BusinessMagazin

Tag: anunt

  • O nouă undă de şoc în industria criptomonedelor: Una dintre principalele bănci cu focus pe crypto, a anunţat că intră în proces de lichidare voluntară şi se închide

    Silvergate, unul dintre creditorii principali ai lumii cripto, a anunţat că plănuieşte să-şi închidă operaţiunile şi să intre în proces de lichidare voluntară. Acţiunile companiei s-au prăbuşit cu 36% după anunţ, scrie CNBC.

    Silvergate a fost împreună cu Signature Bank, un creditor de bază al industriei criptomonedelor. Banca are active de aproximativ 11 mld. de dolari. Comparativ, activele Signature Bank sunt estimate la 114 mld. dolari.

    „Având în vedere schimbările prin care trece industria şi felul în care evoluează problema reglementării criptomonedelor Silvergate consideră că o închidere graduală şi o lichidare a afacerii este cea mai bună cale de urmat”, se arată într-un comunicat al companiei.

    Toate depozitele făcute de clienţi vor fi rambursate integral, conform reprezentanţilor băncii. Compania nu a precizat cum intenţionează să rezolve cererile de despăgubire înainte de clienţii săi.

    Centerview Partners va acţiona în calitate de consilier financiar al Silvergate, iar Cravath, Swaine & Moore va furniza servicii juridice.

    Anunţul vine la mai puţin de o săptămână după ce Silvergate a închis platforma sa de plăţi – Silvergate Exchange Network – care era considerată unul dintre pilonii principali ai businessului. Banca a dat asigurări că toate celelalte servicii legate de depozite vor rămâne operaţionale în timpul procesului de închidere, iar clienţii vor fi notificaţi în caz că vor apărea şi alte schimbări.

    Silvergate anunţat săptămâna trecută că va amâna depunerea raportului anual 10K (un raport complex despre performanţa financiară a companiilor publice pe care acestea trebuie să îl publice în fiecare an – n.r) pentru a se concentra pe problemele cu care se confruntă businessul.

    Compania a dezvăluit că depunerea întârziată s-a datorat parţial unor presiuni privind reglementarea, aici fiind vorba inclusiv de o investigaţie în curs de desfăşurare deschisă de către Departamentul de Justiţie din SUA.

    Pe lângă faptul că a concediat 40% din forţa sa de muncă în ianuarie, creditorul a raportat pierderi nete de aproape 1 miliard de dolari în trimestrul al patrulea, când banca dădea deja semne că vrea să îşi închidă afacerea. Atunci, depozitele clienţilor au scăzut cu 68%, până la 3,8 mld. dolari. Pentru a rezolva problema retragerilor, Silvergate a trebuit să vândă titluri de creanţă în valoare de 5,2 mld. dolari.

    Înainte de a-şi anunţa închiderea, companii mari de investiţii precum BlackRock şi Citadel Securities au luat participaţii importante în cadrul Silvergate, cumpărând 5,5% şi respectiv 7% din bancă.

  • O nouă undă de şoc în industria criptomonedelor: Silvergate, una dintre principalele bănci cu focus pe crypto, a anunţat că intră în proces de lichidare voluntară şi se închide

    Silvergate, unul dintre creditorii principali ai lumii cripto, a anunţat că plănuieşte să-şi închidă operaţiunile şi să intre în proces de lichidare voluntară. Acţiunile companiei s-au prăbuşit cu 36% după anunţ, scrie CNBC.

    Silvergate a fost împreună cu Signature Bank, un creditor de bază al industriei criptomonedelor. Banca are active de aproximativ 11 mld. de dolari. Comparativ, activele Signature Bank sunt estimate la 114 mld. dolari.

    „Având în vedere schimbările prin care trece industria şi felul în care evoluează problema reglementării criptomonedelor Silvergate consideră că o închidere graduală şi o lichidare a afacerii este cea mai bună cale de urmat”, se arată într-un comunicat al companiei.

    Toate depozitele făcute de clienţi vor fi rambursate integral, conform reprezentanţilor băncii. Compania nu a precizat cum intenţionează să rezolve cererile de despăgubire înainte de clienţii săi.

    Centerview Partners va acţiona în calitate de consilier financiar al Silvergate, iar Cravath, Swaine & Moore va furniza servicii juridice.

    Anunţul vine la mai puţin de o săptămână după ce Silvergate a închis platforma sa de plăţi – Silvergate Exchange Network – care era considerată unul dintre pilonii principali ai businessului. Banca a dat asigurări că toate celelalte servicii legate de depozite vor rămâne operaţionale în timpul procesului de închidere, iar clienţii vor fi notificaţi în caz că vor apărea şi alte schimbări.

    Silvergate anunţat săptămâna trecută că va amâna depunerea raportului anual 10K (un raport complex despre performanţa financiară a companiilor publice pe care acestea trebuie să îl publice în fiecare an – n.r) pentru a se concentra pe problemele cu care se confruntă businessul.

    Compania a dezvăluit că depunerea întârziată s-a datorat parţial unor presiuni privind reglementarea, aici fiind vorba inclusiv de o investigaţie în curs de desfăşurare deschisă de către Departamentul de Justiţie din SUA.

    Pe lângă faptul că a concediat 40% din forţa sa de muncă în ianuarie, creditorul a raportat pierderi nete de aproape 1 miliard de dolari în trimestrul al patrulea, când banca dădea deja semne că vrea să îşi închidă afacerea. Atunci, depozitele clienţilor au scăzut cu 68%, până la 3,8 mld. dolari. Pentru a rezolva problema retragerilor, Silvergate a trebuit să vândă titluri de creanţă în valoare de 5,2 mld. dolari.

    Înainte de a-şi anunţa închiderea, companii mari de investiţii precum BlackRock şi Citadel Securities au luat participaţii importante în cadrul Silvergate, cumpărând 5,5% şi respectiv 7% din bancă.

  • Air Claim, companie care facilitează obţinerea compensaţiilor pentru pasagerii cu zboruri anulate sau întârziate, a cerut în instanţă insolvenţa Blue Air şi anunţă că are de recuperat de la operatorul aerian aproximativ 85.000 euro

    Air Claim, companie care facilitează obţinerea compensaţiilor pentru pasagerii cu zboruri anulate sau întârziate, a cerut în instanţă insolvenţa Blue Air şi anunţă că are de recuperat de la operatorul aerian aproximativ 85.000 euro.

    ”Insolventa sau chiar falimentul BLUE AIR nu este de natura a afecta semnificativ veniturile AIR CLAIM. Costurile cu cesionarea respectivelor creante fiind putin relevante, prin raportare la cifra de afaceri a societatii. Cu toate acestea, se impune mentiunea ca, daca costurile sunt totusi limitate in ceea ce priveste situatia BLUE AIR, in ipoteza in care sumele respective nu vor fi recuperate, vor exista potentiale venituri ce raman nerealizate (diferenta dintre valoarea creantelor si costul de achizitie)”, se precizează într-un anunţ publicat de Air Claim la BVB.

    Potrivit companiei, Blue Air a făcut plăţi considerabile (amiabil ori prin executare silită) pe parcursul anului 2022.

    De asemenea, Air Claim a subliniat în anunţ că acţionează în instanţă mai mulţi operatori, Blue Air nefiind singurul sau cel mai important, fiind o distribuţie echilibrată. Astfel, Air Claim a cesionat creanţe privind TAROM, WIZZ AIR, HISKY şi AIR BUCHAREST.

    ”Activitatea de cesionare a creanţelor (la o fracţie din valoarea principalului) a fost intensificată, în momentul de faţă fiind depuse 150-200 de dosare lunar. Spre comparaţie, dosarele BLUE AIR depuse în cererea de deschidere a insolvenţei sunt în număr de 120 (practic mai puţin decât o lună de activitate)”, se mai arată în anunţ.

    Platforma este prezentă prin campanii de marketing online şi în alte pieţe din regiune, precum Ungaria şi Polonia, şi se are în vedere identificarea unei modalităţi de extindere în Germania, fiind luată în calcul inclusiv înfiinţarea unei subsidiare. ”Ne aşteptăm ca tendinţa de creştere a afacerii să se menţină şi în anul 2023”, spun reprezentanţii Air Claim.

    Blue Air a anulat începând cu data de 6 septembrie 2022 toate zborurile, pierzând astfel sloturile din aeroporturi. Compania avea în septembrie 2022 datorii cumulate de 230 milioane euro, suma în care nu sunt incluşi banii pe care trebuie să îi returneze clienţilor cărora le-au fost anulate zborurile începând cu 6 septembrie.

    Statul, prin Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statu­lui, a anunţat anul trecut că va prelua 75% din acţiunile Blue Air, executându-se astfel garanţia pe care a pus-o în joc compania pentru a putea primi ajutorul în valoare de 300 mil. lei în anul 2020.

    În anul 2020, Blue Air a primit un credit garantat de stat în valoare de 300 mil. lei din partea Eximbank, instituţie de credit controlată de Ministerul Finanţelor. La acea vreme, în nota de fundamentare a proiectului Hotărârii de Guvern pentru aprobarea condiţiilor de acordare a garanţiei de stat, Eximbank a tras un semnal de alarmă cu privire la capacitatea companiei de a returna împrumutul.

    Blue Air este controlată în proporţie de 76,18% de compania Airline Invest, înfiinţată în 2019. În ambele companii, Cristian Rada este acţionar.

     

     

  • Warner Bros. Pictures a anunţat că va produce noi filme cu “Stăpânul inelelor”

    CEO-ul Warner Bros. Discovery, David Zaslav, a declarat că gigantul media va produce noi filme pentru franciza „Stăpânul Inelelor”.
    Warner Bros. a încheiat un acord cu compania de jocuri video care deţine drepturile de film pentru cărţile lui Tolkien.
    Planul companiei de a revigora filmele vine în contextul în care Warner Bros. raportează venituri în scădere.

    New Line Cinema, compania de producţie deţinută de Warner Bros. din spatele filmelor originale „Stăpânul inelelor” şi „Hobbit”, a încheiat un acord cu compania suedeză de jocuri Embracer Group, care deţine în prezent drepturile de film asupra cărţilor lui J.R.R. Tolkien.
    Noile filme au fost anunţate de CEO-ul Warner Bros. Discovery, David Zaslav, la apelul gigantului media privind veniturile scăzute din al patrulea trimestru.
    Nu este prima dată când o proprietate Warner Bros. a vrut să încerce din nou să adapteze trilogia originală: se pare că HBO a lansat odată propunerea că doreşte să repete unele dintre aceleaşi poveşti din filmele originale, dar familia lui Tolkien a respins ideea.
    Acum că au obţinut drepturile, fanii Tolkien vor avea mai multe opţiuni atunci când vine vorba de adaptări ale romanelor fantastice ale lui Tolkien.
    Serialul TV cu buget mare de la Amazon, „ Rings of Power”, se bazează pe acelaşi univers.

  • Cum au ajuns să lucreze acum unii dintre cei mai RĂSFĂŢAŢI angajaţi din lume. Ei lucrează pentru una dintre cele mai mari companii din lume şi până acum li se făceau toate poftele

    După ce Google şi-a răsfăţat angajaţii timp de decenii, cimentându-se ca o companie de vis unde să lucrezi, acum angajaţii rămân şocaţi: După mii de concedieri pe neaşteptate, oameni daţi afară din sediu la 20 de minute după ce au fost anunţaţi de decizie, acum Google le cere angajaţilor să îşi impartă mesele de birou, pentru a face economie la spaţiu

    Google, unul dintre cei mai mari jucători din tehnologie la nivel global le-a cerut angajaţilor ramurii Cloud a companiei să-şi împartă birourile şi să alterneze zilele de mers la birou cu colegii începând din trimestrul următor. Compania a motivat decizia invocând „eficienţa imobiliară”, scrie CNBC.

    Împărţirea birourilor se va aplica în cele mai mari şase locaţii din SUA ale gigantului tech – Kirkland, Washington, New York, San Francisco, Seattle, şi California – şi este necesară pentru ca Google „să poată continua să investească în creşterea Cloud”.

    „Majoritatea angajaţilor vor împărţi un birou cu colegii lor. Prin intermediul unui proces de identificare a unui coleg potrivit, ei vor conveni asupra unei configuraţii de bază a biroului şi vor stabili regulile alături de partenerul de birou pentru a-şi asigura o experienţă plăcută în noul mediu”, se arată într-o notă internă a companiei.

    Pe plan intern, conducerea a dat deja un nume acestei scheme de împărţire a spaţiului de lucru – Cloud Office Evolution sau CLOE – pe care o descrie ca fiind „o combinaţie reuşită dintre aspectele muncii din perioada pre-pandemică şi flexibilitatea muncii hibride în scopul unei utilizări eficiente a spaţiului”.

    Un purtător de cuvânt al Google a explicat: “De când ne-am întors la birou, am derulat proiecte pilot şi am efectuat sondaje cu angajaţii Cloud pentru a explora diferite modele de lucru hibride şi pentru a ajuta la conturarea celei mai bune experienţe. Datele noastre arată că cei de la Google Cloud apreciază munca în format fizic, precum şi opţiunea de a lucra de acasă câteva zile pe săptămână. Cu acest feedback, am dezvoltat noul nostru model de rotaţie, care combină cele mai bune aspecte ale colaborării pre-pandemice cu flexibilitatea şi concentrarea pe care am ajuns cu toţii să le apreciem în cazul muncii la distanţă, permiţându-ne totodată să ne folosim spaţiile mai eficient.”

    Mişcarea vine în contextul în care Google îşi reduce amprenta imobiliară pe fondul unei reduceri mai ample a costurilor. Cu toate acestea, compania  nu a specificat încă regiunile sau clădirile pe care intenţionează să le abandoneze.

    În cadrul bilanţului privind câştigurile din al patrulea trimestru din 2022, directorii Google au declarat că se aşteaptă să suporte costuri de aproximativ 500 de milioane de dolari legate de reducerea spaţiului de birouri la nivel global în trimestrul curent şi au avertizat că sunt posibile şi alte cheltuieli imobiliare în viitor.

     La începutul acestei luni, SFGate a relatat că firma va încheia contractele de închiriere pentru “un număr de spaţii neocupate” în zona Golfului San Francisco, regiunea în care se află sediul său central. 

    În al patrulea trimestru, Google Cloud a produs 7,32 miliarde de dolari, în creştere cu 32% faţă de anul precedent. Cu toate acestea, veniturile au fost mai mici decât se aştepta pe Wall Street, iar unitatea Cloud continuă să piardă sute de milioane de dolari în fiecare trimestru – 480 de milioane de dolari în trimestrul al patrulea.

    În general, însă, Google a obţinut un venit net de 13,62 miliarde de dolari în acest trimestru şi de 59,97 miliarde de dolari pentru tot anul 2022. Cifrele indică scăderi semnificative faţă de 2021.

     

  • După ce Google şi-a răsfăţat angajaţii timp de decenii, cimentându-se ca o companie de vis unde să lucrezi, acum angajaţii rămân şocaţi: După mii de concedieri pe neaşteptate, oameni daţi afară din sediu la 20 de minute după ce au fost anunţaţi de decizie, acum Google le cere angajaţilor să îşi impartă mesele de birou, pentru a face economie la spaţiu

    Google, unul dintre cei mai mari jucători din tehnologie la nivel global le-a cerut angajaţilor ramurii Cloud a companiei să-şi împartă birourile şi să alterneze zilele de mers la birou cu colegii începând din trimestrul următor. Compania a motivat decizia invocând „eficienţa imobiliară”, scrie CNBC.

    Împărţirea birourilor se va aplica în cele mai mari şase locaţii din SUA ale gigantului tech – Kirkland, Washington, New York, San Francisco, Seattle, şi California – şi este necesară pentru ca Google „să poată continua să investească în creşterea Cloud”.

    „Majoritatea angajaţilor vor împărţi un birou cu colegii lor. Prin intermediul unui proces de identificare a unui coleg potrivit, ei vor conveni asupra unei configuraţii de bază a biroului şi vor stabili regulile alături de partenerul de birou pentru a-şi asigura o experienţă plăcută în noul mediu”, se arată într-o notă internă a companiei.

    Pe plan intern, conducerea a dat deja un nume acestei scheme de împărţire a spaţiului de lucru – Cloud Office Evolution sau CLOE – pe care o descrie ca fiind „o combinaţie reuşită dintre aspectele muncii din perioada pre-pandemică şi flexibilitatea muncii hibride în scopul unei utilizări eficiente a spaţiului”.

    Un purtător de cuvânt al Google a explicat: “De când ne-am întors la birou, am derulat proiecte pilot şi am efectuat sondaje cu angajaţii Cloud pentru a explora diferite modele de lucru hibride şi pentru a ajuta la conturarea celei mai bune experienţe. Datele noastre arată că cei de la Google Cloud apreciază munca în format fizic, precum şi opţiunea de a lucra de acasă câteva zile pe săptămână. Cu acest feedback, am dezvoltat noul nostru model de rotaţie, care combină cele mai bune aspecte ale colaborării pre-pandemice cu flexibilitatea şi concentrarea pe care am ajuns cu toţii să le apreciem în cazul muncii la distanţă, permiţându-ne totodată să ne folosim spaţiile mai eficient.”

    Mişcarea vine în contextul în care Google îşi reduce amprenta imobiliară pe fondul unei reduceri mai ample a costurilor. Cu toate acestea, compania  nu a specificat încă regiunile sau clădirile pe care intenţionează să le abandoneze.

    În cadrul bilanţului privind câştigurile din al patrulea trimestru din 2022, directorii Google au declarat că se aşteaptă să suporte costuri de aproximativ 500 de milioane de dolari legate de reducerea spaţiului de birouri la nivel global în trimestrul curent şi au avertizat că sunt posibile şi alte cheltuieli imobiliare în viitor.

     La începutul acestei luni, SFGate a relatat că firma va încheia contractele de închiriere pentru “un număr de spaţii neocupate” în zona Golfului San Francisco, regiunea în care se află sediul său central. 

    În al patrulea trimestru, Google Cloud a produs 7,32 miliarde de dolari, în creştere cu 32% faţă de anul precedent. Cu toate acestea, veniturile au fost mai mici decât se aştepta pe Wall Street, iar unitatea Cloud continuă să piardă sute de milioane de dolari în fiecare trimestru – 480 de milioane de dolari în trimestrul al patrulea.

    În general, însă, Google a obţinut un venit net de 13,62 miliarde de dolari în acest trimestru şi de 59,97 miliarde de dolari pentru tot anul 2022. Cifrele indică scăderi semnificative faţă de 2021.

     

  • Susan Wojcicki, şefa YouTube, a anunţat că se retrage după aproape un deceniu în fruntea platformei

    Susan Wojcicki, directorul executiv al YouTube, a anunţat că se retrage după aproape un deceniu în această funcţie.

     Wojcicki a declarat joi, într-o postare pe blog, că intenţionează să se concentreze asupra familiei, sănătăţii şi proiectelor personale. Ea va avea, de asemenea, un rol de consilier la Google şi Alphabet, care deţine YouTube.

    Neal Mohan, director de produse, va fi noul şef al YouTube, potrivit postării de pe blog. Schimbarea intră în vigoare imediat, a declarat o purtătoare de cuvânt a YouTube.

    “Este momentul potrivit pentru mine şi mă simt capabilă să fac acest lucru pentru că avem o echipă de conducere incredibilă la YouTube”, a declarat Wojcicki în postare.

    Plecarea lui Wojcicki pune capăt unui mandat în care a supravegheat creşterea YouTube într-o afacere care a devenit din ce în ce mai importantă pentru rezultatele Google. De asemenea, ea a gestionat platforma video prin controversele legate de moderarea conţinutului şi noile ameninţări concurenţiale din partea unor servicii precum TikTok, al ByteDance. 

    Mohan a fost anterior unul dintre cei mai de încredere adjuncţi ai doamnei Wojcicki, supervizând schimbările ample ale produsului YouTube şi jucând un rol în dezbaterile politice din jurul platformei.

     

  • Lovitură de teatru: Zara anunţă că va taxa pe cei care cumpără online şi returnează produsele

    Gigantul de modă Zara a început să taxeze cumpărătorii din Spania pentru returnarea cumpărăturilor online, a anunţat miercuri compania, deşi returnările efectuate în magazinele fizice rămân gratuite, raportează Reuters.

    Clienţii trebuie să plătească acum 1,95 euro (2,13 dolari) dacă doresc să returneze piesele de acasă, costul fiind dedus din suma rambursată, a precizat Zara pe site-ul oficial.

    Cu toate acestea, articolele cumpărate online pot fi returnate în continuare gratuit în magazinele fizice, potrivit oficialilor companiei.

    Pe măsură ce pandemia COVID-19 a declanşat o explozie a cumpărăturilor online, clienţii s-au obişnuit să cumpere articole pentru a le încerca acasă, deoarece retururile erau adesea gratuite, ceea ce a crescut costurile pentru comercianţi.

    Inditex, care deţine Zara, va introduce, de asemenea, taxe de returnare în Spania şi pentru alte mărci ale sale, cum ar fi Massimo Dutti şi Pull&Bear.

    La începutul anului trecut, Zara a introdus taxe pentru unele retururi online în Marea Britanie şi pe alte pieţe principale, în urma unor măsuri similare luate de rivali precum Uniqlo sau Next.

  • BREAKING! Orange trece la luna de 21 de zile la cartele. Condiţia pentru ca luna să rămână de 30 de zile: reactivarea automată a opţiunii

    Orange, liderul pieţei locale de telecom, a început să-şi notifice clienţii cu cartele preplătite că va reduce perioada în care unele extraopţiuni sunt valabile de la 30 de zile la 21 de zile, un exemplu fiind extraopţiunea cu un cost de 12 euro.

    “Din 09.02.2023, opţiunea de 12 euro credit cu roaming SEE va fi valabilă 21 de zile”, conform unei notificări transmise de Orange către clienţii cu cartele preplătite. Compania menţionează în mesaj că perioada de valabilitate poate rămâne de 30 de zile, cu condiţia ca utilizatorii să activeze din cont reactivarea lunară automată a extraopţiunii cu costul menţionat.

    Compania are peste 10 milioane de clienţi pentru servicii de telefonie mobilă, dintre care aproximativ 4-5 milioane au contracte de abonament. Operatorul nu publică date privind numărul exact de abonamente şi de cartele preplătite.

    La finele lunii iunie 2022 Orange avea o cotă de piaţă de aproape 40% din numărul total de cartele SIM active, care era de 23 de milioane, conform datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în Comunicaţii.

     

  • Ce se întâmplă în America, ce se ascunde în spatele cifrelor? Microsoft a anunţat miercuri după amiază oficial că va da afară 10.000 de oameni, ceea ce va costa 1,2 mld. dolari. Amazon concediază 14.000 de angajaţi în cea mai drastică reducere de personal, iar Goldman Sachs, cea mai influentă bancă de pe Wall Street, renunţă la 3.000 de bancheri

    Microsoft a anunţat oficial că va concedia 10.000 de angajaţi, devenind cel mai recent titan din domeniul tehnologiei care face reduceri de personal pe fondul îngrijorărilor legate de stabilitatea economiei globale, scrie WSJ.

    Directorul executiv Satya Nadella a declarat miercuri, într-o postare pe blogul angajaţilor, că disponibilizările vor afecta mai puţin de 5% din forţa de muncă globală a companiei.

    Nadella a subliniat încetinirea economică în nota sa, spunându-le angajaţilor că, la nivel global, companiile au început să “dea dovadă de prudenţă, deoarece unele părţi ale lumii se află în recesiune, iar alte părţi anticipează una”. În postarea sa, Nadella a anunţat că operaţiunea va costa Microsoft 1,2 miliarde de dolari, sumă pe care şi-o va proviziona în raportarea financiară care urmează. 

    El nu a precizat însă ce părţi ale companiei vor fi afectate de reduceri, deşi a spus că firma va continua să facă angajări în domenii strategice cheie.

    Goldman Sachs va începe să reducă până la 3.200 de locuri de muncă în câteva zile, potrivit unei persoane familiarizate cu problema, în timp ce banca de pe Wall Street încearcă să limiteze costurile în faţa încetinirii activităţii bancare de investiţii şi a reducerii băncii sale de consum, scrie Financial Times.

    Reducerile, care reprezintă aproximativ 6,5% din cei aproximativ 49.000 de angajaţii, se situează sub cel mai rău scenariu de 3.900 de locuri de muncă pe care directorul executiv al Goldman, David Solomon, şi echipa sa de management, le discutaseră la sfârşitul anului trecut. Numărul final ar putea fi, de asemenea, mai mic de 3.200, potrivit sursei citate.

    Profitul Goldman Sachs s-a prăbuşit cu două treimi în ultimul trimestru, mult sub aşteptări, încununând un an sumbru care a forţat banca să se angajeze în cel mai mare exerciţiu de reducere a costurilor de la criza financiară încoace, scrie Financial Times.

    Acesta a fost al cincilea trimestru consecutiv de scădere a profiturilor băncii de pe Wall Street, iar Goldman a luat deja măsuri pentru a reduce peste 3.000 de locuri de muncă, a tăiat bonusurile şi a lansat o revizuire amplă a cheltuielilor.

    Scăderea profitului din al patrulea trimestru a fost determinată de o încetinire bruscă a activităţii bancare de investiţii, deoarece ratele mai mari ale dobânzilor şi economia globală în scădere au pus capăt boomului tranzacţilor.

    Goldman a anunţat marţi că profitul net din trimestrul al patrulea a scăzut la 1,3 miliarde de dolari, sub aşteptările analiştilor de 2,2 miliarde de dolari şi în scădere de la 3,9 miliarde de dolari în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Acţiunile Goldman au scăzut cu aproximativ 2,4% în tranzacţiile de dinaintea de deschiderea bursei din New York.

    Amazon va începe o rundă masivă de disponibilizări care va afecta în cele din urmă peste 18.000 de angajaţi, în cea mai mare campanie de eliminare de locuri de muncă din istoria sa, anunţată la începutul acestei luni, potrivit Bloomberg.

    Reducerile au loc în condiţiile în care retailerul se confruntă cu încetinirea creşterii vânzărilor online şi se pregăteşte pentru o posibilă recesiune care va afecta puterea de cumpărare a clienţilor săi.

    Eliminările au început anul trecut, afecând iniţial cel mai mult grupul de dispozitive şi servicii al Amazon, care construieşte asistentul digital Alexa şi difuzoarele inteligente Echo. Cea mai recentă rundă, programată să înceapă miercuri, va afecta în principal divizia de retail şi resursele umane. 

    În timp ce reducerile reprezintă doar aproximativ 1% din totalul forţei de muncă, care include sute de mii de angajaţi care lucrează cu ora la depozite şi la livrări, ele se ridică la aproximativ 6% din cei 350.000 de angajaţi corporativi ai Amazon din întreaga lume.

    „Amazon a făcut faţă unor vremuri incerte şi dificile în trecut. Vom continua să facem acest lucru şi în viitor”, a declarat directorul general Andy Jassy la începutul acestei luni într-o notă adresată angajaţilor. „Aceste schimbări ne vor ajuta să ne urmărim obiectivele pe termen lung cu o structură de costuri mai puternică”.

    Acţiunile Amazon au suferit puţine modificări în tranzacţiile de dinaintea deschiderii bursei din New York, după ce marţi au închis în scădere cu 2,1%, la 96,05 dolari.

    Cel mai mare retailer online din lume a petrecut o mare parte din anul trecut adaptându-se la o încetinire puternică a creşterii comerţului electronic, pe măsură ce cumpărătorii au revenit la obiceiurile de dinainte de pandemie. Amazon a amânat deschiderea de depozite şi a oprit angajările în grupul său de retail. A extins îngheţarea personalului corporativ al companiei şi apoi a început să facă reduceri.

    Amazon se numără printre marile companii de tehnologie care îşi reduc rândurile, printre care Cisco Systems Inc., Intel Corp., Meta Platforms Inc., Qualcomm Inc. şi Salesforce Inc.

    În memoriul său, Jassy a declarat că firma din Seattle va oferi indemnizaţii de concediere, beneficii de sănătate de tranziţie şi plasare la un loc de muncă pentru lucrătorii afectaţi.