Tag: autostrazi

  • Câteva date simple, 
scoase din context

    În acest număr al revistei am făcut un alt infografic care arată că în vremea lui Ştefan cel Mare la noi erau mai multe vite pe cap de locuitor decât în prezent. Scăderea este accentuată după 1990 şi se manifestă mai oriunde în lume, numai că noi stăm de două ori mai rău decât francezii sau bulgarii.

    Sunt date simple, scoase din context, dar grăitoare în simplitatea lor. Nu trebuie să îmi spună cineva cum e cu modernizarea sau cu creşterea populaţiei sau care este diferenţa dintre o autostradă şi un drum pietruit. Dar pietrarii lui Carol I nu lucrau cu basculante sau cu alte utilaje moderne, iar faptul că răzeşii lui Ştefan puteau ţine o vacă de familie, iar ţăranii de astăzi nu, chiar nu-l pricep.

    Şi vreau să mai ofer alte câteva date simple, scoase din context. Nu înainte de a remarca uluitoarea muncă depusă de cei ce au re-alizat unul dintre cele mai folositoare situri din România, în opinia mea; este vorba de Biblioteca Digitală a Bucureştilor – www.digibuc.ro, unde veţi putea găsi colecţii impresionante de publicaţii şi cărţi vechi, disponibile gratuit. Colecţia ziarului Adevărul începând cu 1888, Albina sau Furnica, anuare şi almanahuri, Moftul Român sau Monitorul Oficial, o uluitoare colecţie de istorie şi viaţă, din poate cea mai bună perioadă a României.
    De ce spun poate cea mai bună perioadă a României? Pentru că, răsfoind toate acele publicaţii, simţi o lume vie, activă, în eferves-cenţă, conectată, conştientă de cine este şi care este locul ei în lume. Numele care semnau, relaţiile pe care le invocau, problemele discutate, ba chiar şi banalele reclame, care ar apărea stângace astăzi, dar care promovau mărfuri şi produse şi producători locali.

    O ”Revistă a fundaţiilor regale„ din 1940 vorbeşte cu mândrie de marina comercială, formată din ”26 vase de Mare, reprezentând 58.204 tone registru net, şi 963 vase de Dunăre cu 541.333 tone motrice„. Câte tone motrice or fi acum?

    În acelaşi număr Ionel Teodoreanu adresa o epistolă poetică unui confrate scriitor din anul 2200: ”Camarad de dincolo, pleacă-te din depărtarea ta peste adâncul în care mă aflu şi ascultă glasul meu stins, rămas întru tine„.
    Şi mai departe: ”Analele economice şi statistice„ din iulie – decembrie 1939 vorbeşte de întreţinerea a 5.136 de cantine şcolare, unde mâncau 158.273 de copii. Curios, am căutat să aflu dacă există aşa ceva şi acum; o ştire a unei televiziuni mă informa că numărul cantinelor şcolare din Bucureşti s-a dublat. ”Uau„, am exclamat, dar mi-am înghiţit rapid ”uau„-ul – era vorba de 40 de unităţi.

    Şi mai departe. Aceleaşi anale economice au câteva date despre consumul de alimente: pe cap de locuitor consumul de lapte era în 1939 de peste 44 de litri. Astăzi este 12 litri. Consumul de brânzeturi era de 6,7 kilograme. Astăzi este undeva la 5 kg. Există şi un revers al medaliei: consumul de carne era atunci de 22,6 kilograme/cap de locuitor, astăzi este puţin peste 40 de kilograme.

    În 1929, în România Mare se cultivau 
3 milioane de hectare cu grâu; astăzi se cultivă în jur de 2 milioane. În acelaşi 1929 România era pe locul cinci în topul mondial al producătorilor de petrol, cu o producţie de 
4,3 milioane de tone. Astăzi producem tot cam atât. Me-diul era cât se poate de concurenţial – erau 10 rafinării, mici, ce-i drept, dar zece (astăzi mai sunt 3 mari şi una mai mică). Statul avea pro-priile terenuri petrolifere, pe care le exploata cu mai mare succes decât privaţii.

    Se năşteau în România Mare 600.000 de copii pe an (astăzi se nasc sub 200.000), dar mortalitatea era uriaşă.
    Nu vreau să compar mere cu pere – sunt conştient de tot ce separă acele vremuri de perioada de acum. Dar, repet, citiţi acele publi-caţii cu inima şi veţi descoperi o lume cu probleme, dar în care sunt tentat să spun că oamenii erau şi reprezentau mai mult decât acum – orice va fi însemând asta.

    Ilustrez cu un tablou semnat de Cecilia Cuţescu – Storck, ”Casa familiei de la Balcic„, un loc care m-a vrăjit prin mister şi frumuseţe, chiar dacă timpul şi nepăsarea oamenilor l-au marcat.

  • Rus: România va finaliza 250 de kilometri de autostradă în următorii doi ani

    “În acest moment avem spre 700 kilometri de autostradă în operare. În 2016, cu siguranţă finalizăm şi vom putea circula pe Sibiu – Nădlac, pe Cluj – Borş, cu o excepţie între Mihăieşti şi Suplacu de Barcău, care ar putea fi finalizată în 2017, pe Cluj – Târgu Mureş, Târgu Mureş – Făgăraş, Sibiu – Făgăraş, Făgăraş – Braşov în situaţia în care vom fi extraordinari de activi, dacă nu în 2017. Cu certitudine vor fi încă 250 de kilometri de autostradă în 2016”, a anunţat Rus, într-o conferinţă de presă.

    PLANURILE DE INFRASTRUCTURĂ RUTIERĂ ÎN PERIOADA 2015-2016

    Referindu-se la deschiderile programate în acest, ministrul a enumerat lotul 2 de la Nădlac – Arad (16,6 km), lotul 2 Timişoara – Lugoj  (25,7 kilometri), Gilău – Nădăşelu (8,7 kilometri) şi 4,9 kilometri pe autostrada Bucureşti – Ploieşti.

    Până în anul 2030, România ar urma să construiască 725 kilometri de autostradă, 184 de kilometri de autostradă fazată şi 1.809 kilometri de drum expres, costul total fiind estimat la 28,6 miliarde euro, inclusiv TVA.

    Potrivit informaţiilor prezentate de Rus, sumele pentru investiţiile în infrastructură vor putea fi asigurate în următorii ani din finanţări europene de 6 miliarde euro (incluzând cofinanţarea naţională), acciza la motorină, rovinietă, concesiuni şi parteneriate public-private (4 miliade euro) şi credite de la Banca Europeană de Investiţii, BERD şi Banca Mondială.

    “Există şi sursă BEI, BERD, Banca Mondială pe care nu le-am valorificat cum se cuvine”, a afirmat ministrul Transporturilor.

    Prin programele cu finanţare europeană, România are ka dispoziţie 1 miliard euro pentru perioada de alocare 2007-2013 şi 5 miliade euro pentru intervalul 2014-2020.

    “Ultima scuză este că nu avem bani”, a spus ministrul, arătând că până în prezent principalele probleme în domeniul dezvoltării infrastructurii au fost ineficienţa şi lipsa structurării proiectelor.

    Ministrul a adăugat că după revenirea la Ministerul Transporturilor, “cu arme şi bagaje”, CNADNR va trebui să prezinte un plan de management.

    “În 25 de ani n-am avut niciodată”, a spus Rus.

    CNADNR a inaugurat 50 de kilometri de autostradă anul trecut (22 de kilometri între Orăştie şi Sibiu, respectiv 28 de kilometri între Nădlac şi Arad), mai puţin de jumătate faţă de nivelul din 2013.

    Prezent la evenimentul organizat de ministerul Transporturilor pentru prezentarea priorităţilor infrastructurii rutiere, premierul Victor Ponta a anunţat că Master Planul de Transport trebuie aplicat doar pe baza unui consens pe minimum zece ani între toate forţele politice.

    Documentul de implementare al Master Planului va fi prezentat comisiilor de specialitate din Parlament în următoarele două săptămâni.

     

  • Andreea Neferu, ZF: Dan Şova a fost un dezastru pentru Transporturi. A lăsat autostrăzile în haos

    Un an şi jumătate, între decembrie 2012 şi iunie 2014, a stat Dan Şova, absolvent de ştiinţe juridice, la cârma autostrăzilor şi a drumurilor naţionale din România, fie din postura de ministru delegat pentru proiecte de infrastructură, fie din cea de ministru al transporturilor. Un an şi jumătate în care compania de drumuri, cu un buget „darnic“, de 1,5-2 mld. euro anual, s-a aflat într-un permanent haos, fiind mutată de la un minister la altul şi trezindu-se în situaţia în care multe dintre proiectele sale au fost întârziate.

    Şova a reuşit „performanţa“ de a anunţa planuri megalomanice de autostrăzi, de mii şi mii de kilometri, dar fără să termine niciun kilometru din ce a început. Licitaţiile derulate în timpul mandatului său au fost nu de puţine ori tărăgănate chiar şi cu 9-10 luni (exemplu: Timişoara-Lugoj, lot 2 sau Lugoj-Deva, loturile 2, 3 şi 4). Din acest motiv, anul 2014 a fost unul foarte slab la capitolul deschideri de autostrazi (doar 50 km), iar 2015 se anunţă a fi şi mai sărac din acest punct de vedere (în scenariul optimist, 37 km). În prezent, România are doar 695 de kilometri de autostrăzi, iar în 2015 va fi întrecută chiar şi de la Bulgaria în ceea ce priveşte lungimea reţelei de autostrăzi. Guvernul de la Sofia are în plan să posede la final de an 2015 770 de kilometri de autostrăzi.

    Perioada lui Şova ca şef la Transporturi a fost una mai mult a vorbelor şi promisiunilor decât a faptelor, cu o plăcere inexplicabilă pentru apariţii la televizor şi conferinţe de presă în care se discuta mai multe despre planuri decât despre realizări. Au fost puse pe hârtie mai multe proiecte, dar puţine au fost cele care au văzut lumina zilei pe teren. Mai mult, din cauza acestui haos, Şova a mâncat din potenţialul de creştere economică al României, pentru că lipsa unor investiţii consistente în infrastructură s-a tradus printr-un sector mai mic al construcţiilor. Iar sectorul construcţiilor, deşi are unul dintre cei mai mari factori de multiplicare în economie, nu reuşeşte să iasă din criză din 2009 şi încă se zbate în noroi.

    Mai multe pe zf.ro

  • 2015, cel mai prost an din ultimii opt la capitolul autostrăzi. Doar zece kilometri vor fi deschişi circulaţiei

    Anul 2015 va fi cel mai slab de după 2008 la capitolul deschideri de autostrăzi: doar 10 kilometri, între Pecica şi Arad, au ca termen sigur de finalizare anul acesta, în timp ce alţi 6,5 km, între şoseaua Petricani şi centura Bu­cu­reştiului stau sub semnul întrebării, având în vedere că pe o porţiune de 3 km încă nu există un constructor care să realizeze lucrările.

    Realizările de anul acesta contrastează puternic cu ceea ce estimează alte ţări din regiune că vor finaliza în 2015. Bulgarii spre exemplu mizează pe deschiderea circulaţiei pe 142 de kilometri anul acesta, ceea ce ar duce reţeaua de autostrăzi din ţara de la sud de Dunăre la aproape 770 km, cu circa 60 km în plus faţă de ceea ce va avea România la finalul anului 2015 la capitolul autostrăzi, potrivit datelor transmise ZF de către Ministerul Dez­voltării Re­gio­nale şi Lucrărilor Publice din Bulgaria.

    Şi ungurii au în plan deschiderea circulaţiei pe circa 55 de kilometri de autostrăzi anul acesta, în contextul în care în prezent vecinii de la graniţa de vest au 1.390 de kilometri de drumuri de mare viteză, adică dublu faţă de România, potrivit datelor transmise pentru ZF de către Nemzeti Infra­struktura Fejleszto, echivalentul CNADNR din Ungaria.

    Una dintre autostrăzile pe care guvernul de la Budapesta inten­ţionează să le dea în folosinţă anul acesta este cea dintre localitatea Mako şi graniţa cu România, la Nagylak (Nădlac), ceea ce înseamnă că Ungaria va avea o autostradă continuă, fără întreruperi, care va lega frontiera românească a Unga­riei de cea austriacă.

    Mai multe pe zf.ro

  • Nu voiam de fapt să guvernăm, ci doar să-i civilizăm pe comunişti. Perlele politice ale săptămânii

    “Au furat alţii pentru el şi acum i s-a umflat tărîţa-n pipotă, se crede mare Führer mare. Datorită lui, Germania va acorda României Klausa. Nu contează care, dar să sune bine în urechile Poporului” – C. V. Tudor (PRM) despre Klaus Iohannis

    “Guvernarea pentru noi şi pentru mine niciodată nu a fost un scop în sine, este o posibilitate, este un instrument pentru a pune în aplicare un proiect politic, un program politic sau parte dintr-un proiect politic” – Kelemen Hunor (UDMR)

    “Merg prin toată ţara, pup fiecare mamaie, mai tai cu toporul un lemn, mai beau o palincă” – Marian Vanghelie (ex-PSD) despre felul cum vrea să atragă oameni spre viitorul său partid

    “Cred că singurul român pe care l-ar ajuta real suspendarea lui Traian Băsescu ar fi exact Traian Băsescu” – Daniel Constantin (PC) despre dorinţa lui Dan Voiculescu de a se iniţia o nouă suspendare a preşedintelui

    “Era campanie. Îmi pare rău de multe lucruri pe care le-am spus în campanie şi acum încerc doar, repet, să înţeleg” – premierul Victor Ponta, întrebat dacă îşi menţine afirmaţia că ICCJ va da un verdict nefavorabil în chestiunea incompatibilităţii lui Klaus Iohannis

    “Sperăm în continuare. Altă întrebare?” – Ioan Rus, ministrul transporturilor, întrebat care este stadiul proiectului de autostradă Comarnic-Braşov, pentru care câştigătorii licitaţiei (Vinci, Strabag, Aktor) au fost anunţaţi în dec. 2013

    “Noi mărim bugetul DNA, mărim bugetul ANI, îl dublăm, îl triplăm şi după aceea ne mirăm de ce se întâmplă” – Cristiana Anghel (PC), acuzând decredibilizarea Senatului ca efect al dosarelor DNA
     

  • Prima decizie majoră a Corinei Creţu, comisarul român: 262 de milioane de euro suplimentare de fonduri pentru autostrăzile României

    Printr-o decizie semnată de comisarul european pentru politică regională Corina Creţu au fost alocaţi 262 milioane de euro suplimentari pentru autostrada Arad – Timşoara şi pentru varianata de ocolire a Municipiului Constanţa – ceea ce ridică ridică nivelul contribuţiei al UE la construirea acestor autostrăzi la 439 milioane de euro, informează Comisia Europeană.

    Autostrada Arad-Timişoara şi varianta de ocolire a municipiului Constanţa la nivel de autostradă au fost dateîn folosinţă în 2011 şi, respectiv, 2012. Ele au fost construite cu fonduri de la bugetul de stat, cu granturi de la Comisia Europeană şi cu împrumuturi de la BEI şi BERD.

    Comisia Europeană a aprobat cererea României de a finanţa şi partea de investiţie care fusese acoperităiniţial din împrumuturi. Din această sumă de 439 de milioane de euro, 287 milioane de euro sunt destinaţi autostrăzii Arad-Timişoara şi 151,5 milioane de euro sunt pentru varianta de ocolire a municipiului Constanţala nivel de autostradă. Împreună cu aceste noi alocări, contribuţia UE la construcţia celor două tronsoane de autostradă se ridică la 439 milioane de euro.

    MAI MULTE PE ZF:RO

  • Risipa permanentă din ultimii şapte ani. România a plătit 4,3 mld. euro pe autostrăzi, suficienţi pentru 700 km

    Compania Naţională de Au­tostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a plătit 4,3 miliarde de euro pentru proiecte de autostrăzi în perioada 2008-2014, iar în acelaşi interval reţeaua locală de şosele de mare viteză s-a mărit cu doar  373 de kilometri, numărând în prezent 644 de kilometri, potrivit unei analize a ZF pe baza informaţiilor transmise de compania de drumuri.

    Cu suma pe care CNADNR a cheltuit-o începând din 2008 până în prezent se puteau construi peste 700 de kilometri de autostrăzi, dacă se ia în calcul un cost mediu de 6 milioane de euro/kilometru.

    De ce aceşti bani înghiţiţi de CNADNR s-au văzut în realizări concrete la jumătate faţă de cât s-ar fi putut face şi, mai ales, de ce România continuă să fie la coada Europei la capitolul infrastructură rutieră? 

    Citeşte mai multe despre infrastructura rutieră pe www.zf.ro.

     

  • Starea vremii şi a traficului în ţară la această oră

    În judeţul Constanţa, din cauza vântului puternic, rămân în continuare închise toate porturile.

    Administraţia Naţională de Meteorologie menţine atenţionarea cu codul galben până luni, 27 octombrie ora 2, local în Dobrogea, în special în zona costieră si Delta Dunării, zonă unde se vor semnala intensificări ale vântului ce vor atinge şi depăşi la rafală 55 – 65 km/h.

    Pentru a evita situaţiile nedorite, Poliţia sfătuieşte conducătorii auto ca, înainte de a pleca la drum, să se intereseze cu privire la starea vremii şi a traseului pe care urmează să se deplaseze, să adopte o manieră prudentă la volan, să circule cu o viteză adaptată în permanenţă la condiţiile de drum şi să mărească distanţa de siguranţă faţă de vehiculele dinainte.

  • Rus: Majoritatea studiilor de fezabilitate scoase la licitaţie de Şova pentru autostrăzi rămân valabile

    “Nu există studii de fezabilitate, adică nu ştiu eu să existe studii care să nu răspundă unor nevoi existente astăzi. Deci, majoritatea rămân valabile”, a spus Rus.

    El a arătat că studiile de fezabilitate pentru autostrăzi corespund şi celor privind drumurile expres, exproprierile fiind făcute şi în acest caz ca pentru autostrăzi.

    “Studiile de fezabilitate şi pentru drumurile pe care le vom face expres în acest moment se vor face studii de autostradă, pentru că, am spus, noi vom expropria la regim de autostradă unele zone, chiar dacă în acest moment vom construi un drum expres, urmând ca în timp să se tranforme în autostradă”, a spus Rus.

    El a arătat că între studiul de fezabilitate cu expropiere pentru autostradă şi proiectul tehnic pentru drum expres vor exista diferenţe care vor releva şi diferenţele de cost dintre cele două.

  • Rus revizuieşte targetul lui Şova: doar 650 km noi de autostradă până în 2030, plus drumuri expres

    Proiectele de autostrăzi incluse în Master Plan sunt Sibiu – Braşov (103 km), Ploieşti – Comarnic (49 km), Craiova – Piteşti (115 km), Comarnic – Braşov (54 km), Braşov – Bacău (158 km) şi Gilău – Borş (177 km), costul total estimat pentru aceste proiecte fiind de 6,28 miliarde euro fără TVA, potrivit unui document de sinteză furnizat de Ministerul Transporturilor.

    În plus, Master Planul cuprinde construcţia de drumuri expres însumând aproximativ 2.200 km, fondurile necesare pentru aceste proiecte totalizând circa 17,5 miliarde euro fără TVA.

    În actuala variantă a Master Planului, secţiunea Sibiu – Piteşti, de 115 km, una dintre cele mai aşteptate autostrăzi din România, promisă de autorităţi, figurează ca viitor drum expres.

    Şova afirma în aprilie că România va avea o reţea de 2.440 de kilometri de autostradă în anul 2020. În ultimii doi ani au fost inauguraţi 242 kilometri de autostradă, anul trecut fiind finalizaţi 116 kilometri şi contractate lucrări pentru 247 kilometri.

    România avea, la finele anului trecut, 644 km de autostradă, 16.466 km de drumuri naţionale, 35.587 km de drumuri judeţene şi 32.190 de drumuri comunale. Potrivit documentului, în România nu există drumuri expres.

    Documentul mai prevede construcţia a 2.674 km de drumuri transregionale, 293 km de drumuri EuroTrans şi 172 km de variante ocolitoare, totalul fondurilor necesare pentru dezvoltarea sectorului rutier fiind de 26,1 miliarde euro.

    În sectorul feroviar, proiectele propuse în Master Plan, care includ lucrări de reabilitare sau electrificare şi achiziţie de material rulant, vor necesita o investiţie totală de 19,5 miliarde euro.

    Master Planul include şi proiecte în sectorul naval în valoare de 2,27 miliarde euro, printre acestea numărându-se îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, finalizarea legăturii Bucureşti – Dunăre şi modernizarea porturilor.

    Pe de altă parte, modernizarea aeroporturilor ar costa 599 milioane euro, iar dezvoltarea sectorului intermodal ar necesita fonduri de 165 milioane euro, până în 2030.

    Sectorul de transport din România are nevoie de investiţii de 48,79 miliarde euro în intervalul 2014 – 2030, însă sursele de finanţare însumează 34,98 miliarde euro, echivalentul a 71,7% din necesar. Din cei aproape 35 miliarde euro pe care România îi poate accesa până în 2030, suma de 9,8 miliarde euro va fi asigurată până în 2020, diferenţa de 25,17 miliarde euro urmând să fie disponibilă în intervalul 2021 – 2030.

    Master Planul General de Transport este un document strategic în baza căruia vor putea fi accesate fondurile structurale pentru transport aferente perioadei 2014 – 2020.

    Reprezentanţii Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Transport 2007-2013 (AM POST) s-au întâlnit în perioada 16-18 septembrie 2014 cu reprezentanţii Comisiei Europene, pentru a analiza varianta finală revizuită a raportului privind Master Planul General de Transport pe termen scurt, mediu şi lung.

    În cadrul acestei întâlniri, Comisia Europeană a acceptat ca Master Planul să fie supus dezbaterii publice, a anunţat Ministerul Transporturilor la începutul săptămânii trecute.

    Până la organizarea şedinţelor, reprezentanţii Comisiei au recomandat AM POST adoptarea unor măsuri precum îmbunătăţirea metodologiei de elaborare a Master Planului, prin adăugarea unor scenarii alternative de testare a proiectelor de transport, care să includă criterii de selecţie ce vizează performanţa economică, apartenenţa la reţeaua TEN-T Core şi criterii de mediu, precum şi revizuirea valorilor estimate pentru fiecare proiect în parte.

    În plus, CE a recomandat asumarea reformei feroviare, care presupune o reţea feroviară redusă, introducerea de servicii competitive pentru pasageri, a unui sistem de responsabilizare pentru performanţă şi a unui program de creştere a eficienţei.

    O altă cerinţă a fost acordarea unei atenţii sporite proiectelor care închid coridoarele europene de transport în actuala perioadă de programare.

    Master Planul General de Transport va fi făcut public miercuri, 1 octombrie, când va fi prezentat în cadrul şedinţei comisiilor reunite de transport ale Parlamentului.

    Consultantul statului român pentru realizarea Master Planului este compania americană AECOM, în baza unui contract de 9,5 milioane lei fără TVA, atribuit în 2012. Termenul avansat de autorităţi pentru finalizarea documentului a fost amânat de mai multe ori.