BusinessMagazin

Tag: basescu

  • Băsescu: Ucraina să găsească resurse pentru a plăti datoriile la gaze. Nu poate cere bani zilnic

    “Ucraina nu poate cere bani în fiecare zi. Da, sunt un susţinător al sprijinirii Ucrainei în momente dificile. În acelaşi timp, ştim foarte bine ceea ce a spus FMI zilele acestea, că Ucraina trebuie să găsească resurse interne, pentru că aceste resurse există“, a declarat preşedintele Traian Băsescu, după Consiliul European, întrebat ce părere are despre ajutorul cerut de Ucraina pentru a-şi plăti datoriile la gaze (către Gazprom – n.r.).

    Şeful statului a precizat că România nu se va opune unui ajutor dacă Ucraina va avea probleme.

    “În cazul în care Ucraina se va confrunta cu dificultăţi în ceea ce priveşte plata, bineînţeles că România nu se va opune să o ajute să achite nota de plată. Dar Ucraina trebuie să înţeleagă că este o ţară mare care trebuie să găsească resurse pentru a supavieţui pe cont propriu, nu să ceară mereu bani“, a subliniat Băsescu.

    “Libertatea înseamnă să-ţi creezi propriile condiţii pentru a rămâne liberă, pentru că, dacă eşti atât de dependentă în ceea ce priveşte gazele, banii, hrana, nu poţi deveni o ţară puternică“, a mai spus Traian Băsescu.

    Autorităţile din Rusia şi Ucraina au ajuns, recent, la o înţelegere în privinţa preţului gazelor naturale care ar urma să fie livrate Ucrainei pe perioada iernii, fiind aproape de a încheia un acord formal care ar elimina îngrijorările privind eventuale întreruperi în aprovizionarea de gaze pe continent.

    Preşedintele ucrainian, Petro Poroshenko, a anunţat, sâmbătă, că ţara sa a acceptat să plătească Rusiei 385 de dolari pe perioada iernii pentru o mie de metri cubi de gaze, relatează The Wall Street Journal.

    Potrivit oficialilor din Kiev, Ucraina nu dispune însă de fondurile necesare achiziţionării de gaze naturale şi intenţionează să ceară ajutor Fondului Monetar Internaţional, care ar putea să suplimenteze un împrumut de 17 miliarde de dolari acordat la începutul anului.

    Rusia, care acoperă aproape 15% din necesarul de gaze naturale din Europa, a oprit în luna iunie livrările de gaze destinate Ucrainei, din cauza unei dispute legate de preţuri şi datorii, dar a continuat să furnizeze gaze clienţilor europeni.

    În prezent, datoriile Ucrainei pentru gaze sunt estimate la aproximativ 5 miliarde de dolari.

  • Băsescu: Ucraina să găsească resurse pentru a plăti datoriile la gaze. Nu poate cere bani zilnic

    “Ucraina nu poate cere bani în fiecare zi. Da, sunt un susţinător al sprijinirii Ucrainei în momente dificile. În acelaşi timp, ştim foarte bine ceea ce a spus FMI zilele acestea, că Ucraina trebuie să găsească resurse interne, pentru că aceste resurse există“, a declarat preşedintele Traian Băsescu, după Consiliul European, întrebat ce părere are despre ajutorul cerut de Ucraina pentru a-şi plăti datoriile la gaze (către Gazprom – n.r.).

    Şeful statului a precizat că România nu se va opune unui ajutor dacă Ucraina va avea probleme.

    “În cazul în care Ucraina se va confrunta cu dificultăţi în ceea ce priveşte plata, bineînţeles că România nu se va opune să o ajute să achite nota de plată. Dar Ucraina trebuie să înţeleagă că este o ţară mare care trebuie să găsească resurse pentru a supavieţui pe cont propriu, nu să ceară mereu bani“, a subliniat Băsescu.

    “Libertatea înseamnă să-ţi creezi propriile condiţii pentru a rămâne liberă, pentru că, dacă eşti atât de dependentă în ceea ce priveşte gazele, banii, hrana, nu poţi deveni o ţară puternică“, a mai spus Traian Băsescu.

    Autorităţile din Rusia şi Ucraina au ajuns, recent, la o înţelegere în privinţa preţului gazelor naturale care ar urma să fie livrate Ucrainei pe perioada iernii, fiind aproape de a încheia un acord formal care ar elimina îngrijorările privind eventuale întreruperi în aprovizionarea de gaze pe continent.

    Preşedintele ucrainian, Petro Poroshenko, a anunţat, sâmbătă, că ţara sa a acceptat să plătească Rusiei 385 de dolari pe perioada iernii pentru o mie de metri cubi de gaze, relatează The Wall Street Journal.

    Potrivit oficialilor din Kiev, Ucraina nu dispune însă de fondurile necesare achiziţionării de gaze naturale şi intenţionează să ceară ajutor Fondului Monetar Internaţional, care ar putea să suplimenteze un împrumut de 17 miliarde de dolari acordat la începutul anului.

    Rusia, care acoperă aproape 15% din necesarul de gaze naturale din Europa, a oprit în luna iunie livrările de gaze destinate Ucrainei, din cauza unei dispute legate de preţuri şi datorii, dar a continuat să furnizeze gaze clienţilor europeni.

    În prezent, datoriile Ucrainei pentru gaze sunt estimate la aproximativ 5 miliarde de dolari.

  • Dezbrăcarea candidatului acoperit: striptease cu perversiuni

    Motivat de suspiciunea că premierul Victor Ponta ar fi încălcat legea lucrând ca ofiţer acoperit al SIE pe când era procuror, în perioada 1997-2001, preşedintele Traian Băsescu a ieşit public să relateze că a încercat încă din 2013 să afle dacă în guvern sunt foşti sau actuali ofiţeri acoperiţi ai SIE, în ce perioadă au fost încadraţi şi dacă au fost specializaţi acolo, dar s-a izbit de refuzul repetat al şefului de atunci al SIE, Teodor Meleşcanu. Ca atare, preşedintele, conform declaraţiilor sale, a sărit ulterior peste acesta şi “a lucrat direct cu ofiţerii” din subordinea lui Meleşcanu.

    Preşedintele s-a ferit să încalce legea care interzice deconspirarea cadrelor serviciului inclusiv după ieşirea lor din activitate, făcând practic doar o declaraţie politică pe tema suspiciunii sale despre trecutul lui Ponta, deşi a adăugat că e gata oricând s-o susţină cu dovezi. Băsescu a prezentat două HG, din 2002 şi 2013, cuprinzând lista, respectiv actualizarea listei interne cu informaţii secrete de stat ale SIE, încercând să arate că a doua ar introduce într-un mod suspect şi fără avizul CSAT interdicţia de deconspirare a foştilor ofiţeri acoperiţi timp de până la 30 de ani de la ieşirea lor din activitate (o prevedere care însă încorpora standardele ORNISS de protecţie a informaţiilor clasificate). Un alt fost şef al SIE, Mihai-Răzvan Ungureanu, a explicat în urmă cu câteva săptămâni că SIE a cerut de multă vreme ca protecţia informaţiilor respective să fie consacrată într-o HG care să devină publică, ca să nu mai apară cazuri când cineva putea dezvălui secrete ale SIE fără să ştie că încalcă legea: aşa s-ar justifica în textul HG din 2013 explicitarea amănunţită a tuturor interdicţiilor legate de dezvăluirile despre activitatea SIE, respectiv faptul că HG din 2013 a fost publicată în MO, în timp ce cea din 2002 a rămas secretă, având caracter militar).

    Preşedintele Traian Băsescu a amintit şi o interpelare din 2013 a fostului senator PSD Valer Marian către premier, inspirată de consilierul său parlamentar Ovidiu Ohanesian (unul dintre ziariştii răpiţi în Irak în 2005), în care figura şi întrebarea dacă Ponta a lucrat pentru SIE în perioada menţionată mai sus. Ceea ce nu a amintit Băsescu e că aceeaşi interpelare conţinea şi întrebarea dacă e adevărat că înainte de depunerea jurământului de premier din mai 2012, Victor Ponta a fost chemat de Traian Băsescu la Cotroceni, de unde ar fi vorbit la telefon cu presupusul său ofiţer de legătură de pe vremea “acoperirii” – o întrebare care face uşor hazlie susţinerea preşedintelui că interpelarea lui Marian a devenit de interes şi potenţial credibilă pentru el abia când a coroborat-o cu emiterea HG din 2013 şi cu refuzurile lui Meleşcanu de a-i devoala pe foştii acoperiţi din SIE.

    “Până când a plecat Meleşcanu eu nu am mai avut încredere în ceea ce-mi spune şeful SIE”, a conchis Traian Băsescu. Chiar şi fără Meleşcanu la cârmă, SIE aflat acum sub conducerea lui Silviu Predoiu a emis un comunicat în care a explicat legalitatea emiterii HG din 2013 şi faptul că listele interne cu informaţii secrete de stat ale diverselor instituţii nu sunt condiţionate de avizul CSAT. Prin urmare, dacă şeful statului l-a criticat iniţial doar pe Meleşcanu, ulterior şi-a extins tirul la adresa SIE în ansamblu, acuzat că se implică în politică, dar şi la adresa serviciilor în general, acuzate că, din cauza mecanismelor slabe de control civil, au căpătat prea multă putere şi ameninţă să acapareze influenţă în varii instituţii ale statului.

    Realitatea este că toate legile relevante, deşi protejează ferm secretele serviciilor, în special cele ale SIE, în acelaşi timp interzic secretizarea informaţiilor în scopul de a se favoriza sau ascunde încălcarea legii, iar atât CSAT, cât şi comisia parlamentară de control al SIE au dreptul să verifice dacă activitatea serviciului respectă Constituţia şi legislaţia. Aşa încât demersul preşedintelui este legitim, chiar dacă vine la capătul a zece ani în care Băsescu însuşi a încurajat creşterea puterii serviciilor şi le-a lăudat constant performanţele. Dar faptul că acest scandal vine în plină campanie electorală şi că are atât de direct ca ţintă scoaterea din cursă a lui Victor Ponta, strict prin jocul dosarelor, pe ultima sută de metri înaintea alegerilor, decredibilizează inevitabil demersul lui Băsescu şi, cel puţin pe moment, nu face decât să sufle vânt electoral în pânze atât lui Ponta, cât şi lui Meleşcanu, devenit brusc erou al “luptei cu băsismul”.

    Mai departe, presupunând că ar putea fi confirmată, acuzaţia preşedintelui Băsescu pe tema Victor Ponta – fost ofiţer acoperit nu implică o răspundere penală a premierului, singura răspundere posibilă fiind cea disciplinară, oricum inaplicabilă din moment ce Victor Ponta nu mai e magistrat. Chiar neconfirmată, acuzaţia a deschis însă un vast orizont de potenţială răspundere morală, ceea ce a început să mobilizeze forţele din politică şi societatea civilă interesate să oblige SIE să dezvăluie ce s-a întâmplat în perioada 1997-2001 în biografia premierului, iar pe acesta din urmă să demisioneze şi să-şi retragă candidatura la preşedinţie.

    Acest orizont poate fi lărgit atât de mult, încât scandalul să ricoşeze în mod grotesc în exterior (şeful PPE, Joseph Daul, i-a cerut deja premierului să clarifice chestiunea), în justiţie sau economie (a apărut chiar ideea că toate deciziile de până acum ale guvernului Ponta pot fi puse sub semnul întrebării, după modelul de la autodemascarea lui Robert Turcescu, când inclusiv oficiali din guvern s-au bucurat nu numai să pună la îndoială toată activitatea acestuia, dar şi să condamne presa în ansamblu că ar fi compromisă de spioni). Măsura perceperii pericolului în tabăra Ponta au dat-o deja reacţiile deplasate ale unor politicieni şi televiziuni care s-au grăbit să pretindă că Traian Băsescu ar suferi de boli psihice sau neurologice, coborând astfel şi mai mult nivelul unei campanii electorale deja marcate de vulgaritate şi derizoriu.

  • Jos Parlamentul, jos DNA, jos serviciile, jos Constituţia! Perlele politice ale săptămânii

    “Voi spune şi eu foarte multe despre acest caz. Începând din 22 decembrie. Bercea, Abraham, e un caz, nu vi s-a părut niciodată că e aşa, ca o făcătură din asta miliţienească?” – preşedintele Traian Băsescu despre dosarul DNA în care este cercetat fratele său, Mircea Băsescu

    “Ele, şi dacă ne retragem toţi, tot nu câştigă, nici d-na Udrea, nici d-na Macovei.  Nici dacă mă retrag şi eu, şi dl. Iohannis, şi toată lumea. Şi dacă candidează singure pierd, deci… Îmi pare rău, dar nu le pot ajuta” – premierul Victor Ponta

    “Vedeţi, vârsta se trădează, e un om mai impulsiv, mai tânăr, dar e un băiat inteligent şi eu am încredere că ştie să înveţe inclusiv din asemenea momente” – Ion Iliescu (PSD) despre criticile lui Victor Ponta legate de instrumentarea cazului de evaziune Lukoil

    “El are o strategie a lui de campanie în care vrea să-l atace pe Meleşcanu, poate să-l lucreze pe Iohannis, să-l atace pe Ponta, ca să-şi scoată iubita” – Radu Mazăre (PSD) despre preşedintele Băsescu

    “În calitate de preşedinte al României, voi dizolva actualul Parlament şi voi propune un nou prim-ministru, cu un nou Cabinet” – Elena Udrea (PMP)

    “Serviciile trebuiau aduse sub controlul civil şi asta a făcut Preşedintele Traian Băsescu!” – Mihail Neamţu (NR) despre declaraţiile preşedintelui pe tema Ponta – ofiţer acoperit

    “România, în sens etnic, nu poate fi stat naţional. E dificil să vorbim de relaţii de încredere între societatea majoritară şi minoritatea maghiară, cât timp articolul 1 din Constituţie ne exclude” – Kelemen Hunor (UDMR)

    “E vorba de un delir personal al unui om care nu ar trece nici cel mai simplu examen psihiatric” – Dan Şova (PSD) despre atacul preşedintelui Băsescu la SIE

    “iPhone a omorât Nokia, iar iPad a distrus industria de hârtie” – premierul finlandez Alexander Stubb, acuzând Apple că a distrus economia ţării

  • Băsescu: Autorizez medicii din comisia medicală să dea relaţii despre starea mea de sănătate

    ”Autorizez cei zece medici din comisia care s-a format în anul acesta, când s-a făcut vizita medicală, deci public îi autorizez să dea relaţii oricărui ziarist care este interesat de starea de sănătate a preşedintelui”, a anunţat Traian Băsescu.

    El a precizat că ”un post de televiziune a coborât atât de jos în propaganda de denigrare”, încât a aflat de la televizor despre ”atacuri celebrale, despre internări la Spitalul Militar din Bucureşti, la Fundeni, la Viena”.

    ”Nu a existat niciun astfel de incident de sănătate, cel puţin în cei zece ani, nu ştiu după ce îmi termin mandatul”, a mai spus Băsescu.

    Preşedintele a continuat: ”Pot să vă spun că am o singură boală, am boală pe hoţi, şi asta nu se tratează”.

    Preşedintele a făcut declaraţia la Aeroportul Internaţional ”Henri Coandă”, înainte de plecarea la Summitul Asia – Europa (ASEM) de la Milano.

    Postul România TV a relatat, miercuri seară, că preşedintele Băsescu ar avea semnele bolii Parkinson, că ar fi avut două atacuri cerebrale şi că, din acest motiv, ar fi fost internat de mai multe ori, inclusiv în străinătate.

  • Dragnea despre declaraţiile lui Băsescu: Minciuni ale unui om disperat care vrea să o ajute pe Udrea

    Liviu Dragnea a comentat, marţi, la Iaşi, unde s-a întâlnit cu primari PSD din judeţ, declaraţiile lui Traian Băsescu potrivit cărora Victor Ponta ar fi fost ofiţer acoperit al SIE în timp ce era procuror, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “De zece ani noi îl tot ascultăm pe acest om care îmbătrâneşte foarte urât minţându-ne cum luptă el împotriva corupţiei. Cred că va avea mult de răspuns în faţa legii după ce îşi va termina mandatul. De zece ani ascultăm minciunile acestui om, care-şi permite să lovească în servicii de informaţii puternice, stabile şi care sunt extrem de importante în această perioadă, în această zonă. Sunt nişte minciuni aruncate de un om disperat ce îşi doreşte cu orice preţ să o ajute pe Elena Udrea, care, constată şi el, se face de râs în faţa românilor. Băsescu încearcă să-l ajute şi pe Iohannis, chiar dacă spune lucruri rele despre el. Am senzaţia că doreşte să facă rău acestei ţări până în ultima clipă cât va mai sta la Palatul Cotroceni”, a declarat Liviu Dragnea.

    Vicepremierul a susţinut că Traian Băsescu este ”speriat că va lăsa în urmă doar ură, minciună şi dezbinare”.

    ”El a fâlfâit nişte hotărâri de guvern care au o bază legală şi nu au legătură cu Ponta”, a susţinut Dragnea.

    Întrebat dacă PSD ia în calcul o suspendare a preşedintelui Băsescu, Liviu Dragnea a răspuns că PSD ia în calcul să aibă o determinare cât mai mare pentru ca ”acest regim de tristă amintire” să se termine cât mai repede, iar Victor Ponta să ajungă preşedinte.

    ”Timp de zece ani, Traian Băsescu a stimulat ura, toată lumea se ceartă cu toată lumea, însă România are nevoie de linişte, bunăstare şi pace interioară pentru că avem în faţă obiective majore. Nu discutăm despre suspendare, el a fost suspendat în 2012, când 7,4 milioane de români i-au spus să plece. Mai sunt 33 de zile, vor trece şi astea”, a adăugat vicepremierul Liviu Dragnea.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni seară, că Victor Ponta a fost ofiţer acoperit al SIE în timp ce era procuror, fapt ce reprezintă “o ilegalitate constituţională” şi “o incompatibilitate”, potrivit Constituţiei vechi.

    Întrebat dacă faptul că Victor Ponta a fost şi ofiţer acoperit şi procuror nu este o ilegalitate, preşedintele Traian Băsescu a spus că este “o ilegalitate constituţională”.

    Băsescu a spus că la numirea Guvernului a întrebat telefonic dacă există ofiţeri acoperiţi în Executiv. “La numirea prin Parlament, eu nu verific, atunci când sunt instalări de guverne, pentru că mă obligă Constituţia să-i numesc şi n-am ce face. Dar atunci am întrebat telefonic. Mi s-a spus că nu este niciun ofiţer acoperit, am închis subiectul, îmi veneau de la Parlament, oricum trebuia să-i validez. Şi chiar mi-aduc aminte că am spus-o: Guvernul nu are niciun ofiţer acoperit. Nu mi-a dat prin cap că ar fi rezervişti acoperiţi”, a afirmat Băsescu, la Realitatea Tv.

    “Oricum n-aveam ce să fac, pentru că pe votul Parlamentului eu nu pot respinge un guvern sau un prim-ministru”, a mai spus el.

    Şeful statului a explicat că “neliniştea” i-a fost stârnită în momentul în care senatorul Valer Marian a făcut o interpelare privind calitatea de ofiţer SIE a lui Victor Ponta. “Nu atât interpelarea, cât lipsa de răspuns şi pe urmă discuţiile din presă”, a mai spus Băsescu.

    Marţi dimineaţă, la Iaşi, unde a participat la slujba de Sfânta Parascheva, premierul Victor Ponta a avut prima reacţie la declaraţiile lui Traian Băsescu, spunând că sunt ”numai minciuni” şi că preşedintele este ”extrem de tulburat şi frământat” şi că ”România nu mai trebuie să depindă de tulburările unei persoane”.

    Premierul a mai spus că din 1995, când a terminat Facultatea de Drept, a respectat legile de fiecare dată şi şi-a servit ţara şi va face acest lucru în continuare.

    ”În ce mă priveşte vă spun foarte clar şi foarte sigur că după ce am terminat Facultatea de Drept, în anul 1995, şi până azi sunt 20 de ani, de fiecare dată am respectat legile ţării, mi-am servit ţara ca magistrat, ca deputat, ca ministru şi voi face la fel ca preşedinte al României”, a afirmat Victor Ponta.

    El a mai susţinut că Traian Băsescu se exprimă ”într-un mod total inacceptabil pentru un preşedinte”, folosind această funcţie şi instituţiile pentru a o susţine pe Elena Udrea.

    Întrebat dacă este ceva adevărat din ceea ce a afirmat luni seară preşedintele Băsescu, premierul a afirmat: ”Nu, sunt numai minciuni”.

    Întrebat, de asemenea, de ce s-a referit Traian Băsescu la perioada 1997-2001, premierul a răspuns: “Nu ştiu, asta trebuie să-l întrebaţi pe dânsul”.

    Marţi după-amiază, premierul Victor Ponta a susţinut o conferinţă de presă pe această temă, la un hotel din Iaşi unde, alături de Liviu Dragnea şi Valeriu Zgonea, s-a întâlnit cu primari PSD şi şefi de instituţii din judeţ.

    Premierul a spus că directorul SRI, George Maior, ar trebui să pronunţe ”un punct de vedere foarte clar” cu privire la folosirea instituţiilor statului în campania electorală de către preşedintele Traian Băsescu, el susţinând că nu este doar un lucru imoral, ci şi ilegal.

    Întrebat de jurnalişti dacă Traian Băsescu poate fi acuzat că a încălcat legea în urma declaraţiilor de luni seară, premierul a spus că ”justiţia are propriul drum şi va face cercetările legate de încălcarea vreunei legi”.

    Întrebat, de asemenea, dacă va face plângere împotriva preşedintelui, premierul a răspuns că şi Traian Băsescu şi Klaus Iohannis au făcut o campanie murdară: ”Şi Băsescu şi Iohannis au făcut campanie murdară şi nu există o sancţiune pentru campania murdară decât din partea oamenilor. Dacă există vreo încălcare a legilor, fie Parlamentul, fie justiţia, cu siguranţă vor acţiona”.

    Premierul a mai spus că ”nu mai există nicio iluzie” că Traian Băsescu şi Klaus Iohannis sunt apărătorii statului, spunând că aceştia ”sunt apărătorii funcţiilor pe care şi le doresc doar pentru ei doi şi eventual pentru cei apropiaţi”.

  • Preşedintele comisiei SIE cere audierea conducerii Serviciului după declaraţiile lui Băsescu – VIDEO

    ”Pentru că domnul preşedinte a prezentat şi unele documente, pentru că îl încriminează într-un fel sau altul şi pe fostul director al Serviciului, şi domnia sa spunea că după acest incident nici nu a mai purtat legătura cu serviciul prin intermediul domnului Meleşcanu, ci prin adjuncţii domniei sale, care sunt ofiţeri, vrem să avem o discuţie cu domnul Predoiu, care este în acest moment interimar la conducerea serviciului, să vedem dacă cele afirmate de domnul preşedinte se adeveresc sau nu”, a spus Calimente.

    Preşedintele Comisiei SIE a spus că discuţiile vor avea loc cu mai mulţi oficiali din conducerea SIE.

    El a menţionat că speră ca audierile să aibă loc ”cât de repede”.

    ”Dacă voi reuşi şi cât de repede voi reuşi să convoc colegii, care după cum ştiţi sunt în campanie electorală şi e greu să-i aduni, dar eu voi încerca să-i adun”, a precizat Calimente, întrebat când vor avea loc audierile.

    De asemenea, el a susţinut că emiterea hotărârii de guvern prezentată de Traian Băsescu, cu caracter nesecret, a deconspirat activitatea SIE.

    ”În condiţiile în care există acea hotărâre de Guvern, numai că cea dinainte făcea referire direct la instituţie, pe când tocmai asta acuza preşedintele, că sub semnătura domnului Ponta s-a făcut o altă hotărâre, prin care erau făcute adăugiri şi prin care s-a şi deconspirat tipul de activităţi al Serviciului, având în vedere că în prima hotărâre acea parte era secretizată”, a mai afirmat Calimente.

    Preşedintele Comisiei SIE a fost întrebat cum a transmis Teodor Meleşcanu adresa privind ofiţerii acoperiţi, dacă i s-au solicitat precizări în acest sens.

    ”În momentul când preşedintele a făcut acele afirmaţii eu am primit un telefon de la domnul Sârbu, care este vicepreşedintele Comisiei, să convocăm comisia. Pentru că eram acasă, în colegiu, era joi sau vineri când s-a întâmplat acest lucru, am aşteptat până luni să vin la Bucureşti să convoc comisia. Spre surprinderea mea, când am ajuns la Parlament, la comisie, deja era răspunsul venit, spunându-ni-se că instituţia s-a autosesizat”, a spus Calimente.

    El a confirmat că răspunsul transmis de Meleşcanu preciza că nu sunt ofiţeri acoperiţi în Guvern.

    ”Am convocat comisia şi am comunicat ceea ce se putea comunica din el. În esenţă, ideea că nu se confirmă, la vremea respectivă, cele afirmate de preşedinte”, a mai declarat Calimente.

    El a fost întrebat dacă precizarea era legată de ofiţeri acoperiţi sau erau inclusă şi categoria foştilor ofiţeri.

    ”Că nu sunt ofiţeri acoperiţi era la vremea respectivă răspunsul”, a menţionat deputatul PNL.

    De asemenea, el a menţionat că documentul nu făcea referire la ”posibili foşti ofiţeri acoperiţi”, dar făcea referire la faptul că şeful statului ”a solicitat informaţii în mod repetat serviciului, iar domnul Meleşcanu spunând că nu i-a dat niciun fel de răspuns, conform legii”.

    ”Aţi văzut că preşedintele tocmai acest lucru îl reclama aseară. Şi domnia sa aseară a subliniat foarte clar că el nu a cerut lista ofiţerilor acoperiţi ai serviciului, ci dacă în Guvern există ofiţeri acoperiţi”, a mai spus Calimente.

    Preşedintele Comisiei SIE a fost întrebat cine poate avea astfel de informaţii dacă nu şeful statului.

    ”Conform legii, la informaţia pe care a cerut-o preşedintele, pentru că aţi văzut că a făcut şi dânsul o specificare. Nu a cerut lista tuturor ofiţerilor acoperiţi, a cerut lista dacă sunt ofiţeri acoperiţi în Guvern. Şi la acest segment cred că este îndrituit să aibă acces”, a mai declarat deputatul PNL.

    El a menţionat că, în cazul în care Comisia de control va constata că anumiţi oficiali din conducerea SIE au încălcat legea, nu va putea face altceva decât să sesizeze organele în drept, respectiv Parchetul Militar.

     

  • Băsescu: Ponta a fost ofiţer acoperit SIE între 1997 şi 2001

    Şeful statului a spus că unul dintre candidaţi trebuie să recunoască că este ofiţer acoperit, pentru că altfel, “îi va rânji în faţă fostul şef”. “Îi va rânji, când va fi preşedinte. Că îi rânjeşte acum, când este prim-ministru, încă mai merge”, a continuat Băsescu.

    “Victor Ponta trebuie să recunoască că în perioada 1997-2001 a fost ofiţer acoperit al SIE”, a anunţat preşedintele, precizând că acest lucru arată şi “saltul lui”.

    “A fost, în perioada 1997-2001, ceea ce explică şi propulsarea lui de la Parchetul de la Judecătoria de sector direct în Parchetul General. Nu este nicio bombă, este o realitate pe care eu sunt gata să o demonstrez”, a mai anunţat Băsescu.

    Şeful statului mai vorbit luni seară despre cazul Microsoft. Băsescu a negat că în dosarul Microsoft s-au primit dosare de la FBI. “Cea mai complexă informaţie am avut-o în 2009 legată de posibilă fraudare şi acea informaţie într-o manieră mult mai în detaliu a fost transmisă DNA şi de acolo a început uşor, uşor”, a afirmat preşedintele Traian Băsescu, precizând că informarea a venit de la serviciile româneşti.

    Întrebat dacă vor mai fi surprize în acest dosar, Băsescu a spus: “Da, vor mai fi”.

    Întrebat dacă e vorba inclusiv despre persoane, preşedintele a replicat scurt: “Inclusiv persoane”.

    Întrebat dacă EADS este un dosar mai extins decât Microsoft, preşedintele a declarat că nu vrea să vorbească despre un dosar aflat în investigaţie, dar a confirmat că este.

    “Am luat date din urmă pentru că am avut tot dosarul Microsoft acum şi am constatat că 9 firme şi persoane private, deci vorbesc dintre cei care au purtat comisioanele, sunt şi destul de comuni în informările pe care le-am avut despre Microsoft. Am găsit în Microsoft oameni pe care i-am regăsit şi în informări negative făcute pe EADS, făcute de structurile de securitate, nu ne ascundem acum”, a spus Băsescu.

  • Răzvan Murgeanu, eliberat din funcţia de consilier de stat la Cotroceni

    Conform unui comunicat, preşedintele Traian Băsescu a semnat joi, 9 octombrie, Decizia privind eliberarea din funcţia de consilier de stat din cadrul Administraţiei Prezidenţiale a lui Gheorghe-Răzvan Murgeanu începând cu data de 14 octombrie 2014.

    Răzvan Murgeanu este consilier de stat la Cancelaria preşedintelui.

    Anterior funcţiei deţinute la Cotroceni, Murgeanu a fost viceprimar al Capitalei, iar în perioada 2009-2013 secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, condus de Elena Udrea până în 2012.

  • Cazul Lukoil: aşa e românul, imparţial

    Şedinţa CSM s-a terminat însă cu o sesizare către Inspecţia Judiciară împărţită ostentativ echitabil pe culori politice, având ca obiect nu numai declaraţia lui Ponta, ci şi afirmaţiile preşedintelui Traian Băsescu prin care “a devoalat date” din dosarul Microsoft şi calificarea Curţii de Apel drept “pluton de execuţie” de către liberalul Varujan Vosganian după condamnarea colegului său Sorin Roşca-Stănescu. Preşedintele Băsescu a reacţionat imediat, acuzând CSM că face politică, ceea ce ll-a împins pe premierul Ponta să replice printr-o reclamaţie adresată ambasadelor străine pe tema periclitării de către preşedinte a independenţei justiţiei.

    Cu aceasta, campania electorală a fost total confiscată definitiv de comentariile politicienilor şi ale susţinătorilor lor din presă despre raporturile dintre taberele politice şi justiţie, după ce deja începuse să fie clar dominată de ştirile de la DNA şi ANI despre dosare de parlamentari, ex-miniştri şi candidaţi la preşedinţie. Cazul Petrotel Lukoil a ajuns, astfel, chiar mai productiv politic decât cazul Microsoft, pentru că în chestiune au fost de această dată acuzaţii de evaziune fiscală şi spălare de bani la scară mare contra unei companii ruseşti, în contextul în care conflictul din Ucraina a tensionat la maximum relaţiile dintre UE-SUA şi Rusia, în vreme ce campania electorală din România candidaţii nu ştiu cum să se poziţioneze mai repede drept proamericani şi proeuropeni până-n măduva oaselor şi să-i demonizeze pe adversarii lor drept antiamericani, antieuropeni şi, cum altfel, proruşi.

    Intervenţia premierului Ponta, motivată evident de pericolul direct pe care l-ar reprezenta pentru el în campanie închiderea Petrotel şi afectarea companiilor dependente de activitatea rafinăriei ploieştene (Oltchim, Oil Terminal) le-a permis deci adversarilor lui Ponta o nouă şarjă de atacuri pe tema presupusei rusofilii a acestuia. Ponta a fost portretizat, astfel, fie ca un potenţial dictator care asupreşte procurorii şi ar trebui să fie cercetat penal pentru obstrucţionarea justiţiei, fie ca un amic al ruşilor, care apără interesele Lukoil fiindcă vrea să scoată România din UE şi s-o apropie de Rusia şi China.

    Ulterior, criticile au căpătat o altă turnură, după ce preşedintele Traian Băsescu a prins prilejul spre a-şi arăta din nou în public vitejia antirusească, anume spre a sublinia că între el şi Ponta, el e singurul politician curajos şi faţă de Moscova, şi faţă de investitorii ruşi din România. Preşedintele i-a invitat în termeni direcţi pe cei de la Lukoil să plece din România dacă nu respectă legea şi a invitat guvernul să răspundă la şantajul Lukoil cu naţionalizarea Petrotel, spre a acoperi gaura provocată la bugetul statului de evaziunea fiscală descoperită de procurori la Lukoil.

    Scandalul s-a încheiat între timp, odată cu repornirea rafinăriei de către Lukoil, dar episodul va rămâne să conteze ca unul important în campania electorală, chiar dacă important doar prin nivelul lui de zgomot şi nu pentru că ar fi schimbat cumva părerile deja formate ale alegătorilor despre politicienii lor preferaţi.