BusinessMagazin

Tag: bani

  • Bani de la Guvern pentru instalarea de panouri fotovoltaice la nivelul gospodăriilor individuale

    Guvenul alocă până la trei miliarde de lei pentru instalarea de panouri fotovoltaice la nivelul gospodăriilor individuale, anunţă premierul Nicolae Ciucă. El cere „evitarea birocraţiei excesive”.

    „În şedinţele precedente, am adus la cunoştinţă o serie de date economice, cu care am încheiat anul 2022. Ceea ce doresc să subliniez în momentul de faţă este că atunci când ne-am asumat în coaliţie acest guvern, ne-am angajat să găsim soluţii pentru tot ceea ce înseamnă nevoile şi aşteptările cetăţeniolor şi totodată să găsim soluţii pentru ceea ce înseamnă sprijinirea mediului de afaceri, în aşa fel încât economia ţării noastre să reziste tuturor acestor situaţii deloc uşoare şi să facem în aşa fel încât să reuşim să avem creştere economică, ceea ce s-a întâmplat”, afirmă Nicolae Ciucă.
    Premierul menţionează că, „totuşi, la nivelul Guvernului, pentru că încă suntem la început de an, avem responsabilitatea să menţinem acelaşi ritm de lucru şi să facem tot ceea ce depinde de noi astfel încât soluţiile pe care le găsim la nivelul administraţiei, a instituţiilor publice, să vină în sprijinul cetăţenilor şi al tuturor structurilor care pot să aducă plus valoare economiei româneşti”.

    De asemenea, Ciucă a anunţat o serie de activităţi de continuare a dialogului cu mediul de afaceri.
    El a afirmat că unul dintre obiectivele asumat de Guvern este cea legată de gestionarea crizei energetice.
    „Au fost întreprinse o serie de măsuri, una dintre ele este cea care vizează instalarea de panouri fotovoltaice la nivelul gospodăriilor individuale. Am discutat cu domnul ministru Tanczos care ar putea fi măsurile pe care le putem lua la nivelul Guvernului, astfel încât să asigurăm accesul cât mai multor oameni şi gospodării la acest program. Avem fondurile necesare şi în acest sens putem să ridicăm până la trei miliarde de lei suma alocată pentru acest proiect”, a mai declarat premierul Ciucă.

    Şeful Executivului i-a cerut ministrului Mediului „aibă în vedere evitarea birocraţiei excesive, pentru ca procesul să se deruleze oportun şi să nu mai ajungă ca la finalul de an să se aglomereze toate aceste activităţi birocratice şi absolut nefolositoare care nu ajută cu nimic, nici pe ei nici pe cetăţeni”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Atletul olimpic Usain Bolt a pierdut 12 milioane de dolari din banii de pensie, după ce ar fi fost fraudat de firma de investiţii Stocks and Securities

    Atletul olimpic Usain Bolt a descoperit recent că lipsesc 12 milioane de dolari dintr-un cont pe care îl avea deschis la firma de investiţii Stocks and Securities Ltd. (SSL), conform avocatului său, citat de Bloomberg.

    Bolt fost informat recent că mai are doar 12.000 de dolari într-un cont deschis la firma de investiţii cu sediul în Kingston, Jamaica, după cum a declarat Linton P. Gordon, avocatul său. Banii făceau parte din planul de pensie al celui care a fost supranumit de mai multe ori „cel mai rapid om din lume”.

    „Este o veste supărătoare pentru oricine. Cu siguranţă acesta este şi cazul domnului Bolt, care a deschis acel cont ca parte a pensiei sale private”, a adăugat Gordon.

    Autorităţile din Jamaica au anunţat săptămâna aceasta că şi-au numit propriul manager temporar la conducerea SSL, după ce o serie de acuzaţii anterioare de fraudă au determinat autorităţile să pună firma sub supraveghere sporită.

    Avocatul spune că autorităţile nu au comunicat direct cu el sau cu clientul său, iar dacă Usain Bolt nu primeşte banii înapoi în următoarele opt zile va merge cu acest caz la Curtea Supremă din Kingston.

  • (P) Cea mai bună temperatură de setat pe termostat pentru a economisi bani

    Am intrat bine în teritoriul iernii, cu temperaturi mai scăzute care au cuprins o mare parte a naţiunii. Aerul rece poate fi o plecare binevenită de la temperaturile ridicate ale verii, dar vine şi cu facturi de încălzire care ar putea costa cu 17% mai mult decât anul trecut.

    Înainte de a porni centrala (sau pompa de căldură), o reglare rapidă a unui termostat de centrală vă poate ajuta să vă menţineţi factura de utilităţi mai mică pe parcursul lunilor de iarnă.

    Aici vom explica cea mai bună setare a termostatului dvs. inteligent pentru a vă ajuta să economisiţi energie în această iarnă, de ce funcţionează şi ce altceva puteţi face pentru a vă încălzi casa în mod eficient.

    Cel mai bine este să vă menţineţi termostatul la 20 grade C în cea mai mare parte a zilei în timpul sezonului de iarnă. Pentru o eficienţă maximă, ar trebui, de asemenea, să desemnaţi opt ore pe zi în care să reduceţi temperatura de pe termostat de centrală cu 7-10 grade. Urmând această rutină, este posibil să vă puteţi reduce din nou costurile anuale cu energia cu până la 10%.

    În funcţie de programul dvs. şi de preferinţele dvs. în materie de confort, puteţi decide dacă preferaţi să vă păstraţi casa mai răcoroasă în timpul zilei sau noaptea. Unii oameni preferă să dea căldura la termostatul de centrală mai încet noaptea, când se pot cuibări sub pături şi nu vor observa condiţiile mai reci. În plus, dormitul la temperaturi mai scăzute poate fi legat de obţinerea unui somn mai odihnitor.

    Pentru alţii, ar putea avea mai mult sens să dea un termostat de centrală mai încet în timpul zilei, când sunt la serviciu. Odată ajunşi acasă, puteţi ridica temperatura la un nivel mai confortabil.

    Cea mai bună tehnică pentru a rămâne răcoros, dar şi pentru a minimiza costurile cu utilităţile în timpul verii, este să vă menţineţi casa mai caldă decât de obicei atunci când nu este nimeni acasă şi apoi să reglaţi temperatura la un nivel cât mai ridicat posibil, în mod confortabil, atunci când sunteţi acasă. Experţii au sugerat ca locuinţele să fie menţinute la 25 de grade Celsius atunci când sunt acasă în timpul zilei.

    De asemenea, sugerează ca termostatul să fie setat la 27 C când dormiţi şi la 29 C când nu sunteţi în casă pentru economii maxime – recomandări care au fost întâmpinate cu dispreţ şi neîncredere pe reţelele de socializare.

    Dacă setarea termostatului undeva la 26 de grade sună prea cald, atunci o bună regulă de bază de urmat este de a regla termostatul cu 7 până la 10 grade mai sus faţă de setarea normală timp de opt ore pe zi, astfel încât să puteţi economisi până la 10% pe an.

    Ce face ca 20 grade C să fie cea mai bună temperatură pentru iarnă? Este la capătul inferior al temperaturilor interioare confortabile pentru unii oameni, dar există un motiv bun pentru a vă păstra casa mai răcoroasă în timpul iernii. Atunci când casa dvs. este setată la o temperatură mai scăzută, aceasta va pierde căldura mai încet decât dacă temperatura ar fi mai ridicată. Cu alte cuvinte, menţinerea casei dvs. la o temperatură interioară mai rece o va ajuta să reţină căldura mai mult timp şi va reduce cantitatea de energie necesară pentru a menţine casa confortabilă. Ca urmare, veţi economisi energie şi bani.

    O concepţie greşită frecventă este aceea că setarea aparatului de aer condiţionat la o temperatură mai mică decât cea normală vă va răci casa mai repede. Dar, de fapt, un aparat de aer condiţionat va răci cu adevărat casa doar cu 5 până la 10 de grade mai puţin decât în exterior; orice altă setare nu va răci casa mai mult şi va duce la cheltuieli inutil de mari.

    În plus, o setare mai ridicată a temperaturii interioare în timpul verii va încetini, de fapt, fluxul de căldură în locuinţa dumneavoastră, ceea ce duce la economii de energie şi bani.

     

     

  • Dilema de milioane de dolari pe care o are noua conducere a FTX: Cum să ia înapoi sumele colosale donate de Sam Bankman-Fried şi FTX către ONG-uri fix înainte să intre în faliment. Banii, furaţi de la clienţi, fie au fost deja cheltuiţi, fie au trecut prin prea multe mâini ca să mai aibă urmă

    Sam Bankman-Fried şi FTX au împărţit milioane de dolari în donaţii caritabile. Acum, noua conducere le cere înapoi. Cu toate acestea, o parte din bani a fost deja cheltuită, iar donaţiile au trecut prin nenumărate surse şi acorduri care se dovedesc a fi dificil de contabilizat, scrie WSJ. 

    Bankman-Fried, FTX şi afiliaţii săi au folosit banii furaţi de la clienţi pentru a vărsa miliarde de dolari în pariuri riscante care au făcut implozie, potrivit procurorilor federali şi autorităţilor de reglementare. Compania s-a prăbuşit în faliment în noiembrie.

    Dezastrul continuă să se răsfrângă în lumea crypto şi dincolo de ea, în mediul academic, în organizaţii non-profit şi în politică. Noua conducere a FTX, condusă de directorul general John. J. Ray, spune că a fost o provocare să determine activele şi pasivele companiei şi chiar şi câte conturi bancare deţinea. Clienţii ai căror bani sunt blocaţi la bursa de criptografii se întreabă dacă îi vor mai recupera vreodată. Ray le-a cerut răbdare, dar a avertizat că va fi un drum dificil.

    Procurorii federali au declarat că Bankman-Fried a folosit depozitele clienţilor pentru a-şi finanţa firma de tranzacţionare şi pentru a face donaţii politice, iar autorităţile de reglementare au spus că a folosit banii clienţilor şi pentru cheltuieli personale, cum ar fi cumpărarea unor imobile luxoase.

    Bankman-Fried a pledat nevinovat la acuzaţiile procurorilor. Purtătorul său de cuvânt a declarat că donaţiile caritabile au provenit în totalitate din profiturile de tranzacţionare, şi nu din depozitele clienţilor.

    Noua conducere a FTX încearcă, de asemenea, să recupereze donaţiile pe care Bankman-Fried şi alţi directori le-au făcut către politicieni şi grupuri politice.

    Compania a declarat într-un comunicat de presă că noua sa conducere a fost abordată de “o serie de beneficiari de contribuţii sau alte plăţi” de la FTX care doresc să returneze banii. Compania i-a îndemnat şi pe alţii să facă acelaşi lucru. Pentru cei care nu o fac, FTX a declarat că va “începe acţiuni în faţa instanţei de faliment” pentru a solicita returnarea banilor, cu dobândă.

    Future Fund, principala ramură caritabilă a FTX, a promis peste 160 de milioane de dolari la peste 110 organizaţii non-profit până în septembrie, potrivit site-ului său de internet, care a dispărut. Printre beneficiarii de granturi se numărau start-up-uri biotehnologice şi cercetători universitari care lucrează la vaccinuri Covid-19 şi studii de pregătire pentru pandemii; programe care oferă resurse online şi mentorat studenţilor din domeniul STEM din zone subdezvoltate din India şi China; şi o organizaţie non-profit care construieşte panouri solare regenerabile în comunităţi care variază de la Appalachia la Amazonul brazilian.

     

  • Dilema de milioane de dolari pe care o are noua conducere a FTX: Cum să ia înapoi sumele colosale donate de Sam Bankman-Fried şi FTX către ONG-uri fix înainte să intre în faliment. Banii, furaţi de la clienţi, fie au fost deja cheltuiţi, fie au trecut prin prea multe mâini ca să mai aibă urmă

    Sam Bankman-Fried şi FTX au împărţit milioane de dolari în donaţii caritabile. Acum, noua conducere le cere înapoi. Cu toate acestea, o parte din bani a fost deja cheltuită, iar donaţiile au trecut prin nenumărate surse şi acorduri care se dovedesc a fi dificil de contabilizat, scrie WSJ. 

    Bankman-Fried, FTX şi afiliaţii săi au folosit banii furaţi de la clienţi pentru a vărsa miliarde de dolari în pariuri riscante care au făcut implozie, potrivit procurorilor federali şi autorităţilor de reglementare. Compania s-a prăbuşit în faliment în noiembrie.

    Dezastrul continuă să se răsfrângă în lumea crypto şi dincolo de ea, în mediul academic, în organizaţii non-profit şi în politică. Noua conducere a FTX, condusă de directorul general John. J. Ray, spune că a fost o provocare să determine activele şi pasivele companiei şi chiar şi câte conturi bancare deţinea. Clienţii ai căror bani sunt blocaţi la bursa de criptografii se întreabă dacă îi vor mai recupera vreodată. Ray le-a cerut răbdare, dar a avertizat că va fi un drum dificil.

    Procurorii federali au declarat că Bankman-Fried a folosit depozitele clienţilor pentru a-şi finanţa firma de tranzacţionare şi pentru a face donaţii politice, iar autorităţile de reglementare au spus că a folosit banii clienţilor şi pentru cheltuieli personale, cum ar fi cumpărarea unor imobile luxoase.

    Bankman-Fried a pledat nevinovat la acuzaţiile procurorilor. Purtătorul său de cuvânt a declarat că donaţiile caritabile au provenit în totalitate din profiturile de tranzacţionare, şi nu din depozitele clienţilor.

    Noua conducere a FTX încearcă, de asemenea, să recupereze donaţiile pe care Bankman-Fried şi alţi directori le-au făcut către politicieni şi grupuri politice.

    Compania a declarat într-un comunicat de presă că noua sa conducere a fost abordată de “o serie de beneficiari de contribuţii sau alte plăţi” de la FTX care doresc să returneze banii. Compania i-a îndemnat şi pe alţii să facă acelaşi lucru. Pentru cei care nu o fac, FTX a declarat că va “începe acţiuni în faţa instanţei de faliment” pentru a solicita returnarea banilor, cu dobândă.

    Future Fund, principala ramură caritabilă a FTX, a promis peste 160 de milioane de dolari la peste 110 organizaţii non-profit până în septembrie, potrivit site-ului său de internet, care a dispărut. Printre beneficiarii de granturi se numărau start-up-uri biotehnologice şi cercetători universitari care lucrează la vaccinuri Covid-19 şi studii de pregătire pentru pandemii; programe care oferă resurse online şi mentorat studenţilor din domeniul STEM din zone subdezvoltate din India şi China; şi o organizaţie non-profit care construieşte panouri solare regenerabile în comunităţi care variază de la Appalachia la Amazonul brazilian.

     

  • Care este obiectul de doar 14 lire sterline care a răscolit toată Marea Britanie şi care este legătura acestuia cu Casa Regală

    Marea Britanie se cutremură după ce „Spare”, autobiografia prinţului Harry, care a ajuns dintr-o greşeală pe piaţă, dezgroapă cele mai murdare secrete ale familiei regale. În carte, prinţul recunoaşte că a consumat cocaină la vârsta de 17 ani şi că a ucis 25 de oameni în Afghanistan, iar lista episoadelor şocante este lungă, scrie skynews.com

    Prinţul Harry mai dezvăluie în carte că a fost atacat şi lovit de William în timpul unei dispute legate de căsătoria cu Megan Markle.

    „Totul s-a întâmplat foarte repede, m-a apucat de guler, rupându-mi colierul şi m-a trântit la podea. Apoi am aterizat pe bolul cainelui câinelui, care s-a spart sub greutatea mea”, ar fi scris Harry în carte.

    Incidentul ar fi avut loc la Nottingham Cottage în 2019, când prinţul Harry locuia acolo, iar disputa a început când William a sosit şi a început să se plâng de Meghan, pe care a numito „dificilă” şi „nepoliticoasă”.

    Mai mult, atunci când a fost vorba despre moartea reginei Elisabeta a II-a, prinţul ar fi aflat prima oară teribila veste nu de la familie, ci de pe site-ul celebrului post de televiziune britanic BBC.

    „Am verificat pagina BBC. Aşa am aflat că bunica mea murise. Tatăl meu devenise rege. Mi-am pus o cravat neagră şi am coborât din avion pe o ploaie torenţială”, mai scrie prinţul în autobiografia sa.

    Printre alte dezvăluiri făcute de Ducele de Sussex se numără şi faptul că atât el cât şi fratele său William i-au cerut regelui Charles să nu se căsătorească cu regina consoartă Camilla, dar şi un episod în care Harry apelează la o vrăjitoare după moartea reginei Elisabeta, precum şi o încercare de redeschidere a anchetei privind moartea prinţesei Diana, care după spusele prinţului, s-a soldat cu o descurajare puternică.

    „Spare” ar fi ajuns din greşeală pe rafturile librăriilor din Spania, cu cinci zile înainte de lansarea oficială. Oamenii apropiaţi ai familiei regale sunt de părere că în ciuda dezvăluirilor din carte, familia nu va reacţiona la acest episod. Totodată, este poate mai clar ca niciodată că prinţul şi familia sa nu se vor împăca prea curând.

     

  • Ce spune un proprietar de restaurant despre legea bacşişului: Sorin Barbu, La Finca by Alioli: Impozitarea bacşişului va face ce nu a reuşit pandemia, ne va lăsa fără oameni

    Sorin Barbu, proprietarul restaurantului La Finca by Alioli, al lanţului de pescării La Pescaderia şi al băcăniei Jamoneria, spune că legea bacşişului în forma ei actuală va duce la o plecare a oamenilor către alte industrii.

    De la 1 ianuarie a intrat în vigoare legea bacşişului, astfel că acum această sumă de bani lăsată în mod voluntar de către clienţi este ilustrată separat pe bon şi este fiscalizată. Mai exact, angajatul plăteşte 10% impozit pe bacşiş, fie acesta achitat de client cu cardul, fie cash.

    „Fiscalizarea bacşişului cash este foarte grea. Plus că suma plătită de clienţi drept bacşiş va scădea pentru că oamenii, clienţii, vor zice că nu vor să dea bani la stat. Anterior, media era de 8% din valoarea comenzii drept tips.”

    Antreprenorul e astfel de părere că legea va reuşi să facă ce nu a reuşit pandemia – să lase restaurantele şi barurile fără ospătari şi bucătari.

    „Majoritatea angajaţilor din HoReCa trăiesc din tips. Nu doar material, dar şi psihologic, ei pot evalua o “zi bună”, care să îi motiveze, după bacşişul calculat la finalul zilei. Tipsul reprezintă banii de lapte pentru copil, lăsaţi pe masă soţiei înainte să plece la serviciu. Tipsul reprezintă banii din care părinţii cumpără copiilor “ceva bun” la finalul unei zi lungi de muncă în care nu au putut petrece mai mult timp cu familia.”

    Sorin Barbu adaugă că aproape o treime din angajaţii cu care a interacţionat în cei peste 10 ani de când activează în industrie au popriri pe salariu, iar bacşişul este sursa lor de venit pe care se bazează. Fiscalizarea şi impozitarea acestuia îi va determina pe mulţi oameni să plece. El spune că unii vor orienta către retail sau către curierat, industrii care angajează puternic, dar alţii vor pleca din ţară.

    „Într-o ţară în care salariile din industria ospitalităţii sunt printre cele mai mici din Europa şi unde impozitele nu sunt corelate în niciun fel cu ceea ce ne oferă statul, legile de acest fel ne îngreunează şi mai mult munca de zi cu zi.”

    Mai exact, el spune că angajatul nu vede de ce să plătească impozit pe bacşiş în contextul în care de banii aceştia el nu primeşte de la stat, ca în Occident, un sistem sanitar bun sau un sistem de învăţământ modern.

    „Sunt restaurante care au decis să susţină ele cei 10% aferenţi impozitului ca să nu piarda angajaţi”, spune antreprenorul fără a oferi nume.

    Din punctul de vedere al acestei legi, bacşişul este orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către anumiţi operatori: cei care operează pe codul CAEN de restaurante (5610) şi/sau baruri (5630).

    Proprietarul restaurantului cu specific spaniol La Finca spune că are 30 de oameni în restaurante. Temerea lui e că cei mai mulţi oameni din industrie care vor pleca vor fi ospătarii. De regulă, aceştia au salarii mai mici pentru că primesc o pondere mai mare din bacşiş. În cazul lui, Sorin Barbu spune că bacşişul se împarte egal între toţi oamenii, după modelul din Spania, unde el a trăit mulţi ani. Există însă restaurante unde se fac diferenţe, iar ospătarii ajung să ia 60% versus 40% oamenii din bucătărie. Şi salariile sunt diferite.

    „Noi împărţim bacşişul în fiecare seară pentru că oamenii sunt obişnuiţi cu modelul acesta. Am înţeles că sunt unele localuri unde bacşişul se va împărţi la final de lună, dar oamenii nu sunt obişnuiţi aşa, mulţi trăiesc de la o zi la alta.”
    Sorin Barbu adaugă că în Spania un ospătar ajunge să câştige 1.100-1.200 de euro, dar lucrează 5-6 zile pe săptămână. În România, oamenii lucrează două zile cu două zile şi atunci un ospătar ajunge să câştige 700 de euro salariu şi asta în Bucureşti doar. Dar, ca restaurant, ca să funcţionezi ai nevoie de doi ospătari.

    „În ţara noastră, a doua cea mai săracă din Europa după Bulgaria, meseria de ospătar nu e văzută bine. Nimeni nu se laudă aici că e ospătar. Dacă pe lângă asta mai şi impozitezi bacşişul, oamenii vor pleca. Plus că eu cred că suma încasată de oameni va scădea.”

    ZF a calculat ieri cât ar putea încasa statul din acest impozit. În 2019, cel mai bun an pentru industria HoReCa, încasările raportate de companiile care au declarat unul dintre cele două CAEN-uri s-au ridicat la 17,5 mld. lei. Ţinând cont că 2022 a fost un an bun, fară restricţii pentru industria ospitalităţii, şi că jucătorii din domeniu spun că este comparabil cu 2019, ZF a estimat încasări similare anul trecut pentru acest sector.

    Astfel, românii au lăsat anul trecut 17-18 mld. lei în restaurante, cafenele şi baruri. Ţinând cont că nu în toate unităţile de HoReCa se lasă bacşiş şi oricum nu toţi clienţii fac asta, pornind de la încasări de 10 mld. lei şi o medie de 10% a bacşişului, rezultă că suma totală ce intra anual în buzunarele salariaţilor e de 1 mld. lei. La un impozit de 10%, rezultă că statul ar încasa 100 mil. lei, arată estimările ZF.

    „Cu legea asta o să ajungem să avem doar fast-food-uri (unde bacşişul e mic sau inexistent – n.red.) ori restaurante care folosesc personal din Asia sau aplicaţii.”

    Totuşi, angajaţii din Sri Lanka sau din alte ţări din Asia nu sunt o soluţie pe termen lung, spune Sorin Barbu. Ei nu se vor integra aşa cum s-au integrat românii în Spania sau Italia pentru că ei nu vin aici cu gândul de a rămâne.

    În opinia lui, singurul avantaj al legii e că acum se poate lăsa bacşiş şi pe card, lucru care înainte nu era de multe ori posibil.

     

     

     

  • Toată Marea Britanie vorbeşte despre un singur lucru în aceste zile, cartea prinţului Harry, care dezgroapă secretele murdare ale familiei regale: Droguri, bani, bătăi, etc. Cartea costă numai 14 lire sterline

    Marea Britanie se cutremură după ce „Spare”, autobiografia prinţului Harry, care a ajuns dintr-o greşeală pe piaţă, dezgroapă cele mai murdare secrete ale familiei regale. În carte, prinţul recunoaşte că a consumat cocaină la vârsta de 17 ani şi că a ucis 25 de oameni în Afghanistan, iar lista episoadelor şocante este lungă, scrie skynews.com

    Prinţul Harry mai dezvăluie în carte că a fost atacat şi lovit de William în timpul unei dispute legate de căsătoria cu Megan Markle.

    „Totul s-a întâmplat foarte repede, m-a apucat de guler, rupându-mi colierul şi m-a trântit la podea. Apoi am aterizat pe bolul cainelui câinelui, care s-a spart sub greutatea mea”, ar fi scris Harry în carte.

    Incidentul ar fi avut loc la Nottingham Cottage în 2019, când prinţul Harry locuia acolo, iar disputa a început când William a sosit şi a început să se plâng de Meghan, pe care a numito „dificilă” şi „nepoliticoasă”.

    Mai mult, atunci când a fost vorba despre moartea reginei Elisabeta a II-a, prinţul ar fi aflat prima oară teribila veste nu de la familie, ci de pe site-ul celebrului post de televiziune britanic BBC.

    „Am verificat pagina BBC. Aşa am aflat că bunica mea murise. Tatăl meu devenise rege. Mi-am pus o cravat neagră şi am coborât din avion pe o ploaie torenţială”, mai scrie prinţul în autobiografia sa.

    Printre alte dezvăluiri făcute de Ducele de Sussex se numără şi faptul că atât el cât şi fratele său William i-au cerut regelui Charles să nu se căsătorească cu regina consoartă Camilla, dar şi un episod în care Harry apelează la o vrăjitoare după moartea reginei Elisabeta, precum şi o încercare de redeschidere a anchetei privind moartea prinţesei Diana, care după spusele prinţului, s-a soldat cu o descurajare puternică.

    „Spare” ar fi ajuns din greşeală pe rafturile librăriilor din Spania, cu cinci zile înainte de lansarea oficială. Oamenii apropiaţi ai familiei regale sunt de părere că în ciuda dezvăluirilor din carte, familia nu va reacţiona la acest episod. Totodată, este poate mai clar ca niciodată că prinţul şi familia sa nu se vor împăca prea curând.

     

  • Studiu Revolut: Românii şi britanici sunt cei mai preocupaţi de economisire în 2023; doar 1% dintre români spun că vor să ia un credit ipotecar în acest an, sub media europeană de 3%

    Europenii adoptă în 2023 un comportament financiar prudent, fiind sunt preocupaţi să îşi protejeze bunurile şi proprietăţile imobiliare, sănătatea sau chiar viaţa, mai degrabă decât să investească în noi instrumente financiare sau să îşi crească nivelul de îndatorare prin împrumuturi şi credite, arată un sondaj realizat de Revolut şi Dynata în rândul a 8.032 de respondenţi din opt ţări europene, din care 1.000 de români

    Puţin peste un sfert din europeni (27%) intenţionează să economisească, iar britanicii şi românii sunt cei mai interesaţi să pună bani deoparte (36%), urmaţi de francezi (35%).

    În România, şi bărbaţii şi femeile manifestă un interes ridicat pentru economisire, depozitele de economii fiind pe primul loc în opţiunile lor privind instrumentele financiare luate în calcul în 2023, cu 35% dintre respondenţi, în rândul femeilor, respectiv 36% dintre bărbaţi.

    În ceea ce priveşte topul pe regiuni al românilor orientaţi spre economisire, pe primul loc se află sud-estul ţării (42%), urmat de Bucureşti-Ilfov (39%) şi sud-vestul ţării, inclusiv Oltenia (38%).

    În schimb, apetitul pentru credite ipotecare s-a redus considerabil, doar 3% dintre intervievaţi fiind interesaţi de obţinerea unui astfel de produs, cu cea mai scăzută intenţie de cumpărare în Franţa (0,6%) sau România (1%) şi cea mai ridicată în Lituania sau Spania (5,4%).

    Segmentul de vârstă 25-34 este cel mai dispus să ia un credit în 2023, cu o medie de 5,1% la nivel european, aceeaşi categorie care înregistrează un procent superior mediei pieţei şi în România (1,50% faţă de 1%). Potrivit sondajului, acest interes scăzut este întreţinut atât de regimul proprietăţii, cât şi de costul finanţării achiziţiei de locuinţe. România este ţara europeană cu cei mai mulţi proprietari de locuinţe (95%, în 2021, conform Eurostat), în timp ce Germania are cea mai scăzută rată de proprietari (49,5% faţă de 50,5% chiriaşi), media europeană fiind de 70% proprietari vs. 30% chiriaşi.

    În acelaşi timp, europenii sunt mult mai preocupaţi în 2023 de protejarea averii prezente decât de sporirea acesteia prin investiţii cu risc ridicat sau de satisfacerea unor nevoi. De asemenea, 18% dintre respondenţii europeni iau în calcul să ţină mai degrabă banii în numerar, la îndemână, decât să îi plaseze în diverse instrumente financiar-bancare.

    Patru din zece europeni intenţionează să achiziţioneze asigurări de casă şi maşină în noul an. Asigurările de locuinţe (18%) alături de asigurările auto (22%) sunt pe locurile doi, respectiv trei, în lista produselor financiare pentru care consumatorii se pregătesc să aloce fonduri, în 2023. În ceea ce priveşte finanţarea unor nevoi imediate, cardul de credit este, în continuare, cel mai atractiv produs pentru europeni (cu 13% dintre respondenţi). Acest produs se bucură de o mare popularitate printre italieni (19%) şi britanici (18%) şi este preferat de Generaţia Z (17%, al treilea produs financiar ca intenţie de cumpărare în 2023, după conturile de economisire – 33% şi criptomonede 22%).

    În România, femeile sunt mai degrabă adeptele unui comportament precaut şi axat pe prevenţie (17% optează pentru asigurările de casă şi 16% pentru asigurările auto), în timp ce bărbaţii sunt mai atraşi de risc.

    Asigurările auto (26%) şi cardurile de credit (19%) sunt devansate de criptomonede (27%) în topul instrumentelor financiare avute în vedere de bărbaţii români, în 2023, potrivit Revolut.

    Românii, cu 21%, sunt europenii cu cea mai favorabilă atitudine faţă de criptomonede, în 2023, urmaţi de polonezi şi italieni (11%). 

    O altă caracteristică a pieţei locale este orientarea tot mai accentuată spre instrumente financiare fără cash, media la nivel naţional privind intenţia de a deţine numerar fiind inferioară celei europene – 13% dintre respondenţi români iau în calcul să ţină banii la saltea, faţă de 18% la nivel european.

    Cel mai mare procent al răspunsurilor favorabile acestui comportament se înregistrează în Germania (26%), iar cel mai mic în Regatul Unit (11%).

    La nivel european, femeile preferă economiile în cash mai mult ca bărbaţii (19% faţă de 17%), iar opţiunea „banilor ţinuţi la saltea” este, cum era previzibil, influenţată de vârstă – procentul creşte de la 15,6% (18-24 de ani) la aproape 20% (peste 45 de ani).

    În România, diferenţa dintre cele două genuri în această privinţă este şi mai mare (16% la femei faţă de 10% la bărbaţi), dar mediile sunt inferioare celor înregistrate în rândul consumatorilor europeni, pentru fiecare gen.

    ”Surprinzătoare este inversarea preferinţei pentru numerar la segmentele de vârstă, unde, contrar trendului european, cei mai tineri (18-24 de ani) preferă să ţină banii la saltea într-o proporţie mai mare (18%) decât cei peste 55 de ani (11%). O explicaţie posibilă este aceea că segmentele mai mature de populaţie sunt mai preocupate de economisire şi mai familiarizate cu produsele financiar-bancare sau cu instrumentele de investiţii”, se mai arată în comunicat.

    La nivel regional, românii din vestul ţării sunt mai degrabă susţinătorii banilor pe card sau la bancă, doar 8% indicând banii la saltea drept una dintre variantele de a-şi gestiona fondurile în 2023. La polul opus se află, cu 14%, respondenţii din nord-estul ţării şi Muntenia.

     

  • 2023, anul finanţărilor europene? Degeaba stau pe sacii de bani ministerele şi autorităţile, dacă aceşti bani nu ajung în economie – la oameni, în gospodării, în ferme, în spitale sau în companii. Mergeţi după beneficiari să le daţi banii, nu mai staţi în birouri în ministere. Pe când un recensământ al modului de cheltuire a fondurilor europene?

    În 1999, un bancher de la BNP Paribas, cea mai mare bancă franceză, care tocmai deschisese o filială la Bucureşti, se mira de „strategia” de vânzări din sistemul bancar local de atunci într-un interviu pentru ZF: aici bancherii aşteaptă să vină clienţii la bancă şi nu se duc după clienţi să-i întrebe ce nevoi au. Nu aşa se face, spunea el.

    Astăzi, bancherii iau informaţii despre companii, inclusiv decupând articole din ziare de business, şi se duc după clienţi. Competiţia aduce business-ul, chiar şi într-o perioada ca aceasta, de creştere a dobânzilor şi de retragere în general a finanţărilor.

    Aceeşi politică ar trebui aplicată la nivelul instituţiilor care au cele 80 miliarde de euro de la UE sub administrare – fonduri structurale şi PNRR. Degeaba stau pe sacii de bani Ministerul Fondurilor Europene, Autorităţile de Management din ţară, Ministerul Energiei, Ministerul Digitalizării şi cel al Agriculturii sau Ministerul Sănătăţii, dacă aceşti bani nu ajung în economie – la oameni, în gospodării, în ferme, în spitale sau în companii.

    2023 ar trebui să fie anul fondurilor europene dacă există ambiţia de a menţine economia pe creştere, însă aceeaşi abordare de până acum, cu Ministerul Fondurilor sau celelalte instituţii aşteptând aplicaţii de la beneficiari, ar trebui schimbată pentru un obiectiv de absorbţie de minim 2% din PIB, adică 6 miliarde de euro pe an.

    Aceste ministere şi instituţii ar trebui să se ducă ele după beneficiari, iar activitatea lor să fie evaluată în funcţie de banii distribuţi lunar din PNRR sau din fonduri structurale pentru beneficiarii din coordonarea lor.

    Nu merge cum spune spre exemplu ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila: ce să facem că nu vin medicii de familie să aplice pentru finanţare cu echipamente a cabinetelor medicale. Nu. Tu ca guvern eşti responsabil să te duci la aceşti medici, să le faci fişele de aplicare pe baza datelor pe care oricum le ai şi ei doar să-şi dea o semnătură sau o opţiune: vreau un ecograf de tip A, B sau C, vreau echipamentul X, Y sau Z.

    Treaba medicului este să ofere consultaţii pacienţilor. Guvernul, dacă a împrumutat România cu 15 miliarde de euro în PNRR pe 30 de ani, a făcut-o pentru pacienţii şi medicii României, iar ministrul Sănătăţii şi toţi angajaţii din minister asta au de făcut: să echipeze cabinetele, clinicile şi spitalele publice cu echipamente finanţate cu bani de la UE. Ei să se ducă cu echipamentele. Cioc-cioc la uşă: v-am adus ecograful. Nu să se vaiete că nu vin medicii de familie şi spitalele să aplice pentru finanţare. Că dacă rămân cu miliarde de euro pentru sănătate necheltuite şi asiguraţii trebuie să se ducă în privat să dea 400 de lei pentru un ecograf e responsabilitatea lor.  Că au luat banii de la UE şi nu i-au cheltuit pentru cetăţenii care le plătesc salariile.

    Situaţia este valabilă şi pentru celalalte ministere sau autorităţi judeţene. Cine face primul o evaluare a unei localităţi oarecare din rural sau urban din punct de vedere al absorbţiei fondurilor UE? Să luăm comuna Adunaţii Copăceni din judeţul Giurgiu. Câte întreprinderi au luat şi cum au folosit banii europeni, câţi din medicii de familie au primit finanţare, câte şcoli, câte gospodării şi ce fermieri. Cine a luat, cum i-ai folosit, ce rezultate a avut, cine n-a luat şi ce ar trebui să facă să ia.

    Tocmai au fost publicate primele rezultate ale recensământului populaţiei. Pe când un recensământ al modului de cheltuire a fondurilor europene? Aşa cum vedem câte locuinţe avem şi cum sunt echipate, să vedem câte din cele 3 milioane de ferme din România au primit finanţare de la UE pentru creşterea animalelor, câte pentru legumicultură, câte pentru producţia de lapte? Cum stăm cu absorbţia, comună cu comună din România? Unde sunt Consiliile Judeţene cu evaluările?

    Pornim de la firul ierbii, de acolo de unde ar trebui să ajungă banii: gospodării, ferme, şcoli, spitale, companii –  în strategia privind fondurile UE şi nu de la centru, unde se anunţă pompos un proiect sau două pe săptămână.

    Şi restul? Să-i vedem pe cei care nu au luat, nu pe cei care au luat. Un profesor vrea să vadă ce nu ştie un copil, cum îl poate ridica de la nota 7 la 9. Pentru că rosturilor fondurilor UE este să acopere golurile, să niveleze diferenţele de dezvoltare, să vină acolo unde capitalul privat nu vine pentru că nu ies calculele de profit.

    Fondurile UE şi din PNRR ar trebui să fie precum electrificarea. Dacă nu ajunge la toţi, este degeaba. Pentru că aceasta este rostul lor: finanţarea publică să acopere necesarul de dezvoltare, printr-un efort comun.

    La sfârşitul lui 2023 se fac 17 ani de când România este membră UE. Întâmplător, 17X17X7 egal 2023. Câte exerciţii bugetare de 7 ani vor mai trebui pentru ca nivelul de dezvoltare de aici să ajungă acolo unde toată lumea visa în 2007?