BusinessMagazin

Tag: apa

  • Ţara unde trecerile de pietoni sunt pavate cu cristale Swarovski, iar politicienii merg cu autobuzul

    În ciuda faptului că se află în inima Europei, Elveţia a avut dintotdeauna un aer misterios. Atât localnicii, cât şi turiştii, au împărtăşit aspecte pe care nu le crezi până nu le vezi cu ochii tăi, cum ar fi apa impresionant de limpede şi curată, încrederea şi siguranţa în transportul public sau regulile stricte în ceea ce priveşte procesul de reciclare.

    Dat fiind faptul că unul dintre cele mai populare produse de export ale olandezilor sunt ceasurile, nu e surprinzător faptul că punctualitatea reprezintă o caracteristică de bază a acestei naţiuni, la un mod care îi uimeşte plăcut pe turişti. „Poţi să-ţi plănuieşti un întreg itinerariu bazat pe transportul public şi poţi fi sigur că se va respecta întru totul”, spune Thierry Blancpain, un turist în cadrul unui forum cu impresii despre Elveţia. „Am avut un plan ce includea o schimbare de tren, intervalul fiind de două minute, şi totul a decurs conform orarului.

    Am călătorit în multe ţări de-a lungul Europei sau SUA, dar nu am întâlnit nicăieri o asemenea acurateţe”, a adăugat acesta. De fapt, transportul public este atât de sigur şi curat, încât este folosit uneori şi de vedete. „Politicienii cu funcţii înalte folosesc de multe ori transportul public” spune Thierry Blancpain. „Cu câţiva ani în urmă am stat în tren lângă unul dintre cei şapte membri ai consiliului federal al Elveţia, o funcţie apropiată de cea a unui ministru”, adaugă el.

    Pe de altă parte, aici, chiar şi mersul pe jos are un statut special. De exemplu, în oraşul Berna trecerile de pietoni sunt împodobite cu un element deosebit –  pietre Swarovski. Conform unui membru al aceluiaşi forum, „trecerile de pietoni din Berna care au fost create până în 2012 sunt împrejmuite cu cristale Swarovski pentru a îmbunătăţi vizibilitatea din timpul nopţii”.  „Oficialii de la Berna au decis amestecarea vopselei galbene a trecerii de pietoni cu mici granule de cristal Swarovski, care sunt de zece ori mai scumpe granulele folosite în mod obişnuit”, explică el.

    De asemenea, elveţienii sunt obsedaţi de reguli şi foarte atenţi în ceea ce priveşte protejarea mediului înconjurător, de unde rezultă unul dintre cele mai elaborate sisteme de reciclare din lume. „Pentru a arunca hârtie sau carton trebuie să le laşi pe bordură în dimineaţa zilei destinate hârtiei, dar trebuie neapărat strânse într-o formă dreptunghiulară şi legate cu o sfoară specială”, explică Gabriel Gambetta. „Dacă greşeşti ceva din toate procedurile, nu îţi va lua gunoiul, ci îţi va lăsa o notă explicativă cu ceea ce nu ai făcut bine. Dacă arunci sticlă în gunoiul obişnuit sau comiţi o ofensă similară, poliţia va controla obiectele aruncate de tine, te va identifica şi te va chema la secţia de poliţie unde vei fi amendat”, mai adaugă Gambetta.

    Obsesia legată de curăţenie şi mediul înconjurăror are şi părţile sale bune. De exemplu, este acceptat şi normal să bei apă din aproape toate fântânile exterioare din ţară – lucru pe care nu îl auzi în niciun caz în alte ţări. „Dacă nu este potabilă apa din fântână, va fi foarte clar semnalizat, însă nu am văzut mai multe de cinci astfel de locuri în toată viaţa mea”, spune Thierry Blancpain.

    Deşi majoritatea ridică în slăvi punctele tari ale Elveţiei, există, totuşi, şi câteva minusuri. Unul şi probabil cel mai mare este costul de trai ridicat. „Da, se ştia faptul că e o ţară scumpă, dar nivelul despre care vorbim este cu multe peste cât te-ai aştepta”, spune Craig Arthur, un britanic care s-a mutat în Elveţia. „Plăteşti 20 de lire pentru o călătorie de 15 minute cu trenul. Într-adevar, salariile sunt la nivelul cheltuielilor. Odată cu primul fluturaş de salariu te adaptezi rapid la noile realităţi. Dar probabil pentru turişti e groaznic”, spune britanicul.

     

  • Un oraş mare din ţara noastră va avea un parc de aventură UNIC, construit într-o fostă uzină de apă în apropierea falezei Dunării

    Primul parc de aventură din oraşul Galaţi va fi construit pe terenul fostei uzine de apă care a fost închisă în 2011, după 139 de ani de activitate.

    De nouă ani, unitatea situată în apropierea falezei Dunării nu este folosită, aşa că specialiştii Primăriei Galaţi au decis să întocmească un proiect european de regenerare urbană.

    După aprobarea proiectului, municipalitatea a organizat o licitaţie iar marţi reprezentanţi Primăriei au semnat contractul de proiectare şi execuţie ale lucrărilor.

    Primul parc de aventură din oraşul Galaţi va fi realizat în 18 luni şi va avea dotări moderne.

    În interior, vor fi plase colorate pentru escaladare, o tiroliană, un tobogan, un amfiteatru şi numeroase sisteme de supraveghere şi de furnizare de internet.

    „Este un teren nefolosit căruia i-am găsit o utilizare spectaculoasă. Va fi ceva unic în această zonă a ţării. (…) Parcul va avea spaţii verzi, parcări, precum şi piste pentru biciclişti, mobilier urban, sisteme de supraveghere video şi wi-fi şi reţele pentru utilităţi”, a declarat, pentru MEDIAFAX, primarul oraşului Galaţi, Ionuţ Pucheanu.

    Potrivit datelor furnizate de autorităţi, fosta Uzină de Apă a oraşului Galaţi are o suprafaţa totală este de peste 47.000 mp. Anul trecut, Consiliul Local a hotărât dezmembrarea acesteia în trei loturi.

    Terenul folosit pentru proiectul „Aventura Parc” are 15.600 mp, din care peste 14.000 mp va fi spaţiu verde.

  • O vilă în mijlocul Oceanului

    Diavolul se ascunde în detalii pare să fie filosofia echipei care lucrează de mai bine de 20 de ani la designul Escalade, un iaht ce ar revoluţiona industria, potrivit CNN. Acesta ar o lungime de 25 de metri şi pare a fi primul care va îmbina trei zone principale, dispuse pe trei niveluri.

    O astfel de structură oferă iahtului cu 30% mai mult spaţiu decât un iaht care are o singură zonă principală, alături de o mai bună stabilitate pe apă. Proiectul este realizat de designerul Baran Akalin, alături de G. Belle Bilkert de la firma daneză Anwigema. Vasul este impresionant atât la exterior, cât şi în interior: descris ca „superstarul iahturilor”, printre altele, este prevăzut cu un salon imens, cu un tavan-oglindă, împărţit între o zonă de lounge şi o alta de dining.

  • Plaje exotice la Marea Neagră. Patru locuri sălbatice lângă Vama Veche

    Bolata – la 57,1 km de Vama Veche Este de fapt un golfulet pitoresc inconjurat de roci inalte, care formeaza in mare pesteri ce merita explorate. Este singura plaja cu nisip din regiunea Kaliakra. Plaja are un dig mic pe care acosteaza zilnic pescarii, dar unde poti ajunge si barcile si iahturile turistilor.

    Durankulak – la 11 km de Vama Veche Foarte aproape de granita, in Bulgaria, se intinde o plaja lunga de aproape 10 alti kilometri. Frumusetea locului este completata de nisipul amestecat cu scoici, cochilii de rapane, alge marine aruncate de mare. Langa plaja se afla lacul cu acelasi nume. Este unul din cele mai importante si bine conservate eco-sisteme din Bulgaria.

    Tyulenovo – la 39 km de Vama Veche Se afla intr-un sat izolat, cu mai putin de 50 de locuitori. Tarmul este plin de stanci, lipseste nisipiul, insa apa are culoarea smaraldului. Este locul perfect pentru cliff jumping. Ca sa ajungi aici, trece granita la Vama Veche si indrepta-te spre Shabla. De acolo, urmeaza directia Kavarna.

    Russalka – la 50 de km de Vama Veche Statiunea Ruslaka este situata intr-o padure pitoreasca de stejar din rezervatia naturala “Tauk liman” (“Golful pasarilor”) si 90 km in Nord-Estul orasului Varna. In apropiere nemijlocita a statiunii „Rusalka – Elit” se afla celebrele rezervatii naturale si istorice “Ialata” si “Cap Caliacra” – cu specii vegetale rare, o multime de reprezentanti ai lumii pasarilor si multe monumente arheologice cu vechime de mii de ani.

  • Motivul pentru care s-ar putea să nu mai avem voie să bem în avion

    Companii aeriene precum Easyjet şi KLM din Europa, Delta Airlines şi American Airlines din Statele Unite, precum şi Virgin Australia, suspendă serviciul de servire a băuturilor alcoolice la bordul aeronavelor parţial sau total, ca răspuns al limitării răspândirii COVID-19.

    Potrivit CNN, această decizie face parte dintr-o serie de măsuri luate în industrie în scopul limitării interacţiunilor dintre pasageri şi echipajul aeronavelor.
    Multe companii aeriene limitează astfel serviciul de servire a băuturilor la apă. De asemenea, se asigură astfel că atunci când pasagerii nu mănâncă sau beau apă,  nu petrec prea mult timp fără purtarea măştii de protecţie – situaţie în care se află în mod evident atunci când consumă alimente şi băuturi.

     

  • Nu numai pentru cai şi vaci

    Americanii nu caută însă piscinele supraterane gata de asamblat care se pot cumpăra de la magazinele de bricolaj, ci vor ceva mai durabil, motiv pentru care s-au îndreptat spre rezervoare metalice de depozitare a apei, care se folosesc de multe ori pe post de adăpători pentru vite sau cai. Au apărut chiar şi site-uri care-i învaţă cum să procedeze să transforme un asemenea rezervor în piscină în care să răcorească, scrie Mansion Global. Pe lângă durabilitate, un alt motiv pentru care se caută aceste rezervoare este acela că ele arată frumos în pozele de pe Instagram sau alte reţele de socializare online. 

  • Proiect european de 122 mil. euro pentru dezvoltarea infrastructurii de apă din judeţul Sibiu

    Compania Apa Târnavei Mari a câştigat un proiect european de 122 mil. euro pentru dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnit şi Dumbrăveni din judeţul Sibiu. Peste 95.000 de locuitori vor beneficia de servicii de apă şi canalizare ca urmare a implementării proiectului.

    Compania Apa Târnavei Mari S va implementa proiectul în 18 unităţi administrativ teritoriale (UAT-uri) din judeţul Sibiu: Mediaş, Târnava, Copşa Mică, Axente Sever, Valea Viilor, Dârlos, Blăjel, Brateiu, Şeica Mare, Biertan, Aţel, Dumbrăveni, Hoghilag, Alma, Arpaşu de Jos, Agnita, Bârghiş, Alţâna.

     

     


     

     

     

     

  • Antreprenoarea care a descoperit cum te poţi transforma peste noapte în „grădinar de apartament”

    „Povestea Aerium a început prin 2014, după ce am văzut prima dată un terariu şi am fost fascinată de ideea de plante în sticlă”, spune Ramona Bejan, antreprenoarea din spatele acestui business.
    Coincidenţă sau nu, sediul Aerium este în Bucureşti pe Aleea Platanului, iar potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor firma nu a încheiat în niciun an pe minus, deşi variaţii în evoluţia indicatorilor de business au existat. În 2018, Aerium a ajuns la o cifră de afaceri de circa 77.000 lei, dar cu o marjă generoasă de peste 40%.
    „Am absolvit Facultatea de Biologie a Universităţii Bucureşti, apoi am fost reprezentant medical o scurtă perioadă. Probabil aveam nevoie de o activitate creativă, nu mi-am dat seama iniţial, dar a fost o chemare spre natură şi spre frumos. Business-ul s-a dezvoltat organic, făcusem şi un curs de antreprenoriat în industrii creative şi asta probabil a fost baza de cunoştinţe pe care am avut-o.”
    Ramona Bejan şi-a dorit foarte mult ca businessul dezvoltat să fie pe cât posibil made in Romania. A început să caute furnizori pentru sticlă şi după mai multe refuzuri a găsit fabrica potrivită, cu care lucrează şi azi. Problema era că la acel moment, plantele aeriene, Tillandsia, nu existau în Româia, aşa că antreprenoarea a convins un distribuitor local să-i aducă o serie de plante aeriene din Olanda.
    Terenul era absolut nou, dar cumva ideea unor plante suspendate, fără rădăcini, aduse parcă dintr-o altă lume a prins şi în România. „Aerium a pornit ca un proiect din zona de design minimalist, unde accentul e pus pe produse simple, dar cu materiale şi finisaje de calitate şi totodată cu un vibe modern. Aşa că plantele aeriene au fost alegerea perfectă pentru produsele Aerium, fiind din start nişte plante mai aparte, fără nevoie de pământ, pe care le putem considera nişte curiozităţi ale naturii. În primii ani toţi clienţii întrebau dacă sunt vii, erau o noutate totală pentru România.”
    Plantele din familia Tillandsia, care are circa 650 de specii, au forme sculpturale, absorbţia nutrienţilor fiind făcută exclusiv prin frunze. Dacă pui o astfel de plantă în pământ, aceasta moare.
    „Rădăcinile le folosesc în natură doar pentru fixarea de substrat. Sunt multe specii de plante, noi putem să aducem din seră peste 100 de specii de plante aeriene, toate diferite între ele. De-a lungul timpului, am experimentat cu probabil două treimi din varietatea disponibilă a furnizorului, dar pentru clienţi toate erau noi şi aveau preferinţă mai ales spre unele specii de plante, le evitau pe cele care erau mai scumpe, considerate specii mai rare, aşa că am păstrat o gamă considerată accesibilă pentru clienţi care nu au preferinţă spre colecţionare, ci preferă să aibă în casă câteva plante aeriene, indiferent de specie.”
    Neavând rădăcini fixe, o plantă aeriană capătă utilizări nebănuite, inclusiv de „animal” de companie pentru un copil. „Avantajul e că pot fi mai aproape de tine tocmai pentru că nu au nevoie de pământ ca să trăiască. Se ştie că plantele au efect asupra stării noastre de bine. Când eşti la birou şi ai nevoie de un pic de relaxare, planta aeriană nu are nevoie de la fel de mult spaţiu ca o plantă în ghiveci. Experienţa e cumva mai apropiată, pentru că le uzi prin scufundare sau le pulverizezi. Am observat că cei mici, copiii, sunt fascinaţi de ele, iar părinţii preferă de multe ori să le ofere o plantă aeriană de care să aibă grijă în locul unui animal de companie.”
    Mai mult, o plantă aeriană îţi exersează şi creativitatea, tot datorită caracterului ei mobil.
    „Poţi să o muţi oriunde, poţi să-i construieşti un suport sau un ambient, poţi inclusiv să o pui pe altă plantă. Practic, ai libertatea de a face orice cu ea, mai puţin de a o planta în pământ. În plus, sunt foarte rezistente, e destul de greu să omori o plantă aeriană, dar trebuie să ştii câteva secrete, şi anume să nu o uiţi în apă pentru că poate putrezi şi să îi observi frunzele pentru că în timp îţi poţi da seama dacă e deshidratată şi are nevoie de mai multă apă. Poţi să pleci în vacanţă două săptămâni (nu e cazul acum – n.red.) şi trebuie doar să o laşi în apă câteva ore înainte să pleci, în locul celor 15-20 de minute obişnuite.”
    Mai departe, atât timp cât plantele aeriene au lumină indirectă, orice casă este potrivită. În general, este de preferat ca lumina directă să fie în primele ore ale dimineţii sau spre seara, pentru că soarele de prânz sau de după-amiază le poate arde frunzele, mai ales vara.
    „Temperatura trebuie să fie peste 4 grade Celsius, deci le putem folosi şi la exterior, pe perioada primăvară-toamnă. În funcţie de specie, pot prefera o umiditate mai scăzută sau mai crescută, dar cel mai bine ne dăm seama după forma frunzelor. Atunci când frunzele încep să se «răsucească» sau să-şi piardă din forma lor iniţială, înseamnă că au nevoie de mai multă apă. Ca regulă, se pot scufunda o dată, de două ori pe săptămână, timp de 15-20 de minute, cu frunzele în apă, se pot pulveriza sau se pot scufunda şi pulveriza alternativ. Sunt foarte rezistente şi uşor de îngrijit, dar cu acest mic detaliu, că trebuie întotdeauna să fim atenţi la forma frunzelor.”
    Ramona Bejan spune că dincolo de plante, încercarea ei este de a dezvolta businessul şi spre alte direcţii, organic bineînţeles, aşa cum a făcut-o şi până acum. „Momentan am adăugat în gama de produse şi nişte ilustraţii cu plante aeriene, tot pentru zona home deco, şi am început o serie de produse unicat. O să încercăm accesarea altor medii de vânzare, vizate sunt florăriile din România şi piaţa externă, prin site-uri de campanii online şi mici magazine de design.”
    Interesant este că pasiunea pentru plante a început să lege şi comunităţi, un exemplu fiind Schimb de Plante, un grup în care oamenii îşi împărtăşesc experienţele şi cunoştinţele legate de plantele de apartament.
    „Oamenii îşi petrec 97% din timp în spaţii închise. Acest lucru ne face, involuntar, să ne deconectăm de ceea ce ne afectează negativ sănătatea fizică şi psihică. Plantele de interior pot suplini parţial nevoia oamenilor de a petrece timp cu natura”, spune Mihaela Budescu, fondatoarea comunităţii online Schimb de Plante, care în prezent are circa 1.500 de membri. A început să îi strângă în noiembrie 2018, atunci când a avut loc primul eveniment. „Scopul cu care am pornit a fost să aduc natura mai aproape de oameni, făcând schimburi de plante şi experienţe legate de ele”, explică Mihaela, care dincolo de lansarea comunităţii Schimb de Plante se mai ocupă de strategie în publicitate şi copywriting.
    În ceea ce priveşte pasiunea ei pentru plante, aceasta a început încă din copilărie. „Când eram mică, de la bunica mea de la ţară cu care mergeam pe câmp, de la vecina din faţa blocului cu care grădinăream, de la mama, cu care îngrijeam plantele de acasă.”
    Acum, comunitatea creată de ea acţionează ca un agregator de informaţii, dar şi ca o sursă de inspiraţie pentru cei care abia acum iau primele lecţii despre organizarea unor grădini interioare, partea bună fiind că acest schimb de informaţii se poate realiza online, prin intermediul Facebookului. Astfel, cu plante care cresc aproape singure şi care pot avea întrebuinţări multiple, dar şi alături de o comunitate care înfloreşte pe zi de trece, adăugarea în CV a unei noi meserii, cea de „grădinar de apartament”, ar putea fi chiar doza de relaxare necesară în aceste momente.

  • Hârtia igienică, un obscur element cultural devenit simbolul celei mai mari crize de la Război încoace

    Într-un videoclip devenit viral, un bărbat comandă o cafea la pachet. În loc de portofel, el scoate un sul de hârtie igienică, rupe două foi şi le pune pe tejghea, apoi bagă generos o a treia foaie în buzunarul de la pieptul chelnerului, ca şi cum ar fi bacşiş. În Singapore şi Hong Kong primele zile ale epidemiei de COVID-19 chiar au făcut ca hârtia igienică, dispărută rapid din magazine, să devină o monedă de schimb. În Australia, când febra proviziilor i-a lovit pe cetăţenii acestei ţări din topul statelor în funcţie de gradul de civilizaţie, un ziar de altfel respectabil, The NT News, a publicat o secţiune cu opt pagini de hârtie goală, spunând că astfel oferă naţiunii ceea ce aceasta doreşte.
    „Este suficientă hârtie igienică în toată ţara pentru toţi timp de zece ani”, i-a spus în urmă cu câteva săptămâni premierul Olandei Mark Rutt unui cumpărător dintr-un supermarket în urma unui puseu de febră a cumpărăturilor în care preţiosul produs a dispărut temporar de pe rafturi.
    Social media abundă de glume despre un fenomen surprinzător: hârtia igienică are o cerere mare în Germania, Olanda, SUA, Australia, Singapore, în multe ţări ale lumii, sărace sau bogate. Adesea dispare din supermarketuri imediat ce rafturile sunt reîncărcate; au existat chiar şi bătăi cu pumnii pe pachetele de hârtie igienică, scrie Deutsche Welle.

    Cumpărarea în masă a hârtiei igienice este un comportament de turmă ce ţine de situaţie, spune Britta Krahn, care predă psihologia afacerilor la Universitatea de Ştiinţe Aplicate din Bonn-Rin-Sieg. „Acesta este momentul pierderii maxime a controlului, al incertitudinii maxime şi al schimbării maxime. Nimeni nu ştie la ce să se aştepte”, subliniază ea, precizând însă că oamenii încearcă totuşi să recâştige controlul. Atunci când măştile de faţă şi dezinfectanţii nu mai sunt de găsit, oamenii „apucă ce pot, obiecte neperisabile”. „Hârtia igienică a devenit o metaforă a siguranţei, dacă nu simbolul acestei crize a coronavirusului“, argumentează expertul în psihologie.

    Hârtia igienică este o apariţie recentă în istoria omenirii. Nici măcar astăzi nu toată lumea o foloseşte, din motive culturale. Spre exemplu, în 2015 Directoratul Turciei pentru Afaceri Religioase (Diyanet) a emis o fatwa care stabileşte că utilizarea hârtiei igienice este permisă în Islam, dar se subliniază că apa ar trebui să fie principala sursă de curăţare. Amintind că pentru ca o rugăciune să fie legitimă, corpul, hainele şi locul în care trebuie să se efectueze rugăciunea ar trebui să fie lipsite de elemente definite drept „necurate” de Islam, fatwa spune că curăţarea trebuie să fie efectuată cu apă, scrie Hurriyet Daily News. „Dacă nu se poate găsi apă pentru curăţare, se pot folosi alte materiale de curăţare. Chiar dacă unele surse consideră că hârtia nu este potrivită ca material de curăţare, deoarece este un material pentru scris, nu există nicio problemă în utilizarea hârtiei igienice”, menţionează decretul. Apa curăţă mai bine decât hârtia, nu? Poate de aceea toaletele din Japonia au bideuri.
    Descoperirile arheologice din cea mai veche mină de sare din lume, de lângă Hallstadt, în regiunea Salzkammergut din Austria Superioară, sugerează că frunzele de brusture au fost folosite ca hârtie igienică încă din epoca bronzului. În Bavaria, oamenii şi astăzi numesc planta „Arschwurzen” (frunză pentru fund). Cele mai vechi înregistrări menţionând hârtia igienică au fost găsite în documentele chinezeşti din secolul al VI-lea. Joseph Needham (1900-1995), un sinolog britanic, l-a citat pe savantul chinez Yan Zhitui, care a scris în 589: „Hârtia pe care există citate sau comentarii ale celor Cinci Clasici sau numele înţelepţilor nu îndrăznesc să o folosesc la toaletă”. În 851, un călător a scris: „Ei (chinezii) nu sunt foarte atenţi la curăţenie şi nu se spală cu apă atunci când
    şi-au terminat activitatea, ci doar se şterg doar cu hârtie”.
    În 1393, Curtea Imperială din Nanjing a folosit aproximativ 720.000 de coli de hârtie igienică, cu foi individuale de 2×3 picioare (trei picioare echivalează cu circa 90 de centimetri – n.red.). Împăratul Hongwu şi familia sa au folosit doar ei 15.000 de coli din ceea ce se spune că a fost „un tip deosebit de moale şi parfumat de hârtie igienică”. Se poate spune, deci, că în China a apărut cultura folosirii hârtiei igienice pe care Occidentul a îmbrăţişat-o cu atâta entuziasm.
    În Europa medievală, pe de altă parte, oamenii foloseau zdrenţe vechi, resturi de ţesături sau câlţi de lână. Uneori apelau la muşchi, frunze, fân şi chiar paie, scrie Sabine Schachtner, directorul fabricii de hârtie LVR Papiermühle Alte Dombach, în cartea ei despre hârtia igienică şi istoria „culturii ştersului”. Obiectele sau materialele folositoare în acest sens diferă, desigur, în funcţie de statut, zonă şi disponibilitate. După descoperirea Americii, cocenii au devenit disponibili. Zăpada este şi ea bună, când anotimpul şi consistenţa ei o permit. Săpăturile din zona latrinelor medievale din vechiul oraş din Liga Hanseatică Tartu (în ceea ce este astăzi Estonia) au adus la lumină bucăţi de pânză folosite ca hârtie igienică. Calităţile diferite au indicat statutul social al gospodăriei. Ţesături fine şi moi de lână rupte în fâşii din îmbrăcămintea de zi cu zi, unele încă cu aplicaţii de mătase ataşate, au fost folosite de familiile bogate. Familiile sărace foloseau ţesături grosiere, simple. Spre deosebire de China, multă vreme Europa n-a cunoscut hârtia. Dar invenţia chinezească a ajuns
    într-un final şi pe vechiul continent. În secolul al XVI-lea, adică la un mileniu după chinezi, europenii au început să folosească resturi de hârtie. Răspândirea ziarelor şi apariţia producţiei industriale de hârtie a fost etapa finală pentru descoperirea hârtiei ca produs sanitar. Bazinele cu apă au devenit mai populare în a doua jumătate a secolului XIX, iniţial în Anglia. Această nouă modă a solicitat hârtie specială care să nu înfunde conductele de canalizare. Dar revoluţia industrială era deja în toi. În filmul său de promovare, producătorul bavarez de hârtie igienică Fripa prezintă progresul tehnologic pe care industria l-a înregistrat de atunci: hârtia curge şi se înfăşoară, iar pachete uriaşe sunt împinse într-o maşinărie ca prin magie. Utilajul se roteşte neîncetat pe măsură ce sulurile de hârtie igienică, ambalate în pachete mari, apar la sfârşitul liniei de producţie.

    Fripa – brand a cărui deviză publicitară este „Întotdeauna încă un strat mai bun!” – şi-a crescut masiv producţia după ce criza de Covid-19 a pus stăpânire pe germania, dublând volumul vândut magazinelor faţă de obişnuitele 130.000 tone de hârtie igienică pe an.

    „Producţia a ajuns la limita de sus şi tot nu putem ţine pasul cu cererea“, a declarat pentru DW purtătorul de cuvânt al Fripa, Jürgen Fischer. El spune că nu are nicio idee de ce oamenii au înnebunit după hârtia igienică, dar suspectează că motivul este că acest produs este „uşor de depozitat şi nu prea scump”. Ortwin Renn, director ştiinţific la Institutul pentru Studii Avansate de Sustenabilitate (IASS) din Potsdam, face distincţia între trei tipuri de reacţii în timp de criză. Cercetătorii care studiază sociologia riscului spun că unii ignoră pericolul, alţii se ghemuiesc ca o minge pentru a-l evita „şi mai există şi luptătorul”, spune sociologul. Acesta din urmă acţionează în faţa pericolului şi începe stocarea produselor ca un fel de „acţiune înlocuitoare”, explică Renn.
    Dacă oamenii au tendinţa de a fugi sau de a lupta depinde în principal de componenţa lor genetică, dar comportamentul este determinat şi de educaţie şi experienţă. Situaţia contează şi ea: atunci când conduc maşini, oamenii tind să fie luptători, în timp ce pietonii sunt destul de înclinaţi să fugă.
    „Oamenii aud sau citesc în mass-media că ceilalţi cumpără multă hârtie igienică”, spune psihologul de afaceri Anja Achtziger, de la Universitatea Zeppelin din Friedrichshafen, în ziarul german Süddeutsche Zeitung. „La locul de muncă, în familie, printre prieteni, oamenii vorbesc în permanenţă dacă şi câte rezerve şi-au făcut deja, ceea ce face ca oamenii care nu şi-au făcut rezerve pe acest fond de frenezie să iasă şi ei şi să o facă.”

    „Când cumpărăm lucruri, lucrurile care sunt apropiate de corp oferă confort, indiferent că este vorba de mâncare, bunuri de îngrijire sau în acest caz hârtie igienică“, explică pentru Reuters Adam Ferrier, psiholog specializat în comportamentul consumatorului. „Mărimea hârtiei igienice face cumpărătorul să simtă că cumpără ceva substanţial, ceva important. Îl face să simtă că întreprinde ceva serios.“

    Pentru un alt expert, Rohan Miller de la Universitatea Sydney, cumpărăturile din panică, la care intră şi hârtia igienică, sunt o reflexie a societăţii urbanizate şi a unui stil de viaţă în care primează comoditatea. „Nu suntem obişnuiţi cu lipsurile, ci suntem obişnuiţi să alegem ce vrem, când vrem. Astfel, febra cumpărării de hârtie igienică este doar o manifestare a acestei mentalităţi de turmă pentru a menţine acest statut.“

  • CONAF: Cerem Guvernului acces gratuit la apă, energie electrică şi gaze pentru şi băncilor încetarea plăţii ratelor pentru minim 90 de zile

    Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), care reprezintă 2 federaţii patronale, 6 patronate şi 4 asociaţii naţionale, a lansat o serie de propuneri către Guvern, bănci, ANAF, instituţiile statului şi Casa Naţională de Sănătate, care ar putea acorda populaţiei şi mediului de afaceri un ajutor în faţa crizei coronavirusului.

    Printre măsurile propuse Guvernului, CONAF notează „susţinerea furnizării de apă, energie electrică, gaze şi combustibili pe toată perioada până la eradicarea pandemiei, cu o marjă de extindere de 3 luni, în mod gratuit, pentru a stimula revenirea imediată a populaţiei şi agenţilor economici din pierderile suferite în perioada de inactivitate economică”.

    Mai jos, propunerile formulate redate integral:

    COLABORAREA CU GUVERNUL:

    1. Susţinerea furnizării de apă, energie electrică, gaze şi combustibili pe toată perioada până la eradicarea pandemiei, cu o marjă de extindere de 3 luni, în mod GRATUIT, pentru a stimula revenirea imediată a populaţei şi agenţilor economici din pierderile suferite în perioada de inactivitate economică.
    2. CONAF propune scutirea de la plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor agenţilor economici care plătesc, conform legii 75% din salariul angajatului pe toată perioada cât acesta din urmă nu îşi desfăşoară activitatea.
    3. Acordarea de linii de credit de la stat pe termen de 1 an cu dobandă “0 “ sau cel mult 50 % din ROBOR, pentru IMM-uri şi pentru celelalte entităţi ce au până la 50 de angajaţi (PFA, IF, II, AF, asociaţii, fundaţii) pentru a stimula revenirea rapidă a activitaţii.
    4. Accesarea de rezervă pentru alimente de bază şi asigurarea publică de către Preşedintele României că toţi locuitorii ţării vor avea acces la ele.

    COLABORAREA MEDIULUI DE AFACERI CU MEDIUL BANCAR

    1. Propunem încetarea plăţii ratelor la creditele acordate persoanelor fizice şi juridice pe o perioadă de minim 90 zile şi reeşalonarea acestora pe o perioadă de 6-12 luni, cu menţinerea sau reducerea dobânzilor actuale.
    2. Perioada de graţie de minim 90 luni pentru rambursarea creditelor de investiţii, cu menţinerea sau reducerea dobânzilor actuale. 
    3. Acordarea de garanţii guvernamentale companiilor pentru a contracta finanţări bancare pentru susţinerea activităţii curente. 
    4. CEC şi EXIMBANK să aibă programe de finanţare pentru agenţii economici.

    COLABORAREA CU INSTITUŢIILE STATULUI:

    Inspectoratul Teritorial de Muncă a anunţat închiderea activităţii, iar înregistrarea firmelor se poate face doar la ghişeu întrucât parola de obţinere a depunerii on-line se ia tot de la ghişeu, ca urmare trebuie să se aibă în vedere următoarele măsuri imediate:

    1. Prelungirea termenelor de înregistrare a contractelor de muncă încheiate în această perioadă 11.03-31.03.2020, cu posibilitatea luării în calcul a extinderii perioadei până la 31.05.2020 sau la o dată ulterioară.
    2. Comunicarea unor adrese de e-mail oficiale unde să se poată trimite documentele necesare înregistrării contractelor, iar data înregistrării să fie dată trimiterii pe acele adrese de e-mail comunicate oficial de către ITM, cu confirmarea primirii acestora şi transmiterea parolei REVISAL tot pe e-mail.

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală-ANAF:

    Depunerea unor declaraţii, adrese pentru soluţionarea diverselor probleme la ghişeu.

    1. Comunicarea unor adrese de e-mail oficiale unde să se poată trimite documentele, iar data înregistrării să fie dată trimiterii pe acele adrese de e-mail comunicate oficial de către fiecare Agenţie Judeţeană de Administrare Fiscală, cu confirmarea primirii acestora.
    2. Eşalonarea datoriilor fiscale pe o perioadă de 120 de zile de la termenul de plată (25.03.2020), fără a fi calculate doânzi şi penalităţi pentru această perioadă (de luat în considerare posibilitatea de prelungire dacă situaţia economică se agravează).
    3. Prelungirea perioadei de emitere a executărilor silite (popriri pe conturi)- 60 zile.
    4. Rambursarea datoriilor către agenţii economici: rambursări de TVA, recuperări de impozite.
    5. Compensarea între sumele de rambursat de la bugetul de stat şi obligaţiile fiscale scadente ale contribuabililor, fără calcularea de penalităţi în sarcina acestora dacă compensarea nu s-a realizat la timp de către stat.

    Casa Naţională de Asigurări de Sănătate:

    1. Prelungirea termenelor de înregistrare a cererilor de recuperare a concediilor medicale ale angajaţilor societăţilor comerciale.
    2. Rambursarea de urgenţă a concediilor medicale plătite de către agenţii economici.

    „Este momentul ca toţi actorii economici să îşi dea mâna şi împreună cu autorităţile să contribuie la lupta împotriva coronavirusului şi la relansarea economică viitoare. Spitalele private, clinicile trebuie să fie în alertă maximă şi împreună cu spitalele de stat şi cu autorităţile în domeniu să lucreze conjugat pentru salvarea de vieţi omeneşti”, a notat CONAF.