Galeria de artă nu e tocmai locul unde te aştepţi să găseşti spaghete, unt de arahide ori cereale şi totuşi acestea se numără printre propunerile unui artist în cadrul unei expoziţii cu temă alimentară. Intitulată „Cookout”, expoziţia doreşte să amintească de plăcerea unei mese luate în compania altora, fie ei familie sau prieteni, iar lucrările realizate de Zachary Horn care o compun prezintă fie mâncare, fie obiecte folosite la prepararea ei. Printre ele se numără una formată din elemente care amintesc de nişte felii de pâine unse cu unt de arahide sau unt de arahide şi gem, „Peanut Butter and Jelly III, „Spaghetti I”, un tablou al unui platou cu spaghete înconjurat de furculiţe sau „Breakfast”, o pictură a unei feţe de masă cu castronele pe ea, pe fiecare castronel fiind apoi aplicate cereale.
Tag: arta
-
CSR 2021: Şcoala de olărit de la Colţi, o şansă de reînviere a unui vechi meşteşug românesc
Xella România
Motivaţie: Tradiţia milenară a ceramicii de pe Valea Buzăului a fost dată uitării odată cu închiderea ultimelor ateliere şi dispariţia fizică a ultimilor olari din zonă, spun reprezentanţii companiei, potrivit cărora cele mai cunoscute centre de olărit buzoiene erau la Olari, Mânzăleşti, Grabicina, Joseni, Bisoca, Poşta Câlnău, fiind legate, fiecare, de câte un filon excepţional de lut.
„Această poveste trebuie spusă în continuare şi creat un nou viitor pentru meşteşugul olăritului, unul sustenabil care să susţină dezvoltarea comunităţii locale din Buzău şi să-i servească pe cei în situaţii vulnerabile.” Xella este principalul producător de BCA din ţară, reprezentat în România de brandurile Ytong, Macon, Silka şi Multipor. An de an, Xella alege să contribuie măsurabil la îmbunătăţirea mediului construit în România.Tocmai în spiritul acestei determinări, a decis susţinerea „Şcolii de olărit de la Colţi”, primul atelier de acest fel din zonă, deschis ca spaţiu de lucru al artiştilor în regim de rezidenţă şi şcoală. Şcoala de olărit este un proiect dezvoltat „în spiritul valorilor care ne ghidează întreaga activitate – solidaritate şi responsabilitate – şi suntem mândri să fim parte dintr-un proiect ce va reprezenta un viitor reper cultural important din zona Buzăului, care va susţine olăritul local şi naţional şi care va avea, de asemenea, beneficii sociale pentru comunitatea locală”, spun reprezentanţii companiei.
Descrierea proiectului: Şcoala de olărit de la Colţi va funcţiona sub forma unui spaţiu cultural şi va avea ca domeniu principal de activitate olăritul. Totodată, la noua şcoală se vor desfăşura workshopuri şi ateliere de olărit pentru copii şi adulţi, ateliere de terapie prin artă, cât şi cursuri de formare profesională în domeniul ceramicii. Casa de rezidenţă a şcolii va funcţiona ca atelier, rezidenţă permanentă şi şcoală unde artişti ceramişti români vor putea crea, lucra şi transmite mai departe doritorilor arta olăritului şi a ceramicii. De asemenea, aici se vor organiza tabere de artă în parteneriat cu instituţii culturale, cum ar fi UNARTE Bucureşti sau Uniunea Artiştilor Plastici.
Proiectul reprezintă efortul Centrului de Artă Aluniş care a reuşit să atragă parteneri importanţi, Xella reprezentând furnizorul ales pentru soluţii de zidărie eficiente energetic, necesare construirii unei clădiri cu un consum redus de energie. Soluţia aleasă, zidăria Ytong, este un material natural produs din nisip, var, ciment şi apă, materii prime extrase prin procedee neinvazive, echilibrul natural nefiind astfel afectat, iar produsul obţinut fiind unul ecologic şi sustenabil. În suprafaţă totală de aproximativ 200 de metri pătraţi, Xella sprijină construcţia cu toată zidăria necesară finalizării clădirii, atât pentru zidurile exterioare, cât şi pentru cele interioare.
Rezultate: După terminarea lucrărilor, la „Şcoala de olărit de la Colţi” vor fi create obiecte de artă din ceramică care, ulterior, vor fi promovate împreună cu moştenirea local culturală printr-o serie de expoziţii în ţară, dar şi în mediul online. Obiectele de artă vor fi, totodată, introduse şi în circuitul comercial, magazinul Centrului de Artă Aluniş, Muzeul Chihlimbarului, Casa Vergu-Mănăilă, dar şi alte magazine de obiecte tradiţionale şi artizanat din ţară.
Pe lângă impactul cultural, „Şcoala de olărit de la Colţi” are o importantă componentă socială, de a ajuta la dezvoltarea zonei, a comunităţii locale şi a oferi sprijin celor aflaţi în situaţii vulnerabile. Pe termen lung, şcoala va susţine practica olăritului din România, va îmbogăţi viaţa culturală a Buzăului, va atrage turişti şi va contribui la veniturile locale. Construirea acestei şcoli va transmite un semnal pozitiv comunităţii de artişti români, cu atât mai mult în această perioadă pandemică, în care activitatea culturală are de suferit.
-
AUTOR(ul) bijuteriilor
Pornit în 2009, târgul AUTOR, unul dintre cele mai importante evenimente din domeniul bijuteriilor contemporane şi de artă din sud-estul Europei, a ajuns recent la cea de-a 16-a ediţie. În condiţiile actuale, s-a desfăşurat la scară mai mică faţă de alţi ani, aducând laolaltă 20 de designeri, din România şi din străinătate, cu concepte şi tehnici variate. Care sunt trendurile în materie de bijuterii în vremuri de pandemie şi ce poveşti se ascund în spatele lor?
Bijuterii inspirate din perioada de lockdown, din problemele societăţii, precum fenomenul de albire a coralilor sau violenţa domestică, din arhitectura clădirilor, din amintirile vechi, cum ar fi un album de fotografii, din tradiţia românească ori dintr-o moştenire primită în urmă cu mulţi ani au fost doar câteva din conceptele prezentate de creatori români şi străini la târgul de bijuterie contemporană şi de artă AUTOR. Acesta a fost a avut loc în perioada 30 – 31 octombrie şi a fost găzduit de Hanul Garboveni, un monument de arhitectură al Capitalei, situat pe strada Lipscani.
„Târgul Internaţional de Bijuterie Contemporană AUTOR este adaptat contextului actual. Pentru România el este cu siguranţă o insulă a continuităţii şi a frumosului. Această a doua ediţie din 2021 a pop-up shopului Dor de Autor, o platformă de bijuterie contemporană, o versiune la scară mai mică a târgului, strânge laolată 20 de designeri de bijuterie creativă, cu concepte şi tehnici variate. Bijuteriie create de ei sunt realizate în atelierele lor, majoritatea pieselor fiind unicat”, povesteşte Dan Pierşinaru, director şi fondator al AUTOR. El spune că piaţa de bijuterie din România este împărţită în mai multe segmente. Există zona de bijuterie de brand, acel „fine jewlery”, care se găseşte în magazinele din malluri şi un segment mare de accesorii şi bijuterie extrem răspândit peste tot şi cu valenţe doar comerciale, dar şi segmentul creativ. „Segmentul în care suntem noi este cel creativ şi antreprenorial. Este un segment în continuă creştere, pentru că partea de creaţie şi conceptualizare este complexă şi ia timp”, explică Pierşinaru.
Printre designerii prezenţi la eveniment se numără Raluca Buzura, un designer român cunoscut pentru transpunerea trăirilor personale în bijuterii de porţelan, Diana Pantea, care a studiat bijuteria contemporană în Florenţa (Italia) şi arată evoluţia prin piesele sale – trecutul şi viitorul, lumea micro şi lumea macro –, Miruna Belicovici, un fost corporatist care a început să creeze bijuterii contemporane din anul 2018 prin care îşi propune să transpună timpul în materie, şi Diana Iordache, care a lucrat timp de 20 de ani pentru gigantul francez L’Oreal, din care jumătate în Grecia ca director de marketing pentru Vichy şi L’Oreal Professionnel, şi care a deschis la începutul primăverii acestui an o galerie de bijuterie contemporană în Olanda. „Am început acum 12 ani, odată cu AUTOR, care a şi fost primul târg specializat pe bijuterie contemporană la care am participat. El a oferit spaţiul şi contextul multor artişti de a se dezvolta. (…) Eu am depăşit cele 10.000 de ore de muncă şi încerc să aduc în fiecare colecţie ce e mai bun din mine, atât din punct de vedere tehnic, cât şi estetic”, povesteşte Raluca Buzura. Ea a urmat cursurile Universităţii de Arte şi Design din Cluj-Napoca, secţia ceramică – sticlă – metal şi crează bijuterii din porţelan. „Colecţia de acum – Bleaching – porneşte de la conceptul de albire a coralilor, un fenomen foarte bine ştiut, dar mai puţin conştientizat însă acceptat. Piesele sunt toate albe, din porţelan, dar oricât de angelice ar părea, ele reprezintă nişte scheleţi marini, deoarece coralii albesc prin pierderea simbiozei între organismele marine”, susţine Raluca Buzura. Ea afirmă că îşi doreşte să transmită prin colecţiile sale mesaje puternice şi importante şi o colecţie de circa 20 de piese este realizată în câteva săptămâni. Dan Pierşinaru spune că în general la târg vin oameni, în calitate de vizitatori, care pun preţ pe creativitate şi o gustă, oameni care văd valoarea unei investiţii într-un obiect unicat, cu valenţe artistice. „În general vorbim de clienţi din tot spectrul de vârste, preponderent din oraşe mari, cu studii medii şi superioare şi cu venituri medii – mari. De asemenea, locul fruntaş în prezenţa la târgurile noastre este ocupat de doamne”, a explicat el.
Miruna Belicovici, prezentă la acelaşi eveniment, spune că a observat că oamenii caută autenticul, indiferent dacă şi-l permit sau nu, îşi doresc să experimenteze bijuterii care aduc un plus de personalitate, care arată că eşti mai îndrăzneţ. „Eu am ajuns să fac bijuterii din puţină încăpăţânare, mult noroc şi multă muncă. Mi-a plăcut bijuteria dintotdeauna şi în momentul în care am învăţat să o fac câtuşi de puţin, m-a prins şi am perseverat şi am părăsit mediul corporatist”, povesteşte Miruna Belicovici, licenţiată în drept. Pentru ediţia aceasta a târgului AUTOR ea a pregătit două colecţii care par antagonice, cel puţin volumetric. „În colecţia Exposed contribuţia mea a fost minimă, în sensul că mi-am propus să las focul să creioneze cromatic bijuteria şi m-am oprit atunci când am crezut că piesa a căpătat cele mai frumoase culori. Cealaltă colecţie este despre frumuseţea naturii, e delicată, am simţit să balansez construcţia arhitecturală, netă a Exposed cu ceva organic”, menţionează Belicovici. Totodată, Dan Pierşinaru crede că ultimul an şi jumătate ne-a arătat că aşteptările, planurile şi dorinţele noastre trebuie să se plaseze într-un echilibru dinamic. Ca în cazul oricărui segment din piaţă, el afirmă că se observă schimbări în comportamentul de consum. „Prima ediţie a pop-up shopulului din luna iunie, ne-a dovedit fix acest lucru: dorinţa de a achiziţiona bijuterie contemporană este fermă. Cu siguranţă, efectele de restrângere a pandemiei, lipsa evenimnetelor şi contextelor sociale normale au afectat acest segment al bijuteriei contemporane. Pentru artişti şi designeri ieşirea în spaţiul public cu creaţiile lor este esenţială. Cât timp acest lucru nu este posibil, efectele se vor resimţi. Însă, lumea a avut şi vă avea mereu nevoie de bijuterie”, a precizat fondatorul AUTOR. El crede că „piesa cea mai puternică este aceea pe care o alegi cu inima” şi puterea unei bijuterii de artă nu este dată de mărime sau de valoarea financiară, ci este dată de forţa creativă, de vibraţia pe care o transmite şi de autenticitatea prin care îşi va alege purtătorul. „Bijuteria de artă este o extensie a personalităţii celui care o poartă.” „Văd anul 2022 unul în care arta şi frumosul ar trebui căutate cu ardoare şi în care cărările dintre oameni vor începe să fie accesate din nou cu dor şi bucurie. AUTOR va continua să existe şi va caută mereu soluţiile şi contextele cele mai potrivite pentru a expune lumii creaţia de bijuterie autentică”, a conchis Dan Pierşinaru.
Dan Pierşinaru, director şi fondator al AUTOR: „Segmentul în care suntem noi este cel creativ şi antreprenorial. Este un segment în continuă creştere.”
-
Modelul digital. Cum se folosesc companiile de jetoanele nefungibie (NFT)
Jetoanele nefungibile sau NFT, care garantează autenticitatea operelor de artă digitale, asigurându-i pe colecţionari că deţin originalele, îşi găsesc o întrebuinţare mai largă, diverse companii inspirându-se din modul lor de funcţionare pentru proiecte pe care le implementează. O iniţiativă în acest sens, scrie Nikkei Asia, a apărut în Japonia, unde se doreşte păstrarea ilustraţiilor originale realizate de creatori de manga. Astfel, compania Shueisha, care publică, printre altele, foarte popularul serial manga „One Piece” a decis să tipărească în ediţie limitată zece scene ale acestuia, în condiţii de lux. Fiecare exemplar costă 4,500 de dolari, iar doritorii a trebuit să se înscrie la o loterie a achiziţiona imaginile. Ilustraţiile sunt tipărite pe hârtie de bumbac, iar certificatul care le însoţeşte este dotat cu o etichetă specială care poate fi citită cu ajutorul unui smartphone. Astfel se confirmă nu numai că nu sunt falsuri, dar se poate vedea şi ce şi câţi proprietari au avut. De NFT-uri se foloseşte şi platforma Shroom Chan, care pune la dispoziţia creatorilor de anime din Japonia şi Asia o serie de instrumente pentru creat diferite personaje, pe care mai apoi să le vândă cu garanţia autenticităţii, ca să-şi suplimenteze veniturile.
-
Cine este românul care a intrat în Cartea Recordurilor cu talentul lui. O singură operă făcută de el ajunge şi până la 2.000 de euro
Încă de la grădiniţă a început să deseneze. Mai întâi a desenat chipul educatoarei, iar apoi chipurile colegilor şi astfel s-a descoperit talentul lui Gogu Neagoe, un caricaturist român de 44 de ani, care a ajuns în Cartea Recordurilor, după ce a realizat 246 de portrete la un eveniment caritabil.
Intram în casă, luam cearşaful de pe pat, îl puneam pe gard, băgam mâna în nămol şi gata pictura”, îşi aminteşte Gogu Neagoe (44 ani) primii săi paşi în domeniul artei. Mai târziu, a urmat Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, redenumit acum Universitatea Naţională de Arte Bucureşti. Activitatea sa a început în 1993 şi de atunci „a descris” prin caricaturi şi portrete pe loc, de la persoane obişnuite la personalităţi, printre care se numără Gheorghe Hagi, Nadia Comăneci, Simona Halep, Kurt Thomas, primul gimnast american care a câştigat o medalie de aur la Campionatul Mondial de Gimnastică Artistică, Ion Ţiriac, Traian Băsescu sau Amza Pellea.
De asemenea, fiind din Slatina, are trei contracte cu două reviste şi cu un ziar din judeţul Olt pentru a realiza caricaturi. Mai mult, datorită talentului său de a desena portrete grafice după o descriere sumară, Gogu Neagoe este deseori solicitat de poliţişti sau procurori pentru a realiza portrete-robot care ajută la soluţionarea mai rapidă a cazurilor. În plus, el organizează şi Salonul de caricaturi la Festivalul Naţional de Caricatură şi Umor „Oltenii şi restu’ lumii”, din Slatina, judeţul Olt.
„Caricatura în ziua de azi este solicitată de multe firme, care invită un artist caricaturist să realizeze portrete-caricaturi pe loc pentru furnizorii sau colaboratorii invitaţi la un eveniment. Trebuie să spunem că avem în România cei mai premiaţi caricaturişti. Pentru mine, a intra în Cartea Recordurilor a însemnat bucurie”, povesteşte Gogu Neagoe. El a intrat în Cartea Recordurilor în 2020, după ce realizat nu mai puţin de 246 de portrete participanţilor la crossul „Hope Run for Alexandra”, un eveniment caritabil.
Artistul a participat la numeroase festivaluri naţionale şi internaţionale de pictură şi caricatură, iar lucrările sale se află în colecţii particulare din România şi din străinătate, dar sunt expuse şi în muzee de artă din Australia, SUA, China, Japonia, Iran, Franţa, Italia, Germania, Belgia, Bulgaria şi Grecia, se arată pe site-ul Asociaţiei Caricaturiştilor Profesionşti din România, în care Gogu Neagoe este membru din 2006.
Totodată, el este membru al Asociaţiei Internaţionale de Arte Plastice din Germania din anul 2008. Societatea Umoriştilor Români a fost prima organizaţie a caricaturiştilor din România care a deschis saloane ale umoriştilor români în anii ‘20. Fondatorii societăţii au fost Ion Bărbulescu (B’Arg), Victor Ion Popa, Nicolae Tonitza, S. Maur, Iosif Steurer, Iosif Ross, Gruia, Dan Berceanu, Brutus Haneş, Ginsberg şi Gic Săvulescu. Astăzi, nu se ştie exact numărul caricaturiştilor români, însă Gogu Neagoe, din judeţul Olt, este considerat unul dintre cei mai buni caricaturişti din lume.
„Eram invitat la Televiziunea Română în 1992, când a cunoscut momente de glorie, să fac caricaturi pentru sărbătorile de iarnă sau de Paşti. În 2005, am participat la Salonul Internaţional de Caricatură de la Bruxelles. Dar mai sunt şi alte ţări care s-au bucurat de prezenţa mea, cum ar fi America, Australia, Japonia, Rusia, Finlanda sau Ungaria”, susţine Neagoe. El menţionează că mai are puţin şi termină de desenat populaţia României.
„Nu ştiu dacă a scăpat vreo vedetă de la noi nedesenată de mine. Am observat că pictura nud este solicitată de vedete sau de oameni de afaceri discreţi, care vin cu fotografii la mine în atelierul de pictură din judeţul Olt”, întăreşte acesta. O caricatură sau o pictură costă între 50 şi 2.000 de euro, precizează artistul.
-
Wings of Support
KLM România
Motivaţie: „Wings of Support” este o iniţiativă privată independentă a angajaţilor companiei aeriene KLM. Scopul acestei organizaţii este de a ajuta copiii din anumite destinaţii KLM din toată lumea prin facilitarea accesului la educaţie, condiţii de viaţă mai bune şi asistenţa medicală. Una dintre asociaţiile sprijinite de „Wings of Support” în România este Alternativa 2003, asociaţie ce a beneficiat de sprijinul KLM şi „Wings of Support” pentru a achita salariul unui terapeut specializat în terapia prin artă pentru copiii cu dizabilităţi, obiectivul fiind îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru copiii cu dizabilităţi din centrul asociaţiei.
Descrierea proiectului: „Wings of Support” a susţinut Alternativa 2003 prin achitarea salariului acestui terapeut timp de cinci ani, dar a acordat şi un sprijin important asociaţiei pentru înfiinţarea şi funcţionarea centrului pentru copii cu dizabilităţi. Bugetul total alocat a fost de aproximativ 30.000 de euro, împărţiţi pe diferite direcţii de cost, fie prin susţinerea salariului terapeutului, fie prin dotarea centrului cu diferite materiale necesare desfăşurării activităţii.
Rezultate: Dotarea sediului asociaţiei cu echipamente necesare pentru terapia prin artă şi alte elemente creative şi oferirea serviciilor de terapie prin artă copiilor cu dizabilităţi din centrul Asociaţiei Alternativa 2003.
-
In ce a transformat o artistă americană pusă pe farse o clădire a gigantului Google
O artistă americană pusă pe farse şi-a îndreptat atenţia către Google, transformându-i o clădire dintr-o zonă a oraşului San Francisco într-un magazin cu specific de Halloween. Aceasta a profitat de faptul că birourile erau mai mult goale, şi, deşi nu a intrat în clădire, a schimbat firma de la intrare cu una foarte veridică pe care scria „Spirit Halloween”.
Ajutată de un grup de prieteni, aceasta a instalat şi panouri care avertizau trecătorii că se lucrează în locul respectiv şi a creat chiar şi fluturaşi care anunţau că sunt locuri de muncă disponibile. Pentru ca totul să pară şi mai real, prietenii care au ajutat-o pe artistă au purtat echipamente de muncitori în construcţii, au cărat cutii şi s-au prefăcut a se certa cu managerul. După câteva ore, compania Google a reacţionat, trimiţând oameni să pună capăt farsei.
Artista susţine că inspiraţia pentru „Spirit Halloween” i-a venit după ce şi-a pierdut spaţiul care-l folosea drept studio când s-a vândut clădirea în care se afla şi după ce a văzut că mulţi artişti şi-ar dori un spaţiu de creaţie, dar nu-l pot avea, în timp ce multe clădiri stau goale din cauza pandemiei, căci angajaţii lucrează de acasă.
-
In ce a transformat o artistă americană pusă pe farse o clădire a gigantului Google
O artistă americană pusă pe farse şi-a îndreptat atenţia către Google, transformându-i o clădire dintr-o zonă a oraşului San Francisco într-un magazin cu specific de Halloween. Aceasta a profitat de faptul că birourile erau mai mult goale, şi, deşi nu a intrat în clădire, a schimbat firma de la intrare cu una foarte veridică pe care scria „Spirit Halloween”.
Ajutată de un grup de prieteni, aceasta a instalat şi panouri care avertizau trecătorii că se lucrează în locul respectiv şi a creat chiar şi fluturaşi care anunţau că sunt locuri de muncă disponibile. Pentru ca totul să pară şi mai real, prietenii care au ajutat-o pe artistă au purtat echipamente de muncitori în construcţii, au cărat cutii şi s-au prefăcut a se certa cu managerul. După câteva ore, compania Google a reacţionat, trimiţând oameni să pună capăt farsei.
Artista susţine că inspiraţia pentru „Spirit Halloween” i-a venit după ce şi-a pierdut spaţiul care-l folosea drept studio când s-a vândut clădirea în care se afla şi după ce a văzut că mulţi artişti şi-ar dori un spaţiu de creaţie, dar nu-l pot avea, în timp ce multe clădiri stau goale din cauza pandemiei, căci angajaţii lucrează de acasă.
-
Sculptura care te ajută să admiri valurile fără să te pui în pericol
Inspirat în principal de periscoapele navale, un artist australian a creat o sculptură specială care, instalată pe o faleză le permite trecătorilor să admire valurile de la baza acesteia. Intitulată „Viewfinder” (Vizor), sculptura este compusă dintr-o oglindă de peste 200 de kilograme susţinută de o construcţie de oţel şi beton în greutate de şase tone şi seamănă cu un periscop. Amplasată undeva la înălţime, pe o stâncă de pe o faleză, „Viewfinder” poate fi folosită de public pentru a se uita la valurile oceanului fără a fi nevoit să coboare pe ţărm.
-
Insistenţa falsului
Chiar dacă operele false de artă sunt depistate la timp şi scoase de pe piaţă, cei care le comercializează nu se lasă cu una, cu două, afirmă experţii care luptă împotriva lor.
Se întâmplă să apară acelaşi fals de mai multe ori, adus de fiecare dată de alt colecţionar câte unui specialist cu rugămintea de a-i confirma autenticitatea. Uneori nici dacă artistul care a creat lucrarea afirmă că e falsă, aceasta nu dispare de pe piaţă, scrie New York Times.
Unele falsuri ies la iveală în urma unor donaţii de la persoane bine intenţionate care nu şi-au dat seama ce sunt, altele ajung la universităţi ca material de studiu, printre instituţiile de învăţământ cu cele mai mari colecţii de falsuri de artă numărându-se Harvard sau New York University. În acest din urmă caz, falsurile sunt oferite ca atare de colecţionari, comercianţi de artă sau case de licitaţii. Se organizează chiar şi expoziţii de falsuri, adunate din rândul celor confiscate de FBI, spre exemplu.
Cele mai multe, afirmă experţii, reapar pe piaţă în căutarea unor cumpărători care nici nu bănuiesc ce li se oferă. Uneori, chiar cumpărătorii păcăliţi vând mai departe falsul fără a informa noul proprietar de ceea ce i-au spus specialiştii în materie de lucrări ale unei anumite perioade sau al unui anumit artist, în parte, şi din cauză că nu vor să accepte verdictul.