Iniţial, Egiptul a instituit starea de urgenţă în luna aprilie a anului 2017, după două atacuri teroriste comise asupra unor lăcaşuri de cult, soldate cu 45 de morţi. Starea de urgenţă a fost prelungită în lunile iulie şi octombrie.
Abdel Fattah al-Sisi, preşedintele Egiptului, a semnat marţi decretul pentru prelungirea stării de urgenţă.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Privind în urmă, se încheie 12 luni marcate de terorism, de ameninţări, de instabilitate politică şi de un război – cel din Siria – care pare să nu se mai termine. Mai trebuie contorizat, desigur, şi Brexitul; chiar dacă instituţiile europene şi autorităţile britanice par să fi ajuns recent la un acord de principiu, ieşirea Marii Britanii din construcţia europeană e un proces aflat încă la început. România va fi afectată în mod direct, pentru că “divorţul” propriu-zis va avea loc în martie 2019, la câteva luni de la preluarea preşedinţiei Consiliului European de către ţara noastră.
Cel mai dezbătut subiect în paginile publicaţiilor internaţionale trebuie să fi fost, totuşi, primul an de mandat al lui Donald Trump. Marcat de scandaluri ce implică Rusia, Wikileaks sau schimburi de replici cu liderul nord-coreen Kim Jong-Un, conducerea asigurată de miliardarul Trump poate fi cel mai bine ilustrată de mesajele trimise de el pe Twitter.
Preşedinte pe social media
Principala voce a democraţilor – primii contestatari ai lui Trump – a fost, aşa cum era de aşteptat, Hillary Clinton; într-un interviu difuzat de revista Mother Jones, Hillary Clinton a contestat legitimitatea scrutinului prezidenţial desfăşurat în SUA în anul 2016 şi a cerut constituirea unei comisii independente pentru evaluarea impactului pe care l-au avut ingerinţele Rusiei, numindu-l pe preşedintele Donald Trump “naiv” şi “marionetă” a Moscovei. “Nu pot înţelege cum a reuşit să scape de atâtea ori după seria de atacuri, insulte şi comportamente care i-au permis să câştige scrutinul prezidenţial”, a spus Hillary Clinton. Fostul secretar de Stat a afirmat că Donald Trump “a făcut de ruşine Preşedinţia” SUA. “Nu mă gândeam că va fi atât de rău cum este acum”, a subliniat ea, contestând politicile liderului de la Casa Albă.
“Escroaca Hillary Clinton este cea mai mare ratată din toate timpurile. Pur şi simplu nu se poate opri, ceea ce este un lucru bun pentru Partidul Republican. Hillary, mai bine ai continua cu viaţa ta şi mai încearcă peste trei ani!”, a declarat Donald Trump sâmbătă prin Twitter. Nu este prima dată când liderul de la Casa Albă evocă ironic ideea unei noi candidaturi a lui Hillary Clinton. În octombrie, Donald Trump exprima speranţa că Hillary Clinton va candida şi în anul 2020, pentru a o învinge din nou: “Am fost întrebat de curând dacă escroaca Hillary Clinton intenţionează să candideze în 2020. Răspunsul meu a fost: «Sper că da»”.
Deşi a negat în permanenţă acuzaţiile aduse, Trump a fost totuşi nevoit să ia o serie de măsuri pentru a linişti opinia publică. Dintre acestea, a ieşit în evidenţă cel din luna mai, când preşedintele Statelor Unite l-a demis pe James Comey, directorul FBI, deoarece ar fi gestionat în mod inadecvat investigaţia în cazul serverului de e-mail privat utilizat de Hillary Clinton; demiterea a intervenit în contextul anchetei privind ingerinţele Rusiei în campania electorală.
Adio, deci, pe curând!
Revenind la Brexit, cel mai important moment al anului a fost cel în care Theresa May a trimis oficialilor europeni scrisoarea prin care anunţa ieşirea Marii Britanii din uniune. Pentru mulţi britanici şi nu numai, Brexit a devenit ceva extrem de real în acel moment; mulţi sperau la o răsturnare de situaţie, la o revenire pe drumul european, dar euroscepticii – în frunte cu Partidul Independenţei din Marea Britanie (UKIP) – nu s-au lăsat înduplecaţi.
Ultima “semnătură” necesară era cea a reginei Marii Britanii, Elisabeta a II-a; în luna martie, ea şi-a dat consimţământul oficial privind legea Brexit, permiţându-i astfel premierului Theresa May să înceapă negocierile de ieşire din Uniunea Europeană. Prin urmare, negocierile dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie cu privire la ieşirea ţării din Blocul comunitar au început în luna iunie, chiar dacă premierul britanic Theresa May nu reuşise să formeze un guvern în urma alegerilor parlamentare din 8 iunie.
Ca un răspuns la Brexit, Comisia Europeană a prezentat pe 1 martie „Carta albă privind viitorul Europei”, un document ce enumera cinci posibile scenarii pentru viitorul Uniunii Europene. Pe baza documentului prezentat de Jean-Claude Juncker, reprezentanţii celor 27 de state în UE după ieşirea Marii Britanii au dezbătut modul în care vor să coopereze pe viitor. „Anul acesta sărbătorim 60 de ani de la Tratatul de la Roma (act considerat fundaţie a UE – n.red.)”, declara Juncker la acel moment. „Şi este timpul ca o Europă unită a celor 27 de state să dea forma viziunii pentru viitor.” Planul Comisiei Europene, a explicat preşedintele instituţiei, este ca până în 2025 unul dintre scenarii sau o combinaţie a acestora să funcţioneze ca bază a Uniunii.
„Carta albă privind viitorul Europei” enumera următoarele scenarii: „în continuare”, „nimic în afara pieţei unice”, „cei ce vor mai mult pot face mai mult”, „făcând mai puţine dar într‑un mod mai eficient” şi „făcând mai multe împreună”. Scenariile prezintă viziunea Comisiei asupra construcţiei europene pe termen mediu, iar lucrarea începea cu un ton sumbru, acceptând lupta pe care Uniunea Europeană o duce din cauza Brexitului, a migraţiei şi a altor factori. „Problemele Europei nu par să plece nicăieri”, notează autorii, amintind că multe dintre statele membre consideră Uniunea fie prea distantă, fie prea implicată în problemele interne.
Luna decembrie a adus primul acord – fie el parţial – între UE şi Marea Britanie. “Am înregistrat progresul de care aveam nevoie. Doamna May m-a asigurat că noul text are sprijinul guvernului britanic. Acordul este desigur un compromis, este rezultatul unor discuţii lungi şi intense. Fiecare parte a arătat adaptabilitate şi dorinţă de compromis”, a spus Juncker. Ca urmare, prin intermediul unui comunicat, Comisia Europeană a recomandat Consiliului European să concluzioneze că s-au înregistrat progrese suficiente în prima etapă a negocierilor privind Articolului 50 cu Marea Britanie.
Banca Naţională a României (BNR) depune eforturi împreună cu autorităţile statului pentru a face faţă atacurilor cibernetice potenţiale, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, vineri, în cadrul conferinţei naţionale în domeniul securităţii cibernetice organizată de instituţie.
„Banca Naţională a României depune, împreună cu autorităţile statului, eforturi pentru a face faţă atacurilor cibernetice potenţiale. Raportarea noastră este că trebuie să ne dezvoltăm şi sistemele noastre interne, dar cel mai bine este să lucrăm cu autorităţile statului specializate. Pentru gestionarea riscurilor, avem nevoie de planuri adecvate de prevenire a atacurilor cibernetice şi de răspuns rapid în cazul producerii unor evenimente nedorite”, a spus Mugur Isărescu.
„În contextul ultimelor patru atacuri cibernetice, mulţi vorbesc de un adevărat război cibernetic în desfăşurare. Nu este exclusă apariţia unei crize la nivel global, greu de prevăzut, cu impact şi în ţara noastră”, a adăugat guvernatorul BNR.
Isărescu a precizat că preocupare pentru dezvoltarea sistemelor de protecţie se înregistrează la nivelul tuturor băncilor centrale, care sunt din ce în ce mai informatizate.
“Deşi Consiliul Superior al Magistraturii, aşa cum rezultă din comunicatul de presă din 7 februarie 2017, a invitat reprezentanţii autorităţilor statului, instituţiile de presă şi societatea civilă, la o abordare echilibrată şi rezonabilă a dezbaterii publice, ca semn de asumare a poziţiei democratice şi a echilibrului între puteri, în concordanţă cu principiile separării puterilor în stat, al cooperării ferme şi loiale între instituţii, al independenţei justiţiei şi cu efectiva respectare a limitelor dreptului la liberă exprimare, preşedintele Senatului continuă acelaşi tip de mesaj public şi face afirmaţii de o gravitate extremă la adresa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, parte a sistemului judiciar din România”, transmite DNA într-un comunicat de presă.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Infractorii cibernetici – cu abilităţile şi armele lor – variază foarte mult, de la escroci cu metode rudimentare, care atacă în masă companiile mai puţin protejate, până la grupuri militare avansate de hackeri care ţintesc ”premii mari”, cu operaţiuni pe mai multe niveluri, care s-ar putea nici să nu includă vreun malware. Şi, deşi este relativ simplu să fugi de pumnii neîndemânatici ai unui bătăuş, atunci când întâlneşti un atacator profesionist ar trebui să fii pregătit pentru o lovitură serioasă.
Studiul din acest an relevă faptul că atacurile direcţionate au devenit una dintre ameninţările cu cea mai rapidă creştere în 2017, cu un plus de 11% pentru companiile mari. Nu este vorba doar despre numărul de atacuri: două treimi dintre participanţii la studiu (66%) au fost de acord că ameninţările devin din ce în ce mai complexe, iar pentru 52% dintre ei este din ce în ce mai dificil de stabilit diferenţa dintre atacurile “normale” şi atacurile complexe.
Acest lucru devine o problemă majoră pentru companii: ele încep să înţeleagă că, la un moment dat, vor întâlni o breşă de securitate (57% comparativ cu 51%, anul trecut), dar sunt încă nesigure în privinţa celei mai eficiente strategii pentru a răspunde acestor ameninţări (42%). Complexitatea problemei este chiar mai îngrijorătoare, deoarece studiul a arătat că incertitudinea este semnificativ mai ridicată (63%) printre respondenţii care sunt experţi IT şi sunt, evident, mai familiarizaţi cu această problemă.
În mod surprinzător, în ciuda nivelului ridicat de incertitudine referitor la strategiile lor, majoritatea companiilor (77%) condideră că ele cheltuiesc suficient sau chiar prea mult pe protecţia împotriva atacurilor direcţionate.
Acest lucru se datorează modului în care este percepută protecţia împotriva ameninţărilor: ele sunt, de multe ori, văzute ca simple probleme tehnice care pot fi rezolvate prin cumpărarea şi implementarea unor soluţii de securitate avansate. O abordare mai corectă a răspunsului la incidente, însă, presupune să investeşti nu doar în tehnologiile potrivite, ci şi în oameni cu aptitudini specifice, precum şi în procesele potrivite.
Tehnologia este una dintre cele mai importante părţi din acest mix. După cum arată studiile, există o nevoie clară de soluţii de securitate care merg mai departe de prevenţie şi livrează un pachet complex, prin adăugarea unor funcţionalităţi de detecţie şi răspuns. De exemplu, 56% dintre companii admit că au nevoie de instrumente mai bune de detecţie şi răspuns la ameninţări persistente avansate (APT-uri) şi atacuri direcţionate.
Acest lucru este foarte adevărat, ţinând cont de faptul că viteza de detecţie este crucială în reducerea impactului financiar al unui atac. Conform cercetării, în ultimul an doar un sfert (25%) dintre companii au descoperit într-o singură zi cele mai serioase incidente de securitate cu care s-au confruntat. În orice caz, o detecţie imediată scade semnificativ costul mediu de recuperare: de exemplu, de la 1.200.000 de dolari pentru companiile în care durează mai mult de o săptămână pentru a detecta ameninţarea, la 456.000 de dolari, pentru acelea care pot să o detecteze imediat.
Factorul uman reprezintă o altă componentă crucială. 53% dintre companii sunt de acord că trebuie să angajeze mai mulţi specialişti cu experienţă în securitatea IT, mai exact în managementul SOC (Security Operations Center), răspunsul la incidente şi “vânătoarea” ameninţărilor – o cifră care a crescut la 61% printre companiile mari. Nu este de mirare, dacă ţinem cont de faptul că lipsa experţilor creşte cu 15% expunerea companiilor la atacuri direcţionate şi, în plus, creşte media impactului financiar al unui atac asupra întreprinderilor, de la 930.000 de dolari, la 1.100.000 de dolari.
Dar, sintetizând, pentru a fi capabile să combată eficient ameninţările cibernetice complexe, organizaţiile trebuie să se gândească la incidentele de securitate ca la un proces, nu o destinaţie. Acest lucru înseamnă că este nevoie un cadru cuprinzător de investigare a incidentelor care include monitorizarea permanentă, detecţia avansată şi reducerea impactului evenimentelor critice de securitate.
„Malware-urile, atacurile cibernetice, exploatarea copiilor în mediul online şi fraudarea bancomatelor sunt probleme sensibile şi vedem o mulţime de probleme tehnice. Trendurile din România sunt aceleaşi ca în alte ţări din Europa. Încercăm să acordăm asistenţă autorităţilor, să răspundem la nevoile lor şi să dezvoltăm nişte măsuri legislative împreună cu alte ţări pentru a facilita cooperarea internaţională”, a spus Virgil Spiridon, marţi, în cadrul unei întâlniri cu presa.
Directorul de operaţiuni al C-PROC susţine că infractorii cibernetici profită de infrastructura din România pentru a realiza mai multe atacuri.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Malware-urile, atacurile cibernetice, exploatarea copiilor în mediul online şi fraudarea bancomatelor sunt probleme sensibile şi vedem o mulţime de probleme tehnice. Trendurile din România sunt aceleaşi ca în alte ţări din Europa. Încercăm să acordăm asistenţă autorităţilor, să răspundem la nevoile lor şi să dezvoltăm nişte măsuri legislative împreună cu alte ţări pentru a facilita cooperarea internaţională”, a spus Virgil Spiridon, marţi, în cadrul unei întâlniri cu presa.
Directorul de operaţiuni al C-PROC susţine că infractorii cibernetici profită de infrastructura din România pentru a realiza mai multe atacuri.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro