În cadrul Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), o bancă a acceptat să şteargă 446.000 de lei din soldul creditului unui consumator, cu condiţia ca cei doi codebitori să achite suma de 800.000 de lei şi să încheie, astfel, un credit contractat în 2007.
„Este un caz unic nu doar prin sumele implicate, ci şi prin efortul făcut de ambele părţi să ajungă la un compromis. Consumatorul a solicitat concilierea deoarece făcuse mai multe restructurări ale acestui împrumut şi nu reuşise să respecte termenele de rambursare. Practic, nu mai putea plăti ratele mari la care se angajase. Scenariul pe care l-a propus consumatorul era ca banca să reducă soldul de la 1,2 milioane de lei la 960 de mii de lei, iar datoria rămasă să fie achitată în următorii zece ani. Scenariul iniţial cu care venise banca în conciliere era să prelungească doar cu câteva luni termenul de plată şi să nu acorde niciun discount, ţinând cont că pentru acest împrumut începuseră deja procedurile de executare. De aici au început negocierile care au durat 165 de zile şi în care am purtat peste 10 runde de negocieri. Particularitatea cazului nu este doar reducerea oferită de bancă, ci şi efortul şi resursele angajate de consumator. Pot spune că în negociere am ajuns la mijloc: am obţinut un termen scurt de plată pentru cei 800 de mii de lei, aşa cum îşi dorea banca şi o reducere consistentă a soldului, de peste 400 de mii de lei, aşa cum îşi dorea consumatorul. Din fericire, consumatorul a reuşit să obţină un alt împrumut, de la o altă bancă, şi a achitat suma de 800 de mii de lei integral, aşa cum solicitase banca. A fost unul dintre puţinele cazuri în care ambele părţi au făcut compromisuri serioase şi au implicat eforturi financiare mari”, spune Alina Radu, conciliator CSALB şi avocat.
Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naţionale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB: „Cazul soluţionat în cadrul CSALB, în care regăsim o sumă importantă ştearsă de o bancă din soldul unui consumator, arată două lucruri: în primul rând faptul că băncile sunt deschise la negocieri cu toate categoriile de consumatori, deoarece inclusiv cei care au o situaţie financiară bună pot avea dificultăţi în a-şi achita datoriile. În al doilea rând, cazul arată o realitate economică în care avertismentul nostru privind amânarea achiziţionării unui credit ipotecar într-o perioadă a dobânzilor ridicate are relevanţă în funcţie de tipologia de consumatori: pentru cei cu posibilităţi financiare limitate decizia unui împrumut ar putea fi riscantă în raport cu propria situaţie. Nu la fel stau lucrurile pentru cei care iau împrumuturi pentru investiţii sau care au un nivel al veniturilor ridicat. Din moment ce unii oameni sunt eligibili pentru a obţine o finanţare care să le permită achitarea a 800 de mii de lei pentru a închide un alt credit, contractarea unui nou împrumut va crea mai puţine dificultăţi în cazul lor, chiar dacă vorbim în prezent de dobânzi mari şi de condiţii macroeconomice dificile. Pentru consumatorii cu venituri medii, însă, orice 100 de lei în plus la rată contează. Deşi ROBOR a scăzut, iar inflaţia pare că urmează un trend descendent, contextul ne îndeamnă să fim precauţi, cel puţin anul acesta. Decât să iei un credit acum, la o dobândă mare şi să te gândeşti că această dobândă se poate reduce într-un viitor greu previzibil, ar putea fi o variantă mai avantajoasă în acest moment să economiseşti la bancă sumele aferente ratelor pentru achiziţia pe care o doreşti. În acest fel exersezi şi uşurinţa sau dificultatea, după caz, cu care vei achita ratele în viitorul apropiat, îţi formezi o disciplină de economisire şi de rambursare a unui împrumut şi câştigi atât un avans mai consistent pentru creditul dorit, cât şi siguranţă în această perioadă de incertitudini. Nu este deloc şocantă (aşa cum au catalogat-o unele publicaţii media) recomandarea la cumpătare, la prudenţă şi la analiză temeinică înaintea contractării unui împrumut pentru o perioadă îndelungată! Mai ales că această recomandare vine într-un moment de imprevizibilitate financiară, iar istoria ultimilor 15 ani ne arată că tot ce s-a petrecut pe plan internaţional a fost resimţit puternic şi de consumatorii români: începând cu criza financiară din 2008-2009, continuând cu dificultăţile generate de aprecierea francului elveţian din 2015 şi, în final, cu criza sanitară din 2020 şi cu creşterile semnificative de preţuri generate în principal de războiul de la graniţele noastre, aflat în plină desfăşurare.”
În primele două luni ale acestui an au fost înregistrate 550 de cereri de negociere (355 adresate băncilor şi 195 pentru IFN-uri), din care s-au format 130 dosare de conciliere (128 în raport cu băncile şi 2 în raport cu IFN-urile). Alte 75 de cereri au fost soluţionate direct de către părţi, după sesizarea CSALB (25 cu băncile şi 50 cu IFN-urile).
Negocierile dintre consumatori şi bănci s-au rezolvat în doar 25 de zile în anul 2022, fiind cea mai bună medie de la înfiinţarea Centrului. Acest lucru demonstrează disponibilitatea părţilor de a găsi rapid o soluţie, prin compromis reciproc, dar şi perfecţionarea mecanismelor de conciliere prin scurtarea timpului de răspuns din partea băncilor şi consumatorilor.
Deşi timpul maxim de soluţionare a unei negocieri în cadrul CSALB este de 90 de zile şi poate depăşi acest termen în cazul negocierilor mai complicate (potrivit OG nr.38/2015), în ultimii patru ani asistăm la scurtarea duratei medii în care se finalizează o conciliere. Astfel, în comparaţie cu anii 2019 şi 2020, se ajunge de peste două ori mai repede la o soluţie. 90% dintre cele 658 de negocieri dintre consumatori şi bănci purtate anul trecut în cadrul CSALB s-au încheiat cu acceptarea de către ambele părţi a soluţiilor propuse de conciliatorii Centrului.
Cele mai rapide înţelegeri au fost finalizate în 2022 într-o singură zi (10 cazuri), dar au existat şi 13 negocieri mult mai dificile, care s-au încheiat după 150 de zile. Negocierile sunt gratuite pentru consumatori, iar decizia la care se ajunge (chiar într-un timp atât de scurt) are puterea unei hotărâri în instanţă.