lucru individuale clasice, puncte de lucru izolate prin cabine sau panouri despărţitoare, spaţii pentru socializare şi co-working, spaţii de relaxare, săli de şedinte de diferite dimensiuni, zona pentru luat masa, dar şi o zonă agile, ce poate fi personalizată şi reconfigurată în funcţie de diferite necesităţi (training, relaxare, co-working, etc.).”

    Prin urmare, pentru un ambient sigur, mai ales în contextul actual, reprezentanţii Project1 sfătuiesc companiile să ia în calcul următoarele tipuri de produse şi servicii: soluţii pentru purificarea aerului şi apei, soluţii de compartimentare a spaţiului uşor de montat şi mutat (panouri textile), cabine individuale – închise sau deschise, materiale de calitate uşor de curăţat şi igienizat, pardoseli din materiale rezistente la curăţare frecventă, dar şi cât mai multe plante şi jardiniere de interior.

     

    Regimul hibrid, o sabie cu două tăişuri

    Potrivit lui Alin Ghenea, cel mai mare avantaj al regimului de lucru de la birou este, de departe, sentimentul de apartenenţă. „Acesta este şi principalul motiv pentru care angajaţii îşi doresc să se întoarcă la birou – să intre în contact cu colegii, să socializeze, să se bucure de validare. Cultura organizaţională poate fi păstrată cu succes doar atunci când angajaţii se află fizic în spaţiu, măcar câteva zile pe săptămână. În cazul majorităţii companiilor cu care am discutat în această perioadă, munca de acasă nu a ridicat probleme majore în privinţa eficienţei angajaţilor, ci mai degrabă a afectat spiritul de echipă şi a redus entuziasmul, lucruri reflectate şi în calitatea muncii. Mai ales acolo unde este vorba de sarcini ce implică mai multe departamente, pandemia a îngreunat procesele, iar angajaţii au recunoscut că le este mult mai greu să lucreze împreună.” Un alt avantaj al mersului la birou, remarcă el, este spaţiul de lucru. „Pentru mulţi angajaţi, crearea unui birou în locuinţă a fost extrem de dificilă, în lipsa spaţiului şi mobilierului adecvate. Cei care nu au fost susţinuţi de companie cu soluţii pentru biroul de acasă au resimţit lipsa unui scaun ergonomic, a unui spaţiu liniştit şi dedicat, unde să nu fie deranjaţi şi să se poată concentra.”

    Pe de altă parte, mult vehiculatul model hibrid este, în viziunea lui, o sabie cu două tăişuri. „Realitatea este că unii angajaţi, care vor veni frecvent la birou, vor avea mai multe şanse să construiască relaţii cu coordonatorii de departamente sau chiar managementul. Este uman să dai mai multă încredere oameniilor cu care petreci mai mult timp, deci managementul va fi tentat să îi promoveze pe aceştia, cât şi să le ofere bonusuri mai mari. Astfel, cei care folosesc mult lucrul de acasă vor observa diferenţa din punct de vedere al carierei şi astfel este foarte probabil că se vor îndoi de eficienţa modelului hibrid, deci al lucrului de acasă.”

     

    Birourile viitorului

    Alin Ghenea spune că birourile post-pandemie vor fi gândite pentru a lua în calcul cinci concepte esenţiale, primul fiind protecţia şi siguranţa. „Cu siguranţă, prioritatea angajaţilor este să redescopere un mediu de lucru sigur. Conştientizarea prezenţei riscului de răspândire a virusurilor şi bacteriilor impune implementarea unor elemente ca: signalistică pentru orientare în spaţiu, soluţii de mobilier uşor de igienizat, distanţare socială şi staţii pentru dezinfectarea mâinilor în zonele aglomerate.”

    Din punctul de vedere al flexibilităţii, organizaţiile trebuie să decidă rapid dacă modelele hibrid, cu centru de operaţiuni central (hub) sau distribuit sunt relevante pentru culturile lor organizaţionale, notează el. „Spaţii de lucru agile, flexibile, uşor de configurat ar trebui să faciliteze întoarcerea angajaţilor la birou, pentru că le oferă libertatea de a alege cum îşi doresc să lucreze, care este astăzi o condiţie pentru confortul personal.” Elementul flexibilităţii poate fi adăugat prin implementarea unui program flexibil şi prin alegerea unui spaţiu flexibil. „În privinţa primului, majoritatea companiilor încep în această perioadă să testeze diferite scenarii de muncă în regim hibrid sau program flexibil, din două motive: unii angajaţi au găsit avantaje în munca de acasă şi vor să continue, măcar câteva zile pe lună, şi programul flexibil poate facilita aerisirea birourilor şi reducerea numărului de persoane prezente simultan în spaţiu. În privinţa flexibilităţii spaţiului, aminteam anterior de spaţiile agile. Acest concept presupune selectarea anumitor piese de mobilier şi accesorii care pot fi rearanjate în diferite  configuraţii, pentru a răspunde mai multor nevoi: o serie de mese şi scaune pot fi aranjate de exemplu ca puncte individuale de lucru, ca spaţii de co-working pentru echipe de 4-5 persoane, ca sală de curs, etc. Se adaugă soluţii precum Dancing Wall de la Vitra, un panou pe roţi care poate fi folosit ca perete despărţitor, whiteboard, prin board sau suport pentru televizor.

    Tehnologia rămâne şi ea crucială, nu doar pentru că a permis o comunicare care să surmonteze distanţe, ajutând la păstrarea unei colaborări facile între echipe, ci şi pentru că o vom folosi şi pentru a utiliza spaţiile – să le ventilăm, să le încălzim sau să le răcim. Tehnologia ne va ajuta să maximizăm eficienţa echipamentelor de climatizare şi să măsurăm cum este folosit mediul de lucru. Cultura, comunitea şi colaborarea reprezintă un alt aspect esenţial în era postpandemie. „Ce ne lipseşte acum, lucrând de acasă, este interacţiunea socială cu colegii. Modelul de lucru cu centru de operaţiuni central rămâne esenţial pentru a cultiva o comunitate, care să adopte misiunea organizaţiei. În plus, modul de lucru bazat pe un centru de operaţiuni central, fie că presupune întoarcerea 100% la birou sau un program de lucru hibrid, permite o interacţiune naturală, facilitează procesele de mentoring şi relaţionarea cu clienţii.” Principiile după care se ghidează companiile care au ca obiect de activitate amenajarea spaţiilor de birouri includ, de asemenea, starea de bine şi sustenabilitatea. „Pandemia are un efect evident asupra importanţei bunăstării angajaţilor. Companiile sunt mai atente la nevoile emoţionale şi provocările psihologice ale echipei, şi accentul este pus pe wellbeing ca parte integrantă a obiectivelor de creştere a performanţei. Nu în ultimul rând, pe lângă atenţia acordată sănătăţii şi siguranţei emoţionale, suntem mai responsabili în privinţa celor din jurul nostru şi în privinţa mediului. În 2021 şi în următorii ani, angajatorii trebuie să adopte un design sustanabil şi o construcţie la fel de sustenabilă.” Ghenea spune că, pentru a deveni mai sustenabile, companiile trebuie să investească în primul rând în calitate, la fel de importantă fiind şi alegerea brandurilor care folosesc materiale reciclate şi reciclabile şi care acordă o grijă sporită proceselor de fabricaţie, reducând emisiile şi volumul de materie primă. „Alegerea unor soluţii durabile ne asigură că vom beneficia de acel produs sau de acea tehnologie o perioadă cât mai lungă, fără a fi necesare reparaţii sau înlocuiri”. El oferă şi câteva exemple. „Branduri precum Vitra, care au în spate zeci de ani de tradiţie în designul, testarea şi producţia pieselor de mobilier, oferă până la 30 de ani de garanţie pentru unele produse. Vitra foloseşte o varietate de materiale plastice de înaltă calitate pentru produsele sale de mobilier, unul dintre ele fiind polipropilena reciclată pe baza unui amestec de materiale preluate din deşeurile de reciclare menajere, în special ambalaje.(…) Shaw Contract, un alt brand cu care ne mândrim să colaborăm în exclusivitate pentru piaţa din România, a fost implicat activ în proiectarea Cradle to Cradle de mai bine de 20 de ani. Cradle to Cradle presupune ca proiectarea şi producţia de produse să fie realizată în aşa fel încât, la sfârşitul vieţii lor, să poată fi cu adevărat reciclate, imitând ciclul naturii.”

    „Ce ne lipseşte acum, lucrând de acasă, este interacţiunea socială cu colegii. Modelul de lucru cu centru de operaţiuni central rămâne esenţial pentru a cultiva o comunitate, care să adopte misiunea organizaţiei. În plus, modul de lucru bazat pe un centru de operaţiuni central, fie că presupune întoarcerea 100% la birou sau un program de lucru hibrid, permite o interacţiune naturală, facilitează procesele de mentoring şi relaţionarea cu clienţii.”

    Alin Ghenea, Commercial Director al Project1

    Pentru 2021, prioritatea echipei Project1 este să continue investiţia în soluţiile de digitalizare, un proces pe care îl iniţiaseră înainte de începutul pandemiei. „Ne dorim ca majoritatea proceselor noastre de ofertare, planificare, control şi raportare să devină digitalizate până la începutul anului viitor. Este o investiţie în transparenţă, o dovadă de respect faţă de toţi clienţii Project1 – ne dorim ca ei să aibă încrederea absolută că proiectul lor este în mâini bune şi că se pot asigura de acest lucru în orice etapă a desfăşurării lui.” Sediul Project1 din Iaşi – „un oraş în care am dezvoltat până în prezent mai multe proiecte şi în care ne dorim să avem şi un showroom pe lângă infrastructura de depozitare existentă” – este şi el ţinta bugetului investiţional al companiei, alături de dezvoltarea echipei de vânzări, care comunică direct cu clienţii. „Încercăm să ridicăm prin pregătirea acestora, dar şi al celorlalţi colegi, nivelul de asistenţă oferită clienţilor noştri, obiectivul fiind crearea, în cel mai scurt timp, a unei echipe de profesionişti care pot aduce valoare adaugată reflectată în proiectele clienţilor noştri.”

  • Fenomen nou în piaţa birourilor: companiile încep să subînchirieze spaţiile pe care le deţin. JLL: Suprafaţa totală disponibilă la subînchiriere a ajuns la 70.000 mp, cea mai mare care a existat vreodată pe piaţa din România

    Criza sanitară determină companiile să se reorienteze către variante prin care îşi pot optimiza cheltuielile, subînchirierea spaţiilor pe care le deţin fiind o soluţie luată în calcul tot mai des de către acestea, notează o analiză a companiei de consultanţă imobiliară JLL.

    Potrivit datelor JLL, în acest moment, suprafaţa totală disponibilă la subînchiriere a ajuns la aproximativ 70.000 metri pătraţi, cea mai mare care a existat vreodată pe piaţa din România,

    ”Inevitabil, aceste spaţii, multe dintre ele amenajate corespunzător unor birouri de clasa A, inclusiv mobilate, pun o presiune foarte mare pe proprietarii care încă mai au spaţii neocupate în portofoliul lor.  Nu numai preţul chiriei este problema, dar şi flexibilitatea termenului contractual oferită de aceste spaţii, multe companii, în special cele care îşi deschid noi birouri în ţară, dar şi cele care se bazează pe proiecte temporare găsind aceste spaţii ca fiind ideale, la concurenţa cu spaţiile de tip co-working”, explică Marius Şcuta, Head of Office Department & Tenant Representation JLL Romania.

    Rata de neocupare a spaţiilor de birouri a avut o creştere relativ constantă în ultimul an, la acest lucru contribuind toate proiectele de extindere puse în aşteptare de marea majoritate a clienţilor.

    Estimările specialiştilor JLL pentru 2021 şi pentru 2022 sunt că această rată va mai creste pentru ca proiectele care au deja spatii preinchiriate nu pot fi amânate şi care s-ar putea să dureze mai mult să umple spaţiile încă vacante în lipsa unei creşteri a cererii nete

    Cererea va veni în principal de la chiriaşii cărora le expiră contractele în această perioadă, şi care au sesizat oportunitatea de a securiza contracte avantajoase pentru următorii ani.

    În acelaşi timp, multe alte companii au preferat să extindă contractele curente cu unul sau mai mulţi ani, păstrând sau nu acelaşi spaţiu ocupat. În aşteptarea finalului pandemiei acestea îşi iau timpul necesar analizării noilor forme de lucru şi ajustării politicilor proprii. Nu este un lucru simplu, mai ales pentru cei care au un personal numeros şi cu nevoi şi posibilităţi diverse de lucru de acasă care trebuie mapate astfel încât să menţină nivelul optim de productivitate, Pentru prima oară, aceste discuţii sunt în prim planul deciziilor companiilor din toate industriile, concluzionează analiza JLL.

  • Întoarcerea la birou: Sute de bancheri JPMorgan şi Goldman Sachs s-au întors la birourile londoneze odată cu relaxarea restricţiilor din Marea Britanie

    Sute de bancheri ai JPMorgan Chase şi Goldman Sachs Group s-au întors la birourile din Londra, în contextul în care guvernul britanic a decis relaxarea restricţiior în data de 29 martie, potrivit Bloomberg.

    Circa 15% dintre angajaţii JPMorgan prezenţi în capitala britanică – circa 1.800 de angajaţi – s-au întors la birou săptămâna trecută, în creştere faţă de 10%.

    Grupul Goldman se aşteaptă ca procentul celor care se întorc la birou să crească spre 20% în săptămânile următoare, dintr-un total de 6.000 de angajaţi care lucrează în capitala britanică

    Marea Britanie iese treptat din al treilea lockdown, iar industria bancară îşi stabileşte noi reguli şi practici în ceea ce priveşte munca la birou şi munca de acasă. O parte dintre firmele financiare încep să tragă angajaţii la birourile care aşteaptă goale, în timp ce altele au îmbrăţişat munca de acasă.

    „Organizaţiile trebuie să înţeleagă ce nevoi au angajaţii lor şi în ce condiţii sunt ei capabili de cele mai bune rezultate. Cu siguranţă, decizia nu este una cu doar două opţiuni în care fie se întorc toţi angajaţii, fie lucrează toţi de acasă”, a explicat Allison English, director general adjunct al firmei de cercetare Leesman, specializată în spaţii de lucru.

    Piaţa imobiliară aşteaptă cu nerăbdare întoarcerea la birou. Un zgârie-nori de 37 de etaje aflat în mijlocul City-ului londonez este scos la vânzare pentru 1,8 miliarde de lire sterline, conform The Telegraph.

    Suma reprezintă un record, iar scoaterea la vânzare a clădirii ar putea testa apetitul investorilor pentru clădiri de birouri după un an de pandemie.

  • Un an de la lockdown. Ce urmează? Episodul III

    De la un an de la izbucnirea pandemiei de COVID-19 în România, mediul privat a reuşit să se adapteze noilor condiţii de lucru mai repede decât ne-am fi aşteptat, iar lecţiile învăţate în toată această perioadă vor reprezenta un pilon de sprijin pentru cum îşi vor desfăşura activitatea în viitor. Flexibilitatea a devenit cuvântul cheie al ultimului an, iar atitudinea faţă de schimbare va conta în modul în care se va face business de acum înainte. Anul 2021 este încă dominat de incertitudine, dar cum vor arăta societatea şi economia în era post-pandemie? Continuăm discuţia începută în numerele anterioare cu răspunsurile a patru oameni din businessul românesc.

    Pandemia a arătat nu doar că mediul de afaceri românesc este mai rezistent decât se considera, dar şi că se poate adapta mai repede decât s-ar fi aşteptat cineva. Florentina Munteanu, Partener Reff & Asociaţii Î Deloitte Legal şi Monica Ţariuc, Senior Manager, Global Employer Services, Deloitte România, sunt de părere că societatea post-pandemie are potenţialul să fie una mai bună, dar e nevoie de tenacitate pentru a transforma aceste lucruri în realitate. „Nu trebuie să revenim la «normal» şi nu trebuie să ţintim spre un «normal nou», ci spre un «normal mai bun». Este decizia fiecăruia ce rol îşi asumă în schimbare, de la formator la spectator sau chiar adversar. Însă cu siguranţă decizia va influenţa parcursul propriu (şi nu numai) în următorii ani, fie că vorbim despre angajaţi sau angajatori”, spun Florentina Munteanu şi Monica Ţariuc. Chiar dacă în societatea prepandemică flexibilitatea în viaţa profesională era dorită de toată lumea, exista totuşi o reticenţă cu privire la acest lucru. „Cel mai bun exemplu este telemunca (nu doar munca de la domiciliu, ci munca de oriunde). Deşi posibilă din punct de vedere juridic şi încurajată de mulţi angajatori anterior pandemiei, aceasta era rareori implementată în practică, angajaţii obişnuind să presteze activitatea de la locuri de muncă organizate de angajatori. Astăzi, mulţi dintre aceiaşi angajaţi revin doar ocazional în spaţiul de birouri pus la dispoziţie de angajatori şi aleg să lucreze din locaţii din ce în ce mai variate sau mai exotice”, adaugă Florentina Munteanu şi Monica Ţariuc.

    Conform datelor de la Eurofound (Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă), procentul angajaţilor români care au lucrat de acasă anul trecut a ajuns la 24% din numărul total al salariaţilor din economia locală. Mihnea Şerbănescu, Managing Partner la Cushman & Wakefield Echinox, este de părere că nu se vor mai întoarce la birou acelaşi număr de angajaţi ca înainte de pandemie. Această schimbare în piaţa muncii se va reflecta şi în sectorul de imobiliare, având în vedere că gradul real de ocupare a birourilor în prezent se află la 50% faţă de nivelul din era prepandemică. Astfel, birourile ar putea trece printr-o reconversie, fie să treacă printr-un proces de renovare şi să aibă funcţia lor iniţială, fie vor fi transformate în clădiri rezidenţiale, acolo unde este posibil acest lucru. „În primul rând, există scenariul evident în care acel spaţiu va fi absorbit treptat pentru funcţia lui iniţială şi anume de birou. Gradul de neocupare va scădea, acum suntem la 12,5%, vorbim de gradul de neocupare contractuală, gradul real e de 50% şi mai avem mulţi metri pătraţi scoşi la subînchiriere de către companii care intră în cei 88% de metri pătraţi ocupaţi”, spune Mihnea Şerbănescu, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    Criza pandemică încă nu s-a terminat, dar ce e diferit faţă de momentul martie 2020 este că lumea este mult mai pregătită să facă faţă evoluţiei pandemiei. „Cred că acel moment din martie a fost cel mai stresant pentru că la vremea respectivă ştiam foarte puţine, eram la început, după un an, chiar dacă apar noi valuri de îmbolnăviri, suntem mai bine pregătiţi”, precizează Mihnea Şerbănescu. Chiar dacă izbucnirea pandemiei a fost un şoc pentru economia locală, compania de consultanţă a reuşit să se replieze într-un termen scurt, iar începând cu luna aprilie 2020, angajaţii au început să meargă iar la birou. „În businessul nostru este foarte important să mergi să vizitezi clădiri, să mergi la întâlniri, să prezinţi proiecte. Noi suntem cam 45 de angajaţi în biroul din Bucureşti, mai sunt colegi care administrează clădiri în ţară şi în total suntem circa 70 de oameni.” Din punctul său de vedere, cel mai dificil lucru, atât anul trecut, cât şi în prezent, este să prezici viitorul detaliat pe termen scurt. „Mă aşteptam ca pandemia să dureze mai puţin, probabil revenirea ar fi fost mult mai puternică, durând mai mult de un an, anumite obiceiuri devin permanente şi asta influenţează multe lucruri”, spune Mihnea Şerbănescu.

    Ultimul an a fost un roller-coaster pentru multe businessuri, dar adaptabilitatea şi rapiditatea cu care au răspuns companiile la noile provocări au reprezentat pilonii de sprijin pentru a trece prin această criză. Viorel Leca, director general al companiei de transport şi logistică Gebruder Weiss – a fost un an dificil din perspectiva omului care trebuie să ia decizii. „Anul 2020 a fost un an deosebit, din perspectiva omului care trebuie să ia decizii este destul de dificil să lucrezi într-un mediu care nu îţi oferă o vizibilitate, nici măcar pe termen mediu. În martie, ne gândeam ce măsuri să luăm ca să evităm efectul negativ a ceea ce însemna pandemie sau ceea ce însemna impact asupra economiei, care era greu de estimat. A fost o reacţie de instinct, nu neapărat bazată pe nişte calcule. Anul a fost interesant, pe de o parte, în prima jumătate, am început să avem o imagine, am luat măsuri de protecţie legate de spiritul de conservare”, spune Viorel Leca. Cu toate acestea, în a doua jumătate a anului trecut, consumul pe anumite categorii de bunuri, precum cele alimentare şi produsele de bricolaj, a crescut considerabil, iar compania s-a confruntat cu un volum mare de mărfuri, fiind nevoită să aloce brusc resurse pentru a putea face faţă.

    „Am lucrat pe scenarii, dar pe zona micro, adică ce se întâmplă dacă avem focar de COVID într-o anumită locaţie, cum relocăm activitatea, nu discutăm despre scenarii la nivel macro, ce se întâmplă dacă pierdem clienţi sau dacă scade cifra de afaceri”, precizează directorul general al Gebruder Weiss. Unul dintre avantajele companiei în pandemie a fost portofoliul diversificat. Pe lângă acest aspect, serviciul Home Delivery, lansat de Gebruder Weiss in România în 2018, a înregistrat o creştere semnificativă a veniturilor pe această divizie. Home Delivery este un serviciu de livrări la domiciliu care se concentrează în special pe comenzile de marfă tip cargo şi a înregistrat anul trecut o creştere a cifrei de afaceri de 85% faţă de anul anterior. Totodată, numărul de expedieri a fost cu 123% mai mare, adică peste 130.000 de transporturi raportate anul trecut. Compania a înregistrat o cifră de afaceri în 2019 de circa 319 milioane lei şi un profit net de 7,9 milioane lei, conform datelor Ministerului de Finanţe. Pentru 2020, veniturile companiei au fost estimate la o creştere de 5%.

  • Portofoliul Globalworth a rămas evaluat la 3 miliarde de euro

    Globalworth, cel mai mare proprietar de birouri din Europa Centrală şi de Est, a înregistrat o creştere a venitului operaţional net de 6,5%, ajungând la 157,3 mil. euro, şi o valoare totală a portofoliului care a rămas la 3 mld. euro.

    În 2020 Globalworth a închiriat către chiriaşi noi sau a extins/renegociat peste 303.500 mp de spaţii comerciale din portofoliul de proprietăţi, reprezentând 25% din disponibilul total al suprafeţelor comerciale închiriabile brute.

    Gradul de ocupare a rămas ridicat, la 90,9% la sfârşitul anului (91,7%, inclusiv opţiuni de extindere pentru chiriaşi), procent influenţat de livrarea proprietăţilor aflate în curs de dezvoltare la începutul anului şi de o scădere cu 3,3% a ratei de ocupare în clădirile operaţionale pe parcursul anului  din cauza condiţiilor de piaţă foarte dificile.

    „În timp ce anul 2021 va continua cu o serie de provocări, ce a fost mai greu a trecut şi sunt încrezător şi încântat de oportunităţile viitoare“, a afirmat Dimitris Raptis, CEO al Grupului Globalworth. 

  • VIDEOCONFERINTA ZF Tendinţe în piaţa de birouri 2021

  • Gigantul american Microsoft se pregăteşte să îşi redeschisă birourile şi se îndreaptă către „era muncii hibrid”: „Ţelul nostru este să le oferim cât mai multă flexibilitate angajaţilor”

    Microsoft, una dintre primele companii americane care le-au cerut angajaţilor să lucreze de acasă odată ce a luat naştere pandemia de coronavirus, este pregătită să îşi reprimească stafful în cadrul birourilor, conform The Wall Street Journal.

    Sediul din Redmond, Washington şi alte campusuri din apropiere vor începe să implementeze un program de muncă în regim hibrid începând cu data de 29 martie. Astfel, sarcinile vor fi împărţite între angajaţii care lucrează de la birou şi cei care muncesc de la domiciliu, a declarat gigantul din Statele Unite.

    „Ţelul nostru este să le oferim cât mai multă flexibilitate angajaţilor, permiţându-le oamenilor să lucreze unde se simt mai productivi şi liniştiţi, în timp ce ne încurajăm angajaţii să muncească în continuare de acasă, având în vedere că variantele virusului rămân şi acum un factor de risc”, reiese dintr-o postare publicată pe blogul firmei.

    Birourile Microsoft, prezente în 21 de ţări, îşi vor găzdui muncitorii în conformitate cu îndrumările autorităţilor locale, iar după sfârşitul pandemiei, compania le va permite mai multor angajaţi să lucreze permanent de acasă.

    De altfel, giganţii din sectorul tech rămân sceptici cu privire la reîntoarcerea operaţiunilor în program normal. Alphabet, compania-mamă a Google, le va oferi angajaţilor şansa de a munci de la domiciliu până în septembrie. În plus, platforma de socializare Twitter a declarat că toţii angajaţii vor putea lucra de acasă odată ce va lua sfârşit pandemia, abordare aleasă şi de rivalii de la Facebook.

    Între timp, fondatorul Netflix Reed Hastings a declarat că nu a înregistrat niciun beneficiu datorită trendului pe care îl prezintă munca în regim remote şi a prezis că săptămânile de lucru ar putea fi scurtate cu o zi.

    În acest sens, guvernul de la Madrid a decis să investească 50 de milioane de euro într-un program pe 3 ani, prin care aproximativ 200 de companii vor testa săptămâna de lucru de patru zile.

     

  • Ce se întâmplă cu piaţa muncii în 2021? Cum vor lucra angajaţii din România când se va termina pandemia

    Angajaţii au plecat din birouri, iar sufrageriile şi bucătăriile au devenit noile spaţii de lucru. Multe industrii au pus recrutările pe pauză anul trecut, concentrându-se pe a-şi păstra angajaţii pe care îi aveau deja. Ce aduce anul 2021 pentru piaţa muncii?

    În 2021, piaţa forţei de muncă va reveni la efervescenţa din anii trecuţi, iar la fel se va întâmpla şi cu recrutarea, crede Raluca Gădiuţă, Country HR Leader în cadrul companiei HP Inc. România. „După o perioadă  în care procesele de recrutare au încetinit puţin, vedem deja semne că în multe zone economice recrutarea va reveni la un nivel similar cu volumele din trecut“, spune Raluca Gădiuţă. De asemenea, pe măsură ce lumea îşi va reveni din pandemia de COVID-19, va fi o schimbare a modului de lucru, iar ea vede o creştere a dorinţei pentru un birou hibrid: o combinaţie între munca de la distanţă şi munca de la birou. „Munca de acasă a fost o opţiune disponibilă pentru angajaţii noştri şi înainte de pandemie. Cu toate acestea, credem că va creşte numărul angajaţilor care vor dori să lucreze de acasă după ce vor avea posibilitatea de a reveni la birou. Vom face o analiză internă a rolurilor din companie cu o mai mare flexibilitate, adică acei angajaţi care nu au neapărat nevoie de un birou fix pentru a lucra.“

    În 2020, principala schimbare pentru HP România a fost adoptarea sistemului de telemuncă pentru toţi angajaţii. În Bucureşti, HP are 1.300 de angajaţi, iar toţi lucrează acum de acasă şi vor continua să lucreze astfel până la finalul anului. Munca de acasă nu a avut un impact major asupra activităţii companiei, având în vedere că angajaţii erau obişnuiţi cu modul acesta de muncă de dinaintea pandemiei, spune Raluca Gădiuţă.

    „Tipul de activitate pe care îl desfăşurăm în Bucureşti, dar şi infrastructura pe care o aveam la dispoziţie au condus către o tranziţie firească spre telemuncă. Managerii noştri lucrează cu echipe din diverse ţări şi erau deja obişnuiţi să coordoneze angajaţii de la distanţă şi să lucreze de acasă. Într-adevăr, a fost nevoie de mici ajustări odată ce toţi angajaţii au început să lucreze de acasă, dar această schimbare nu a avut un impact major, fiind deja obişnuiţi cu acest sistem.“ Despre întoarcerea la munca de la birou, reprezentanta HP România spune că depinde de evoluţia pandemiei.

    Tudor Petecilă, director de resurse umane al Teleperformance România, furnizor de servicii de externalizare a proceselor de business, crede că, în 2021, piaţa locală a muncii va fi condusă de trei mari trenduri: modul în care vaccinarea va contribui atât la revenirea unor industrii, reglementarea unei pieţe a forţei de muncă în care conexiunea la internet este tot ce  trebuie şi revizuirea practicilor de leadership. „După un an 2020 care ne-a cerut tuturor o adaptare rapidă la un context cu totul nou, consider că piaţa forţei de muncă din 2021 va fi conturată de trei mari trenduri: vaccinarea şi modul în care aceasta va contribui atât la revenirea unor industrii profund afectate de pandemie, cât şi la definirea unor noi practici în ceea ce priveşte angajatorii, acomodarea şi reglementarea unei pieţe a forţei de muncă în care conexiunea la internet este tot ce îţi trebuie pentru a-ţi desfăşura activitatea şi revizuirea şi adaptarea practicilor de leadership, precum şi abordarea discuţiilor despre cultura organizaţională în contextul mediului virtual de lucru“, a spus Tudor Petecilă. De asemenea, faptul că angajaţii lucrează predominant de acasă va afecta dimensiuni precum spaţiile de lucru şi programul clasic de muncă, crede el.

    „Dimensiuni precum cea de spaţiu fizic (clădiri de birouri, puncte de lucru), dar şi cea temporală, de exemplu programul de lucru 9-18, vor fi puternic provocate în cazul multor domenii de activitate pentru care nu contează de unde lucrează angajatul sau pentru care importante sunt livrabilele, IT-ul, BPO sau consultanţa fiind doar câteva dintre acestea.“

    În prezent, compania Teleperformance România are 1.100 de angajaţi, iar toţi lucrează în regim de telemuncă încă din martie 2020.

    „În Teleperformance Romania am consolidat un «multi-lingual hub» care oferă, cu precădere, servicii de call center şi customer suport, care acoperă 8 limbi străine (plus limba română) şi care deserveşte clienţi din 14 ţări de pe trei continente. În prezent suntem peste 1.100 de angajaţi şi cu toţii lucrăm în regim de telemuncă încă din luna martie a anului 2020, când am decis că lucrul de acasă este cea mai bună măsură prin care putem proteja sănătatea angajaţilor noştri“, a explicat directorul de resurse umane al companiei. Trecerea la telemuncă nu a afectat indicatorii de business ai companiei, spune el.

    „Mai mult, observăm un angajament mai bun din partea colegilor reliefat în parametri precum rata plecărilor, absenteismul sau cei din sondajele de satisfacţie – în toamna lui 2020 am atins cel mai bun rezultat istoric pe indicatorul de NPS (rata de promovare a companiei de către angajaţi).“

    În 2021, angajaţii Teleperformance vor continua să lucreze în regim de telemuncă până la finalul lunii iunie sau chiar până la finalul anului. „Indiferent de scenariu, pentru compania noastră perioada aceasta a însemnat desfiinţarea unor mituri şi rescrierea unor standarde; aşa încât sunt convins că noua normalitate va însemna un mix al forţei de muncă prezente la birou şi al celei care lucrează de la distanţă“, a adăugat Tudor Petecilă.

    De asemenea, în 2021 compania are planuri să recruteze între 400 şi 500 noi angajaţi. „Ne propunem să încheiem acest an cu 1500 de angajaţi, ceea ce înseamnă că pe parcursul anului vom deschide undeva între 400 şi 500 de oportunităţi de angajare pentru vorbitorii de limbi străine“, a spus Petecilă.

    La nivel global, Teleperformance are peste 330.000 de angajaţi în 80 de ţări, conform datelor de pe site-ul companiei.

    Andreea Miron, People & Culture Manager în cadrul Stefanini EMEA, companie specializată în furnizarea de servicii şi soluţii IT în regim outsourcing, spune că anul 2020 a fost unul solicitant, care a pus companiile locale în faţa unei situaţii nemaiîntâlnite şi care a venit cu schimbări de paradigmă care vor continua şi în 2021. O astfel de schimbare care va continua să rămână un obiectiv major şi în 2021 va fi procesul de digitalizare din cadrul companiilor, spune ea. „O schimbare de paradigmă pe care o observ – începută deja în anul 2020 – este legată de rolul departamentului de resurse umane, respectiv trecerea de la un departament cu rol fundamental de suport pentru organizaţie, la unul cu rol transformaţional. Procesul de digitalizare, de transformare (implementarea/ extinderea muncii la distanţă, îmbunătăţirea canalelor de comunicare şi transpunerea acestora în online, adaptarea programelor de training etc.) va continua să rămână un obiectiv major pentru multe organizaţii care fac progrese în această direcţie“, a spus Andreea Miron.

    De asemenea, anul 2020 a lăsat spaţii de birouri goale, schimbând fundamental locul şi modul de lucru. Tot mai multe companii au anunţat oficial păstrarea unui model de lucru permanent la distanţă sau întoarcerea parţială la spaţiile de birouri. „Consider că acolo unde domeniul de activitate permite, cu siguranţă acest mod de lucru o să fie păstrat permanent. În ceea ce ne priveşte, cel mai probabil, vom adopta un model de lucru hibrid – adică un model mixt de organizare a activităţii, reprezentând o combinaţie între munca la distanţă şi munca de la birou“, a explicat Andreea Miron.  Zona de management la distanţă a fost o noutate pentru majoritatea echipelor – trecerea de la interacţiunea zilnică de la birou la interacţiunea integral virtuală a favorizat apariţia unor arii de dezvoltare neexplorate până la acel moment.

    „Deşi am întâlnit manageri convinşi că vor face faţă acestor noi provocări, timpul a evidenţiat subiectele unde aveam nevoie de eforturi mai mari de adaptare: înţelegerea unui nou echilibru între carieră şi viaţa personală; gestionarea stresului; organizarea timpului şi a spaţiului de lucru etc. Pentru a susţine progresul echipelor interne, organizaţiile vor fi nevoite să îşi ia angajamentul de a investi resurse în mod continuu în aceste arii“, crede reprezentanta Stefanini.

    Compania Stefanini are circa 2.500 de angajaţi în Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (EMEA), dintre care 1.500 sunt în România. În prezent, compania recrutează pentru 100 de poziţii în România şi Moldova.

    „Din perspectiva recrutării nu ne-am oprit niciodată, doar ne-am adaptat schimbării şi am transferat totul în online. Începutul anului 2021 este provocator, în momentul de faţă având un număr de aproximativ 100 de oportunităţi la care lucrăm la nivel de regiune  – atât pentru divizia de dezvoltare software (Application Development Center – ADC), cât şi pentru divizia de suport tehnic (Digital Workplace – DW)”, a explicat Andreea Miron. Circa 95% dintre angajaţii companiei lucrează în regim de telemuncă încă din martie 2020 şi vor continua să lucreze astfel până la sfârşitul anului 2021. „În Stefanini, regimul de muncă la domiciliu era deja pus în practică pentru angajaţii noştri înainte de apariţia SARS-CoV2, dar la o scală mai mică.Vom menţine munca la domiciliu pentru anul 2021″, concluzionează reprezentanta Stefanini.

    Multe dintre schimbările pe care pandemia de COVID-19 le-a adus pe piaţa muncii vor continua şi în 2021, schimbări precum evoluţia telemuncii sau consolidarea rolului managerilor de resurse umane în companii, crede Denisa Nicolae, HR Manager al Deutsche Telekom Services Europe (DTSE), centrul de servicii al Telekom în România.

    Denisa Nicolae, HR manager, Deutsche Telekom Services Europe (DTSE):  „Felul în care companiile s-au adaptat la noua varianta a «normalităţii» a depins şi va depinde foarte mult de modul de lucru şi viteza de reacţie a HR-ului. Rolul lor este acum unul transformaţional, implementând telemunca, măsurile sanitare de prevenţie, planurile de dezvoltare profesională.”

    „În primul rând, mutarea activităţilor în regim de telemuncă a ridicat nivelul de cereri pentru unelte şi programe care să faciliteze acest tip de muncă. Spre exemplu, multe companii au ales să îşi mute, cu succes, procesul de recrutare online. Desigur, multe alte procese au fost analizate şi îmbunătăţite din punctul de vedere al eficienţei, standardizării şi automatizării, iar această acţiune continuă şi în 2021, având ca rezultat implicit o cerere tot mai mare de oameni cu profil tehnic pentru automatizarea acestor procese“, a spus Denisa Nicolae.

    De asemenea, anul 2020 cu toate provocările lui a readus în lumină rolul managerilor de HR, care a fost şi continuă să fie tot mai consolidat, crede ea.

    „Felul în care companiile s-au adaptat la noua variantă a «normalităţii» a depins şi va depinde foarte mult de modul de lucru şi viteza de reacţie a HR-ului. Rolul lor este acum unul transformaţional, implementând telemunca, măsurile sanitare de prevenţie, planurile de dezvoltare profesională. În plus, aria de responsabilitate a HR-ului a fost extinsă cu programe de wellness şi sănătate mentală a angajaţilor pentru a contracara izolarea acestora. Această tendinţă, de beneficii din aria sănătate, nutriţie şi wellness, va continua să se dezvolte şi în 2021“, a adăugat Denisa Nicolae.

    În momentul de faţă, DTSE România are aproximativ 400 de angajaţi şi planul de recrutare pentru 2021 cuprinde 35-40 de noi angajaţi. Toţi angajaţii companiei lucrează acum de acasă.

    „De la jumătatea lunii martie 2020, cu un efort susţinut din partea departamentului de HR şi IT, toţi angajaţii au fost mutaţi în regim de telemuncă. DTSE România oferea acest beneficiu şi înainte de pandemie pentru un anumit număr de angajaţi. În funcţie de evoluţia pandemiei şi a rezultatelor campaniei de vaccinare, după luna aprilie, plănuim să ne continuăm munca într-o variantă hibrid: zile de lucrat de la birou şi zile de lucrat de acasă. Toţi angajaţii vor beneficia de acest mod de lucru“, a explicat HR managerul DTSE România.Modul de lucru s-a schimbat radical în 2020, odată cu debutul pandemiei de COVID-19 în România. Companiile au realizat că angajaţii pot lucra la fel de bine în telemuncă, iar în unele cazuri angajaţii chiar au fost mai eficienţi lucrând astfel, spune Veronica Cristea Nanu, Senior HR Manager în cadrul companiei Huawei Technologies România.

    „În 2020, piaţa muncii s-a transformat radical din punctul de vedere al modului de lucru. În general, companiile şi-au dat seama că se poate lucra la fel de bine remote, iar în cazul unor roluri se observă o eficienţă chiar mai mare. (…) Credem că munca de acasă va deveni un standard în piaţă, dar nu în sensul de a lucra permanent de acasă, ci de a avea libertatea de a combina munca remote cu cea de la birou, pentru a ne creşte eficienţa“, a spus Veronica Cristea Nanu.

    Recrutarea, evaluarea performanţei angajaţilor şi dezvoltarea competenţelor angajaţilor sunt câteva dintre aspectele care nu se vor schimba anul acesta, crede ea.

    „Ce va rămâne neschimbat sunt anumite procese de resurse umane care vizează recrutarea, evaluarea performanţei angajaţilor şi, mai ales, dezvoltarea permanentă a competenţelor profesionale ale angajaţilor prin programe de training şi studiu individual.“

    Directorul de resurse umane al Huawei Technologies România crede că vor apărea roluri noi în telecomunicaţii după implementarea tehnologiei 5G.

    „În sectorul nostru de activitate, credem că vor apărea roluri noi, ca urmare a dezvoltării unor noi linii de business generate de implementarea de noi tehnologii de telecomunicaţii, în special în legătură cu 5G. Implementarea 5G va genera dezvoltare în întreaga economie, având un efect pozitiv pe piaţa muncii. Potrivit unei analize ANCOM, 5G va genera 250.000 de locuri de muncă în România în câţiva ani“, spune Veronica Cristea Nanu.

    Huawei are peste 2.100 de angajaţi în prezent în biroul central şi cele opt centre de servicii pe care le-a dezvoltat în România.

    „Dacă luăm în considerare şi lanţul nostru de furnizori, numărul total al locurilor de muncă pe care le-am creat direct şi indirect se ridică la 6.400. (…) Pentru anul 2021, planul nostru este să continuăm recrutarea de specialişti în România, concentrându-ne pe trei sectoare în dezvoltare: energie verde, unde vedem un potenţial semnificativ pentru soluţiile noastre; servicii financiare – vom creşte numărul de angajaţi din Accounting Shared Services Center şi e-commerce, deoarece am văzut o creştere semnificativă a vânzărilor online anul trecut. În funcţie de evoluţia economiei, vom avea un plan specific de recrutare pentru fiecare din aceste sectoare“, a explicat directorul de resurse umane al Huawei Technologies România.

    Aproximativ 90% dintre angajaţii companiei lucrează în prezent de acasă şi vor continua să lucreze astfel cel puţin până la mijlocul anului 2021.

    „O mare parte din ei îşi doresc să revină la birou sau să combine munca de acasă cu cea de la birou, atunci când acest lucru va fi posibil. Pentru Huawei, siguranţa angajaţilor este pe primul loc şi vom continua munca de la distanţă cât timp va fi nevoie. Pentru cei care lucrează la birou, am montat la intrarea în sediu aparate care citesc automat temperatura, recipienţi cu dezinfectanţi, separatoare de plexiglas între birouri, punând în practică şi alte măsuri de siguranţă. (…) Vom menţine posibilitatea de a lucra de acasă până cel puţin la mijlocul acestui an.  Extinderea perioadei de telemuncă va depinde mult de rezultatele campaniei de vaccinare.“

    Genpact, o companie globală care oferă servicii profesionale de transformare digitală, are peste 8.000 de angajaţi în Europa, dintre care 3.000 sunt în România. Compania a început să încheie parteneriate noi care vor dubla dimensiunea operaţiunilor din Europa în următorii doi ani, a spune Shibu Nambiar, Chief Operating Officer în cadrul Genpact Europe.

    „În Europa, compania Genpact este prezentă în 12 de ţări, respectiv 15 oraşe. Peste 8.000 de angajaţi oferă servicii în 30 de limbi şi deservesc peste 40 de ţări din întreaga lume. La nivel local, Genpact România este cel mai mare angajator si dezvoltator de talente din industria serviciilor financiare, cu aproximativ 3.000 de angajaţi care, în prezent, lucrează în cea mai mare siguranţă, din confortul caselor lor“, a spus Shibu Nambiar.

    Pandemia de COVID-19 a pus o presiune nemaiîntâlnită asupra multor companii, iar multe industrii au trecut prin perioade foarte dificile, însă Genpact a fost ferită de astfel de probleme datorită industriilor pentru care furnizează servicii, spune el.

    „Cu toate că anumiţi clienţi încă se află într-o situaţie delicată, noi ne-am concentrat să menţinem locurile de muncă pentru angajaţii noştri. Pe de altă parte, observăm tendinţe pozitive – companii din întreaga lume s-au angajat într-o cursă accelerată pentru a-şi digitaliza procesele, a reduce costurile şi pentru a găsi modalităţi mai eficiente de a-şi desfăşura activitatea. Din acest motiv şi din perspectiva tipului de servicii pe care le oferim pentru clienţii şi industriile noastre, am început să încheiem multe parteneriate noi care vor dubla dimensiunea operaţiunilor din Europa în următorii doi ani“, adaugă COO-ul Genpact Europe.

    Compania va menţine lucrul de la distanţă, spune reprezentantul Genpact Europe. De asemenea, lucrul de la birou va continua şi el să existe, însă se va schimba tipul muncii prestate aici, crede el.

    „Modalitatea aceasta de lucru nu va dispărea curând. Ea a fost adaptată rapid la noua realitate pe care am experimentat-o în ultimul an, dar adevărul este că flexibilitatea locului şi a timpului de lucru existau deja ca tendinţe pe piaţa muncii.  Vom continua să ne adaptăm, si, cu siguranţă, va exista un moment în care vom reveni la birou, dar tipul muncii prestate aici va fi altul. Biroul va fi un loc în care oameni se pot reuni să inoveze, să testeze idei şi să rezolve probleme. Pentru activităţi tranzacţionale nu ai nevoie ca oamenii să vină la birou, poţi să le faci de acasă“, explică Nambiar.

    Circa 48% dintre companiile respondente unui studiu al  Asociaţiei Liderilor din Domeniul Serviciilor pentru Afaceri din România (ABSL), organizaţia care reuneşte interesele angajatorilor din domeniile Shared Services Center (SSC), Business Process Outsourcing (BPO), Outsourcing IT (ITO) şi Cercetare Dezvoltare (R&D) au spus că vor lua în calcul un sistem de muncă hibrid în 2021, circa 13% dintre companii vor continua în sistemul de telemuncă, în timp ce 39% dintre companii consideră că pe termen mediu telemunca exclusivă nu este o alternativă viabilă, spune Cătălin Iorgulescu, reprezentant al consiliului director al ABSL.

    „Telemunca a devenit principala opţiune a companiilor în perioada pandemiei, dar a arătat şi limitările legate de socializare, interacţiune şi colaborare. Astfel, în raportul anual al industriei realizat de ABSL anul trecut, 82% dintre companiile chestionate au declarat că îşi vor păstra spaţiile de birouri. În prima jumătate a anului 2021, companiile vor continua să lucreze în regim mixt,  folosind spaţiile de birouri doar atunci când este necesar. Însă experienţa ultimilor luni a demonstrat că atât telemunca, precum şi munca de la birou în proporţie de 100% au inconveniente şi nu corespund nevoilor pe termen lung“, a spus Cătălin Iorgulescu. De asemenea, pandemia a schimbat modul în care companiile se raportează la forţa de muncă, iar situaţia actuală a lărgit considerabil arealul din care companiile îşi vor recruta forţa de muncă în viitor.

    „Cred că vom observa din ce în ce mai des cum angajatorii vor urma oamenii acolo unde aceştia trăiesc şi nu invers, aşa cum se întâmpla până anul trecut. Înainte de pandemie, cea mai mare provocare pentru firmele din industria noastră era legată de forţa de muncă bine pregătită. Toate discuţiile legate de dezvoltarea industriei şi alegerea unui sediu aveau ca punct central recrutarea, reţinerea şi disponibilitatea forţei de muncă în zonă, dar acest aspect se va schimba în viitor“, spune Cătălin Iorgulescu.

    Un alt impact important al pandemiei este creşterea ratei de retenţie a angajaţilor pe parcursului anului trecut.

    „Rata medie a plecărilor din companii a fost de 22% pentru perioada 2017 – 2019 şi a scăzut la numai 12% în perioada ianuarie – iulie 2020, conform studiului anual ABSL ca urmare a situaţiei actuale“, concluzionează Iorgulescu.

    Industria serviciilor de outsourcing a avut 131.000 de angajaţi în 2020, valoare similară cu cea înregistrată în 2019, conform raportului anual al industriei de business services realizat de ABSL. Conform estimărilor din studiul ABSL, veniturile generate de industria de business services în 2020 au fost de 4,5 miliarde euro.

    Andreea Miron, People & Culture Manager, Stefanini EMEA: ”

    Veronica Cristea Nanu, senior HR manager, Huawei Technologies România: „Vom menţine posibilitatea de a lucra de acasă până cel puţin la mijlocul acestui an. Extinderea perioadei de telemuncă va depinde mult de rezultatele campaniei de vaccinare.“

    Shibu Nambiar, Chief Operating Officer, Genpact Europe: ”Observăm tendinţe pozitive – companii din întreaga lume s-au angajat într-o cursă accelerată pentru a-şi digitaliza procesele, a reduce costurile şi pentru a găsi modalităţi mai eficiente de a-şi desfăşura activitatea.”

    ”În prima jumătate a anului 2021, companiile vor continua să lucreze în regim mixt,  folosind spaţiile de birouri doar atunci când este necesar. Însă experienţa ultimilor luni a demonstrat că atât telemunca, precum şi munca de la birou în proporţie de 100% au inconveniente şi nu corespund nevoilor pe termen lung.”
     

  • Angajaţii suedezilor de la Spotify vor putea lucra de oriunde din lume

    Spotify Technology le va permite angajaţilor să lucreze de oriunde, a declarat compania suedeză de streaming de muzică, notează Reuters. Odată cu trecerea muncii la sisteme bazate pe cloud şi la adaptarea oamenilor la întâlniri online, birourile au adaptat un stil de viaţă la distanţă, deoarece campaniile de vaccinări s-ar putea prelungi încă pentru lung timp.

    Mişcarea Spotify este în pas cu mai multe companii de tehnologie care intenţionează să păstreze unele dintre noile moduri de lucru care au apărut în timpul pandemiei COVID-19. Salesforce.com şi Twitter au trecut deja la modele hibride sau permanente de lucru la distanţă. Compania, care îşi evaluează spaţiile de birouri din întreaga lume, a înregistrat o creştere a numărului de abonaţi plătitori în timpul pandemiei, atingând 155 de milioane în al patrulea trimestru. 

  • Investitorii mizează în continuare pe office. Care au fost cele mai mari tranzacţii din 2020

    Birourile goale din prezent nu se reflectă şi în evoluţia segmentului office în viitor, acesta fiind în continuare unul dintre cele mai mari pariuri ale investitorilor din real-estate. Cel puţin aşa cred specialiştii de la CBRE România.

    Clădirile de birouri sunt cel mai vandabil tip de proprietate imobiliară, reprezentând cea mai mare parte din volumul investiţional din ultimii trei ani”, răspunde Gijs Klomp, Head of Investment Properties la CBRE Romania, întrebat care este viitorul acestui tip de investiţii în context pandemic. Potrivit departamentului de cercetare al companiei de servicii comerciale şi investiţii în real estate, în anul 2020, caracterizat de provocări de ordin economic şi sanitar bine-cunoscute, clădirile de birouri au reuşit să atragă 80% din volumul total tranzacţionat, iar „investitorii şi-au arătat încă o dată încrederea faţă de acest tip de proprietăţi în vremuri nesigure”. Potrivit sondajului Romanian Investment Sentiment Survey citat de CBRE, birourile rămân cel mai căutat produs imobiliar de către investitori, chiar dacă există şi un interes în creştere pentru sectorul industrial în ceea ce priveşte viitoarele investiţii.

    Per total, volumul investiţiilor imobiliare din România s-a situat la 588,5 milioane de euro în 2020, jumătate din valoarea realizată în 2019, dar similară cu cea din 2015, un an de reîncepere a dezvoltării pieţei imobiliare după criza financiară, arată raportul de cercetare CBRE Romania Real Estate Market Outlook, publicat recent.

    Chiar dacă anul trecut 68% din volumul total de investiţii imobiliare a fost tranzacţionat în primele şase luni, a doua jumătate a anului a adus cea mai mare tranzacţie din 2020, marcând intrarea unui nou investitor chinez în România – Fosun, care a achiziţionat clădirea de birouri Floreasca Park din Bucureşti pentru suma de 101,5 mil. euro, reconfirmând astfel atractivitatea pieţei de birouri din Bucureşti.

    Tot în 2020, cea mai mare tranzacţie de investiţii negociată în 2019 s-a încheiat când AFI Europe a finalizat acordul cu NEPI Rockcastle pentru trei clădiri de birouri din Bucureşti (Floreasca Business Park, The Lakeview şi Aviatorilor 8) şi una din Timişoara (City Business Park), cu un volum total estimat de 308 milioane de euro (CBRE a înregistrat vânzarea portofoliului NEPI Rockcastle în 2019, conform Contractului de vânzare-cumpărare încheiat între părţi. Dacă acea tranzacţie, care s-a finalizat în 2020, ar fi fost înregistrată în 2020, volumul tranzacţiilor din 2020 s-ar fi ridicat la 897 mil. euro, reprezentând o creştere cu 22% faţă de 2019, precizează reprezentanţii CBRE).

    În ceea ce priveşte gradul de ocupare al clădirilor de birouri, Gijs Klomp observă că la finalul anului 2020, rata de neocupare înregistrată la nivelul stocului modern de birouri din Bucureşti era de 12,4%, într-o uşoară creştere comparativ cu sfârşitul anului 2019. „Această creştere a fost influenţată şi de contextul creat de pandemia de COVID-19 care a dus la ameninţarea deciziilor de relocare pentru multe companii, însă, un alt factor care a contribuit a fost livrarea de noi clădiri  de birouri care aveau la momentul inaugurării o rată medie de ocupare de 70%”. El  previzionează că rata de neocupare a spaţiilor de birouri moderne din Bucureşti va înregistra în prima parte a anului 2021 un nivel similar celui de la sfârşitul anului anterior. „Începutul vaccinării anti-COVID şi relaxarea restricţiilor impuse de autorităţi dau startul unei remodelări a spaţiului de lucru care va aduce din ce în ce mai mulţi oameni la birou.”

    De asemenea, specialistul CBRE este de părere că nu există posibilitatea  transformării într-un trend reconfigurarea anumitor clădiri de birouri în scop rezidenţial sau în alte scopuri, proiecte în care s-au implicat anul trecut unii dintre dezvoltatori. „Până în prezent, aceste reconversii au fost limitate ca număr şi au ţinut mai mult de strategia de business a dezvoltatorilor în cauză. Piaţa de birouri se află într-un moment de reconfigurare, însă aceasta se referă la adaptarea spaţiului de lucru la noile norme impuse de pandemie şi nu la reconversia acestuia pentru alt tip de utilizare.”

    Perspectivele CBRE pentru 2021 sunt optimiste, reprezentanţii companiei fiind de părere că România continuă să atragă atenţia investitorilor, iar mixul dintre oferta limitată şi cererea mai bună faţă de estimările iniţiale ar putea declanşa schimbări neaşteptate de preţuri – dar ei nu se referă neapărat la o scădere.

    „Spre deosebire de percepţia majorităţii, s-ar putea să vedem creşteri ale preţurilor în perioada următoare. Ne aşteptăm ca cererea pentru produse de investiţii pe segmentul office  să rămână robustă, desi investitorii sunt mai atenţi la media termenului de închiriere şi mai conservatori când vine vorba despre lansarea de presupuneri în special pentru locurile vacante în prezent sau cele care au un termen de expirare mai scurt.”

    De asemenea, cei mai mulţi dintre investitori plănuiesc să achiziţioneze clădiri de birouri în următoarea perioadă, contrar aşteptărilor, aşa cum reiese dintr-un chestionar realizat de CBRE, Romanian Investment Sentiment Survey şi publicat în noiembrie. „Pentru 2021 ne aşteptăm la un trend similar în ceea ce priveşte componenţa de birouri, ţinând cont şi de faptul că anul 2020 s-a încheiat cu o tranzacţie majoră în lucru, respectiv cumpărarea clădirilor de birouri Campus 6.2 şi 6.3 de către S Immo de la Skanska într-o tranzacţie de 97 de milioane de euro. În acest context, cel mai probabil, piaţa românească de investiţii imobiliare va beneficia în continuare de cerere din partea investitorilor străini, arată CBRE. Investitorii se vor confrunta şi în 2021 cu dificultăţi privind utilizarea fondurilor proprii, deoarece oferta de capital depăşeşte oportunităţile de investiţii din întreaga lume, iar concurenţa pentru proprietăţi de tip prime pe alte pieţe din Europa Centrală şi de Est rămâne acerbă şi indică faptul că România rămâne pe radarul investitorilor. „Să nu uităm că în România oferta de produse imobiliare aflate la vânzare este în continuare scăzută, în special sectorul industrial se confruntă cu o lipsă majoră de produse, asociată cu o cerere mare (latentă). Mixul dintre oferta limitată şi cererea mai bună decât cea estimată iniţial poate declanşa fluctuaţii surprinzătoare de preţuri în 2021”, a subliniat Gijs Klomp. În Europa, volumul investiţiilor imobiliare comerciale a atins 275 de miliarde de euro în 2020, reprezentând o scădere cu 17% faţă de 331 de miliarde de euro în 2019, o performanţă mai bună decât se anticipase iniţial, având în vedere pandemia COVID-19, potrivit CBRE.