BusinessMagazin

Tag: anpc

  • Terasă din Eforie Sud, închisă de ANPC după ce au fost găsite alimente expirate şi muşte în bucătărie

    Inspectorii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, în frunte cu şeful acestei instituţii, au participat, vineri, la un control în Eforie Sud, unde au fost verificate mai multe terase, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    La una dintre acestea, echipele ANPC au găsit mâncare expirată, pâine şi sarmale mucegăite, muşte prinse de tavanul bucătăriei într-un lipici special pentru insecte şi au decis închiderea unităţii care nu avea nici autorizaţie de funcţionare.

    “Mâncare expirată, pâine mucegăită, produse fără elemente de identificare, cornurile cu ciocolată care nu sunt ţinute la temperaturile indicate de producător, ce să vă zic, închidem unitatea. Nici nu mai am cuvinte, aş fi politicos să spun că este o bătaie de joc, încalcă legea flagrant. Închidem unitatea şi nu cred că-i dăm drumul la cum arată şi bucătăria. (…) Aţi văzut că în bucătărie nu aveau perdea, au pus un lipici de prins muşte decât să pună o perdea”, a afirmat preşedintele ANPC, Marius Dunca.

    El a mai spus că unitatea va fi sancţionată cu o amendă între 10 şi 20 de mii de lei.

    Echipele de control au mers apoi la o terasă verificată şi anul trecut şi în care fuseseră găsite nereguli atunci, dar care acum nu mai avea probleme.

    “Ştiţi foarte bine că anul trecut am fost împreună aici şi chiar am declarat că mai lipseau doar crocodilii. Uitaţi-vă cum arată acum, condiţii de servire, oamenii cum sunt îmbrăcaţi, calitatea serviciilor, bucătăria foarte curată, şi-au cerut scuze pentru nu ştiau acest aspect de depozitare la temperaturi necorespunzătoare, dar avem un exemplu că se poate şi uitaţi-vă că şi terasa este plină”, a mai declarat Marius Dunca.

    Inspectorii ANPC vor continua asemenea controale pe litoral pe toată durata sezonului estival.

  • Dunca: Mi-aş dori să-mi permită legea să suspend băncilor activitatea de creditare,nu au făcut nimic

    “Avem un control tematic la operatorii financiar-bancari. Dacă nu ne-au primit să fim prezenţi la negocieri (cele organizate de AURSF împreună cu reprezentanţii debitorilor în franci elveţieni – n.r.), ne primesc sigur ca organ de control. Mi-aş dori să-mi permită legea să le suspend activitatea de creditare către persoane fizice. Caut în legislaţie portiţa care-mi permite acest lucru”, a afirmat Dunca la o conferinţă de presă organizată împreună cu Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) şi Grupul Clienţilor cu Credite în CHF (GCCC), după finalizarea negocierilor cu băncile pe tema creditelor în franci elveţieni.

    ANPC va verifica dacă “măsurile de reglare a deficienţelor” au fost luate de către instituţiile de credit, iar acestea să dovedească cum au soluţionat problemele clienţilor, preşedintele autorităţii precizând că băcnile nu au venit cu nicio măsură în sprijinul debitorilor.

    Controalele au loc la toate băncile care au oferit credite în franci elveţieni şi la toate celelalte cu care ANPC are procese.

    “Avem decizii definitive care nu sunt puse în aplicare. Chiar îşi bat joc de români, chiar nu vor să înţeleagă că românii sunt în imposibilitatea de a-şi plăti creditele şi de a ajunge în stradă cu familiile. La nivel de declaraţii, toţi operatorii financiar-bancari sunt aşi, dar când să pună în aplicare măsurile declarate …”, a spus Dunca.

    El a punctat că autoritatea mai are circa 300 de dosare în instanţă împotriva băncilor şi încă patru dosare în curs de depunere, adăugând că va comunica mai multe detalii după finalizarea controalelor tematice.

  • Cosmetice expirate sau fără informaţiile obligatorii pe ambalaj, găsite de ANPC

    Controlul a fost efectuat timp de două zile, la sfârşitul lunii aprilie. Au fost verificaţi 474 de operatori economici (din care 25 de distribuitori şi 449 de vânzători), respectiv produse cosmetice controlate în valoare de 2.267.067 de lei.

    La 352 de operatori economici (din care 19 distribuitori şi 333 de vânzători) din cei 474 controlaţi, reprezentând 74,26 la sută, s-au depistat abateri de la prevederile legale, valoarea produselor cu abateri fiind de 149.252 de lei.

    Prin urmare, au fost aplicate 405 sancţiuni, dintre care 232 de amenzi contravenţionale în valoare de 773.200 de lei şi 173 de avertismente. În plus au fost oprite temporar de la comercializare produse cosmetice în valoare de 104.713 lei şi oprite definitiv produse cu data de minimă durabilitate depăşită, în valoare de 1.429 de lei.

    Pe lângă existenţa unor produse expirate, unele chiat şi nouă luni, inspectorii ANPC au mai constatat lipsa informaţiilor obligatorii pe ambalaj (denumirea şi adresa producătorului sau importatorului, gramajul sau volumul ori modul de utilizare, simbolul PAO (perioada/durata de utilizare după deschidere pentru care produsul este sigur şi poate fi folosit fără a avea efecte nocive asupra consumatorului), faptul că acestea erau ilizibile sau că traducerea în limba română era incorecta şi/sau incompletă, precum şi abateri privind promoţiile (lipsa informării asupra perioadei de desfăşurare a promoţiei sau a faptului că oferta specială se referea la stocul de bunuri disponibil) şi afişarea preţurilor.

     

  • Cele mai scumpe credite din România. Sute de mii de clienţi au împrumutat 500 de milioane de euro

    “Dacă aş avea resurse, 
mi-aş deschide un business ca acesta mâine, mi se pare normal să speculez o nişă profitabilă în piaţă. Problema ţine de fapt de educaţia românilor, care, după atâţia ani de luat credite, ar trebui să ştie mecanismele pe de rost, dar nu pot scăpa de tendinţa de a se întinde mai mult decât plapuma.“

    Replica vine repede. „La ăştia cred că ajung doar oamenii fără prieteni. Dacă aş avea nevoie de sume aşa mici, aş putea la orice oră să cer unui prieten. Evident că şi prietenii mei ar putea să-mi ceară mie. Fără atâta dobândă, doar pe mulţumesc! În ce lume trăim?“ Comentariile la orice articol pe tema creditelor pe termen scurt cu dobânzi mari se transformă în dezbateri aprinse între cititorii împărţiţi în două tabere: unii invocă dobânzi enorme practicate în mod abuziv, referindu-se la indicatorul DAE (dobândă anuală efectivă) de 100%, 1.000% sau mai mult, în timp ce alţii îi acuză pe cei împrumutaţi că devin clienţii IFN-urilor fără să aibă cu adevărat nevoie de bani.

    Cele două şabloane de gândire sunt contrazise de puţinii comentatori neimplicaţi, observatori ai unei pieţe unde reglementări de bază lipsesc, iar clienţii sunt ademeniţi să cumpere produse de creditare fără să cunoască rostul acestora. Instituţiile financiare nebancare au speculat în anii de criză un segment de piaţă de care băncile s-au ferit, pentru că obţin beneficii suplimentare din credite de valoare mare acordate pe termen lung şi pentru că profitul consistent generat de credite cu valoare mică pe termen scurt vine numai dintr-un portofoliu numeros, de zeci sau sute de mii de clienţi. Piaţa împrumuturilor acordate acasă la client în aceeaşi zi cu cea a solicitării este astăzi concurată de jucători dispuşi să ofere bani în două ore, oriunde în România, fără ca potenţialul client să vadă la faţă vreun angajat al instituţiei.

    Creditul exclusiv online sau creditul prin SMS sunt doar două dintre invenţiile crizei, produse vândute cu succes în România către zeci de mii de clienţi şi adresate celor cu nevoi mai mici de 1.000 de lei timp de maximum două luni. Potrivit datelor Asociaţiei Societăţilor Financiare ALB România, organizaţie unde sunt afiliate 86% dintre IFN-uri, portofoliul total al creditului de consum al IFN-urilor în România era de 974 de milioane de euro la 31.12.2014, în timp ce piaţa creditului de consum IFN a urcat între decembrie 2013 şi de-cembrie 2014 de la 568 de milioane la 678 de milioane de euro. Doar în 2014 instituţiile financiare nebancare au acordat credite noi în valoare totală de 522 de milioane de euro, cu aproape 100 de milioane mai mult decât în anul precedent. 42% dintre creditele acordate în anul anterior au o valoare mai mică de 1.000 de euro, iar 78% nu trec de 5.000 de euro. Dintre clienţii care au luat un astfel de credit, jumătate au urmat doar liceul sau şcoala profesională, iar unul din şapte şi-a terminat studiile în clasa a opta. Cea mai mare parte a împrumutaţilor câştigă între 500 şi 1.000 de lei, însemnând venituri lunare mai mici sau egale cu salariul minim pe economie.

    „Aceste microcredite au apărut datorită unei cereri pe care instituţiile de credit tradiţionale nu pot sau nu vor să o satisfacă. După perioada creditului cu buletinul, băncile au înăsprit condiţiile de creditare astfel că persoanele care nu mai sunt eligibile pentru credite bancare nu au altă opţiune decât microcreditarea. BNR şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor ar trebui să joace un rol mai activ pentru a limita posibilităţile de abuz, în condiţiile în care persoanele care apelează la microcredite sunt, de regulă, mai puţin familiarizate cu terminologia contractelor de credit şi cu clauzele acestora“, spune consultantul Emilian Duca.

    Business Magazin a discutat cu toate părţile implicate în procesul de creditare pentru a afla cum funcţionează piaţa creditului cu valoare mică şi dobândă mare, ce puncte vulnerabile permit abuzuri şi cine reglementează dobânzile şi regulile jocului.

    CONTINUAREA ÎN PAGINA URMĂTOARE ->

  • ANPC va controla toate IFN-urile pentru perceperea, în unele cazuri, a unor dobânzi de 5.000% pe an

    “Observ în ultima perioadă o campanie a unor IFN-uri cu o dobândă anuală de 4.000-5.000%. Asta ce înseamnă? Iau un euro, după un an dau 5.000 de euro, iau 10 euro, dau 50.000 de euro înapoi. Din punctul meu de vedere, undeva lucrurile nu sunt în regulă şi o să facem un control de fond la toate IFN-urile să vedem unde respectă şi unde nu respectă legislaţia. Nu poţi să iei 100 de euro împrumut şi să dai jumătate de milion de euro înapoi, nu este în regulă”, a declarat luni Dunca la seminarul “Ziua Consumatorului de Servicii Financiare”, organizat împreună cu Asociaţia Societăţilor Financiare ALB România.

    El a arătat că ANPC a primit sesizări de la clienţi în acest sens, iar numărul lor este în creştere.

    “Aici trag un semnal de alarmă: dacă un consumator nu se pricepe sau nu înţelege clauzele din contractul de credit, să facă o adresă la ANPC să vedem noi dacă este în regulă sau nu”, a transmis Dunca clienţilor acestor IFN-uri.

    El a precizat că dobânzile respective sunt afişate la vedere, fiind percepute pentru împrumuturi pe scurtă durată, aceste firme având campanii de promovare a creditelor pe reţeaua de socializare Facebook.

    “Aşa sunt afişate dobânzile şi văd că duc o campanie agresivă pe Facebook, imediat cum deschizi Facebook-ul îţi apare un IFN care zice: Vino la noi şi te împrumutăm într-un minut!”, a punctat preşedintele ANPC.

    Dunca a atenţionat clienţii să nu facă greşeala de a se împrumuta la IFN-uri cu astfel de dobânzi pentru a-şi achita ratele la creditele de la bănci, în condiţiile unor situaţii dificile generate de creşterea cursului de schimb pentru dolar şi franc elveţian.

    “Având în vedere că au crescut dolarul şi francul elveţian, trag un semnal de alarmă să nu ajungem să ne împrumutăm de la un IFN ca să putem plăti rata la bancă pentru credit, înseamnă că rostogolim bulgărele şi din mai mic îl facem mai mare”, a spus Dunca.

    El a adăugat că unele IFN-uri respectă legislaţia, iar altele o încalcă, în ultimul caz urmând să fie dispuse sancţiuni.

     

  • ANALIZĂ privind creditele în franci elveţieni: Nicio bancă nu a avertizat clienţii asupra riscului la creditele în valută

    După aprecierea francului elveţian, din ianuarie, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), instituţie care are atribuţii de a verifica respectarea prevederilor legale privind protecţia consumatorilor de servicii financiare şi poate aplica sancţiuni dacă se încalcă actele normative în vigoare şi drepturile consumatorilor, a înregistrat 223 de reclamaţii referitoare la creditele acordate de bănci în această monedă.

    Reclamaţiile privind posibile abuzuri ale băncilor nu sunt însă o noutate. În anul 2014, ANPC a totalizat 7.658 de reclamaţii privind serviciile bancare. După analizarea lor, s-a stabilit că jumătate erau întemeiate şi dintre acestea aproximativ 60 la sută au fost soluţionate amiabil.

    ANPC a încheiat 407 procese verbale de constatare a contravenţiei, cu amenzi în valoare totală de 3.239.000 de lei.

    “Din totalul de 407 de procese verbale de constatare a contravenţiei, 100 dintre acestea au fost contestate în instanţă. ANPC, în acţiunile de cercetare a reclamaţiilor, a restituit consumatorilor sume în valoare de 1.250.596,13 lei, 60.238,76 euro şi 23.191,99 franci elveţieni. Nu putem face o delimitare clară, până la situaţia din 2015, referitor la reclamaţiile privind creditele în franci elveţieni, au fost reclamaţii, însă nu într-un număr semnificativ”, precizează Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.

    Persoanele cu credite în franci elveţieni reclamă lipsa avertizării cu privire la riscurile cursului valutar şi poprirea abuzivă a drepturilor salariale pentru acoperirea ratelor de credit

    ANPC susţine că, după aprecierea francului elveţian, principalele solicitări legate de creditele acordate în această monedă vizează lipsa avertizării cu privire la riscurile cursului valutar şi verificarea prevederilor contractuale.

    Aspectele reclamate de consumatori, în cazul serviciilor financiar-bancare, se referă în principal la: întârzieri nejustificate ale returnării unor sume de bani în contul consumatorilor, poprirea abuzivă a drepturilor salariale pentru acoperirea ratelor de credit, retrageri de bani neautorizate din contul consumatorilor, modificarea marjei din componenta ratei dobânzii fără acceptul consumatorilor şi care, potrivit prevederilor legale (OUG 50/2010), trebuie să fie fixă, calcularea în mod eronat a penalităţilor (prin aplicare acestora atât la dobânzi cât şi la comisioane, şi nu prin aplicarea acestora la sumele restante din principal, aşa cum prevede OUG 50/2010, art. 38) sau înfiinţare de popriri pe contul consumatorilor fără ca banca în calitate de terţ poprit să deţină vreo adresă în acest sens de la organele de executare.

    Consumatorii au mai reclamat lipsa specificării unui termen în care consumatorul poate intra în posesia cardurilor capturate în bancomate, emiterea de poliţe de asigurări şi debitarea conturilor consumatorilor, deşi aceştia au încheiat poliţe de asigurare, faptul că în contracte nu au fost menţionate toate comisioanele, taxele aferente derulării contractului sau perceperea unor comisioane (de administrare cont cu comision de administrare credit, de administrare pentru un singur contract sau în cazul rambursărilor anticipate parţiale şi totale sub denumire de comision unic de servicii, deşi prevederile OUG 50/2010 interzic perceperea compensaţiilor în cazul în care dobânda contractului este variabilă, iar când dobânda este fixă, aceste comisioane pot fi percepute în conformitate cu prevederile OUG 50/2010).

    ANPC va sesiza instanţa despre suspiciuni de clauze abuzive privind creditele în franci elveţieni

    În cazul creditelor în franci elveţieni, ANPC a dispus analizarea contractelor, în cazul fiecărei reclamaţii, solicitând, în acelaşi timp băncilor să vină cu soluţii în sprijinul clienţilor aflaţi în această situaţie.

    Pentru că nu s-a ajuns la nicio soluţie de compromis, după analizarea fiecărui contract, ANPC va dispune măsuri specifice şi va înainta instanţei suspiciunile de clauze abuzive, luând totodată şi măsuri de sancţionare a instituţiilor financiar-bancare, precum şi măsuri complementare.

    Până în prezent, suspiciunile de clauze abuzive planează asupra a două instituţii financiar-bancare.

    În contractele de creditare ale băncilor s-a prevăzut posibilitatea conversiei; băncile s-au acoperit cu un alt articol

    ANPC precizează că, pentru a da un sentiment de siguranţă consumatorilor, s-a prevăzut în contractele de creditare ale băncilor care au avut acest tip de credite posibilitatea conversiei în următoarea situaţie: “În cazul în care creditul este acordat într-o altă monedă decât moneda naţională, împrumutatul, fiecare codebitor şi fiecare garant declară că recunoaşte şi acceptă în mod expres faptul că, în situaţia în care, pe parcursul duratei creditului cursul de schimb pentru moneda creditului fluctuează în sens crescător, cu mai mult de 10 la sută faţă de valoarea acestuia de la data semnării prezentei convenţii, în vederea evitării continuării majorării expunerii la riscul valutar”.

    Cu toate acestea, potrivit ANPC, banca încearcă să se exonereze de această clauză prevăzută în Condiţiile Generale de Creditare şi vine cu următorul articol: “Banca are dreptul, dar nu şi obligaţia ca în mod unilateral să convertească în RON creditul acordat”.

    În plus, arată ANPC, nicio bancă din România nu a avertizat niciun client asupra riscului la care se expune păstrând valuta creditului.

    Astfel, anul trecut, s-au înregistrat 1.993 de reclamaţii referitoare la clauze posibil abuzive, 23 fiind trimise instanţelor de judecată şi au fost întocmite 69 de procese verbale de constatare a contravenţiei.

    “Toate cauzele sunt introduse pe rolul Tribunalului Bucureşti şi urmează procedura prealabilă stabilită de noul Cod de Procedură Civilă, urmând ca Autoritatea, după îndeplinirea acestei proceduri, să fie citată. Clauzele abuzive constatate de către ANPC operatorilor economici/prestatorilor de servicii sunt cu privire la decizia unilaterală de modificare a clauzelor contractuale cu privire la comisioane, dobânzi şi taxe”, precizează aceeaşi sursă.

    În cazul în care instanţa constată existenţa clauzelor abuzive în contract, va obliga la modificarea tuturor contractelor de adeziune în curs de executare, precum şi la eliminarea clauzelor abuzive din contractele preformulate, destinate a fi utilizate în cadrul activităţii profesionale.

    Majorarea nejustificată a dobânzii şi comisioanele, principalele clauze abuzive

    Principalele aspecte reclamate se referă la: modificarea dobânzii contractuale de către finanţator fără notificare prealabilă a consumatorului, perceperea de comisioane, denunţarea unilaterală a contractului, fără preaviz şi nepermiterea utilizatorului să solicite despăgubiri.

    În principiu, clauzele abuzive se referă la: majorarea dobânzii în mod nejustificat, precum şi modificarea naturii juridice a contractului (eliminare şi modificare părţi din contractul iniţial), fără a oferi clienţilor posibilitatea negocierii clauzelor şi a-i anunţa în prealabil, dar şi perceperea de comisioane (de risc, administrare).

    ANPC precizează că nu poate comunica numele băncilor atât timp cât există procese pe rol.

    Riscul valutar este o problemă care îi afectează pe toţi consumatorii care au contractat un credit în altă monedă decât cea naţională

    În ce priveşte rezolvarea situaţiei referitoare la creditele în franci elveţieni, ANPC face apel pentru identificarea unor soluţii imediate care să împiedice denaturarea situaţiei în fenomene sociale grave.

    “Astfel de soluţii pot să fie propuse doar de operatorii financiar-bancari implicaţi. Dorim evitarea situaţiei în care consumatorul este cel care suportă riscurile în totalitate. Practic, considerăm că este oportun pentru consumatori să se reducă semnificativ costurile întregului credit (costurile convertite în lei), în procent de 20-25 la sută prin diverse metode, precum reducerea dobânzii, a comisioanelor etc. O astfel de măsură este realistă având în vedere faptul că s-a afirmat, în spaţiul public, că băncile au făcut împrumuturi pe termen scurt pentru acordarea creditelor în franci elveţieni, împrumuturi care au fost acoperite de operatori financiar-bancari. Aici trebuie avute în vedere costurile la care au contractat băncile împrumuturile la momentul acordării şi costurile obţinute la momentul de faţă”, explică ANPC.

    Pe de altă parte, Autoritatea atrage atenţia că riscul valutar este o problemă care îi afectează pe toţi consumatorii care au contractat un credit în altă monedă decât cea naţională, precizând că specialiştii lucrează la transpunerea în legislaţia românească a Directivei 17/2014, care va reglemenata conversia creditelor din valută în lei.

    Propunerea ANPC de transpunere a Directivei 17/2014 va fi pusă în dezbatere publică în câteva zile.

    Grupul Clienţilor cu Credite în franci elveţieni cere ca responsabilitatea să se împartă între bănci şi clienţi

    Grupul Clienţilor cu Credite în franci elveţieni, o mişcare socială care a apărut după explozia cursului valutar pentru această monedă şi la care au aderat aproximativ 22.000 de persoane, susţine că nu doreşte împovărarea bugetului de stat, ci o soluţie prin care responsabilitatea să se împartă între bănci – “principalii responsabili” – şi clienţi.

    Reprezentanţii acestui grup spun că au făcut un exerciţiu de calcul, pornind de la un algoritm de calcul generic, precum şi de la patru exemple concrete, prin care au demonstrat că băncile nu ar avea pierderi economice în adevăratul sens al cuvântului dacă s-ar face conversia creditelor, ci ar avea pierderi de potenţial câştig.

    Pentru a estima corect câştigurile sau pierderile băncilor în cazul conversiei au aplicat formula: “Rest de plată (dobândă & principal) la diverse cursuri – Principal rămas de plată la cursul zilei = câştig / pierdere bancă pe viitor (lei)”. La câştigul/ pierderea din viitor se adaugă câştigul din ratele plătite de la contractarea creditului şi până în prezent.

    Potrivit reprezentanţilor grupului, concluzia la care au ajuns arată că pierderile de care vorbesc BNR, Asociaţia Română a Băncilor şi reprezentanţii instituţiilor bancare se referă la “pierderi din potenţialul câştig, nu la pierderi în adevăratul sens economic”. În schimb, dacă acelaşi exerciţiu se aplică pentru consumatori, se constată că debitorul suferă o pierdere reală.

    Peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elveţieni, iar 95 la sută din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci

    Finanţări în franci elveţieni au acordat 14 instituţii de credit. Din totalul debitorilor cu împrumuturi în franci înregistrate în bilanţurile băncilor, aproape o treime (32%) se regăsesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Românească şi 2% la OTP Bank.

    O treime dintre creditele în franci elveţieni (35%) au fost destinate achiziţionării de locuinţe, 58% au reprezentat credite de consum cu ipotecă, iar alte 7% au fost alte credite de consum, potrivit datelor BNR.

    Scadenţa reziduală medie este de 13,2 ani în totalul creditelor în franci elveţieni. Circa 40% din credite au scadenţa reziduală sub 5 ani, iar în alte 40% din cazuri scadenţa depăşeşte 15 ani.

    Trei sferturi dintre datornicii la bănci în franci elveţieni au venituri lunare sub 2.500 de lei, iar jumătate din total câştigă mai puţin de 1.500 de lei pe lună, numai puţin peste 10% ajungând la venituri de până la 3.500 de lei, potrivit datelor BNR. Astfel, 11,5% dintre debitorii în franci elveţieni au venituri cuprinse între 2.500 de lei şi 3.500 de lei, 7% ajung cu salarii până la 5.000 de lei, 3% câştigă între 5.000 şi 7.000 de lei şi 3,5% au câştiguri de peste 7.000 de lei lunar.

    Un sfert dintre cei 75.412 debitori în franci elveţieni deţin 1% din stocul de credite, cu valori împrumutate sub 4.000 franci, şi tot atâţia cumulează 67,5% din totalul finanţărilor, cu sume de peste 47.000 franci. Un alt sfert se încadrează la împrumuturi între 18.000 şi 47.000 franci, cu o pondere de 24,5% din stocul creditelor, iar restul au credite între 4.000 şi 18.000 franci, reprezentând 7,1%.

    Persoanele care au împrumuturi în franci elveţieni cer conversia în lei a creditelor

    Până la găsirea unei soluţii, persoanele care au împrumuturi în franci elveţieni atrag atenţia asupra problemelor cu care se confruntă ieşind în stradă, în Bucureşti, dar şi la Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Craiova.

    Clienţii doresc un act normativ prin care să aibă posibilitatea de a converti în lei creditele în valută la cursul de la momentul acordării împrumutului apreciat cu maxim 20%. Ei spun că nu pot mergem la bancă să negocieze individual şi este necesară o soluţie legislativă în acest sens, în condiţiile în care nu au putut negocia nici când au semnat contractele.

    Pe de altă parte, băncile şi BNR invocă neconstituţionalitatea unei astfel de măsuri, precum şi pierderile mari cauzate instituţiilor de credit, pe care unele dintre ele nu ar putea să le suporte şi ar ajunge chiar în situaţia falimentului.

    Banca centrală împreună cu băncile care au în portofolii credite în franci elveţieni şi cu Asociaţia Română a Băncilor pledează pentru soluţii individuale, aplicate de la caz la caz, întrucât portofoliul în franci este foarte diversificat şi nu se pot aplica soluţii generale.

    Până în prezent, opt instituţii de credit au anunţat măsuri temporare de atenuare a efectelor aprecierii francului în raport cu leul.

    La rândul lor, clienţii spun că soluţiile oferite de bănci pe termen lung există doar la nivel declarativ, întrucât în realitate băncile nu negociază soluţiile cu clienţii, iar variantele pe care le înaintează debitorilor sunt în dezavantajul acestora din urmă, având costuri suplimentare pentru întreg serviciul datoriei. Mai mult, unele instituţii de credit au cerut clienţilor garanţii suplimentare pentru conversia creditului în lei, însă la cursul zilei, având în vedere că valoarea imobilului adus ca garanţie s-a depreciat aproape la jumătate faţă de momentul contractării creditului.

     

  • Consiliul Patronatelor Bancare, către ANPC: Băncile nu se îmbogăţesc pe spinarea clienţilor cu credit când se apreciază monedele

    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a solicitat joi băncilor care au în portofolii credite în franci elveţieni, printr-un comunicat, să transmită concret ce soluţii au pentru clienţii care nu-mi mai pot plăti ratele lunare, în condiţiile în care aceştia au fost bun-platnici până la aprecierea bruscă a monedei elveţiene.

    “Ne referim la soluţii care să vizeze întreaga perioadă de creditare, nu soluţii pe termen scurt. Ne dorim soluţii care să acopere o parte semnificativă a costurilor apărute în urma creşterii valorii CHF. Creşterea valorii CHF are efecte imediate, efecte care aduc beneficii instituţiilor financiar bancare şi prejudicii consumatorilor, astfel că dorim găsirea de soluţii imediate din partea instituţiilor de creditare”, se spune în comunicatul ANPC.

    CPBR şi-a exprimat vineri, printr-o scrisoare deschisă către ANPC, surprinderea faţă de concluzia instituţiei.

    Din CPBR fac parte Banca Comercială Română, BRD ‐ Groupe Societe Generale, Raiffeisen Bank, UniCredit‐Ţiriac Bank, ING Bank România şi Volksbank România, deţinând în total jumătate din activele sistemului bancar din România.

    Astfel, reprezentanţii acestor bănci punctează că este greşită interpretarea potrivit căreia instituţiile de credit ar avea de câştigat în urma aprecierii francului elveţian în raport cu leul de la clienţii cu credite în această monedă.

    “Practic, de aici poate rezultă nici mai mult nici mai puţin decât că băncile se îmbogăţesc pe spinarea debitorilor atunci când monedele străine în care au acordat credite (euro, dolar SUA, CHF etc.) se apreciază faţă de leu (sau leul se depreciază faţă de acestea), fapt care este fals”, se menţionează în scrisoarea CPBR.

    Organizaţia subliniază că, pentru a acordă credite în valută, băncile sunt obligate prin reglementări BNR şi norme interne de risc să asigure finanţare în aceeaşi valută (sub formă de depozite sau linii de finanţare din piaţă interbancară). Astfel, activele şi pasivele lor în acea valută urmând direcţia pieţei, impactul cursului de schimb este nul.

    “Mai mult, orice plată efectuată de bănci pentru finanţările pe care şi le asigura are loc la preţul pieţei şi de aceea încasarea ratelor creditelor acordate în trecut la un alt curs decât cel al pieţei ar conduce la pierderi semnificative pentru bănci”, mai precizează patronatele bancare.

    Totodată, în scrisoare se menţionează că băncile membre ale CPBR care au acordat credite în franci elveţieni (Raiffeisen Bank şi Volksbank) sunt conştiente de situaţia dificilă a clienţilor în urma aprecierii francului elveţian şi că au început deja “să propună soluţii individuale, bilaterale, în funcţie de situaţiile clienţilor şi a băncilor deopotrivă, în condiţiile date şi în spiritul legilor şi al normelor şi directivelor naţionale şi europene”.

    Pe de altă parte, ANPC cere o soluţie legislativă pentru problemele debitorilor cu credite în franci elveţieni, prin care să se impună împărţirea riscurilor între clienţi şi bănci, dar şi soluţii concrete pe termen lung din partea băncilor.

    “Pentru a stabili un echilibru între drepturile şi obligaţiile părţilor, apreciem că este necesară o soluţie legislativă prin care să se impună împărţirea riscurilor şi aplicarea principiului echităţii. Însă, până la implementarea soluţiilor legislative avem nevoie de măsuri imediate pentru a evita apariţia unor fenomene sociale grave”, se arată ân comunicatul transmis joi de ANPC.

    Protecţia Consumatorilor consideră că este necesar să se prevadă măsuri clare pentru a-i sprijini pe consumatorii cu privire la conştientizarea riscului pe care şi-l asumă, precum şi cu privire la posibilitatea limitării expunerii la riscul ratei de schimb valutar pe durata creditului.

    “Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a întreprins toate demersurile necesare pentru a îndeplini rolul de mediator în relaţia dintre bănci si consumatori în contextul legislaţiei în vigoare. Însă, aceasta conduce, cel mult, la rezolvarea punctuală, cu o scădere nesemnificativă a costurilor pentru un număr mic de consumatori”, a afirmat în comunicat preşedintele ANPC, Marius Dunca.

    Instituţia vrea să evite suportarea în totalitate a riscului de către clienţii băncilor.

    “Întotdeauna se aduce în discuţie riscul financiar la care sunt supuse băncile, falimentul în care ar putea intra, faptul că vor pleca din ţară etc, niciodată nu se vorbeşte despre ce se întamplă cu consumatorii români şi familiile acestora – faptul că rămân fără locuinţă şi fără venituri, aceste cazuri neputând beneficia nici măcar de ajutor social din partea statului”, a precizat Dunca.

    Peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elveţieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci. În total, 14 instituţii de credit au acordat finanţări în franci elveţieni.

    Din totalul debitorilor cu împrumuturi în CHF înregistrate în bilanţurile băncilor, aproape o treime (32%) se regăsesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Românească şi 2% la OTP Bank.

    Până în prezent, opt instituţii de credit au anunţat măsuri temporare de reducere a efectelor aprecierii francului în raport cu leul.

    Cursul francului elveţian anunţat de BNR a crescut cu 2,86 bani, la 4,1808 lei, dar per ansamblul săptămânii se află în scădere cu 6,3 bani.

    Referinţa francului elveţian a urcat de la 4,1522 lei joi la 4,1808 lei. În urmă cu o săptămână, francul se afla la 4,2438 lei. Comparativ cu maximul istoric în registrat în urmă cu două săptămâni, francul se află în declin cu 40,1 bani.

    Francul elveţian a atins pe 23 ianuarie un maxim istoric, de 4,5817 lei, după mai multe şedinţe în care a doborât record după record, ca urmare a eliminării a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveţiei.

    La maximul de 4,5817 lei, francul era în urcare cu 22,5% faţă de cursul de 3,7415 lei înregistrat miercuri, 14 ianuarie, înainte de decizia Băncii Elveţiei de a renunţa la plafon.

    În prezent, francul se plasează cu 8,75% sub recordul din 23 ianuarie, dar se află cu 11,74% peste referinţa BNR din 14 ianuarie, ultima înainte de anunţul Băncii Elveţiei.

  • ANPC cere o soluţie legislativă în problema creditelor în franci elveţieni

    “Pentru a stabili un echilibru între drepturile şi obligaţiile părţilor, apreciem că este necesară o soluţie legislativă prin care să se impună împărţirea riscurilor şi aplicarea principiului echităţii. Însă, până la implementarea soluţiilor legislative avem nevoie de măsuri imediate pentru a evita apariţia unor fenomene sociale grave”, se arată într-un comunicat al ANPC.

    Protecţia Consumatorilor consideră că este necesar să se prevadă măsuri clare pentru a-i sprijini pe consumatorii cu privire la conştientizarea riscului pe care şi-l asumă, precum şi cu privire la posibilitatea limitării expunerii la riscul ratei de schimb valutar pe durata creditului.

    “Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a întreprins toate demersurile necesare pentru a îndeplini rolul de mediator în relaţia dintre bănci si consumatori în contextul legislaţiei în vigoare. Însă, aceasta conduce, cel mult, la rezolvarea punctuală, cu o scădere nesemnificativă a costurilor pentru un număr mic de consumatori”, afirmă în comunicat preşedintele ANPC, Marius Dunca.

    Instituţia vrea să evite suportarea în totalitate a riscului de către clienţii băncilor.

    “Întotdeauna se aduce în discuţie riscul financiar la care sunt supuse băncile, falimentul în care ar putea intra, faptul că vor pleca din ţară etc, niciodată nu se vorbeşte despre ce se întamplă cu consumatorii români şi familiile acestora – faptul că rămân fără locuinţă şi fără venituri, aceste cazuri neputând beneficia nici măcar de ajutor social din partea statului”, precizează Dunca.

    Astfel, ANPC solicită băncilor care au în portofolii credite în franci elveţieni să transmită concret ce soluţii au pentru clienţii care nu-mi mai pot plăti ratele lunare, în condiţiile în care aceştia au fost bun-platnici până la aprecierea bruscă a monedei elveţiene.

    “Ne referim la soluţii care să vizeze întreaga perioadă de creditare, nu soluţii pe termen scurt. Ne dorim soluţii care să acopere o parte semnificativă a costurilor apărute în urma creşterii valorii CHF.
    Creşterea valorii CHF are efecte imediate, efecte care aduc beneficii instituţiilor financiar bancare şi prejudicii consumatorilor, astfel că dorim găsirea de soluţii imediate din partea instituţiilor de creditare”, se mai spune în comunicat.

    Peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elveţieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci. În total, 14 instituţii de credit au acordat finanţări în franci elveţieni.

    Din totalul debitorilor cu împrumuturi în CHF înregistrate în bilanţurile băncilor, aproape o treime (32%) se regăsesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Românească şi 2% la OTP Bank.

    Până în prezent, opt instituţii de credit au anunţat măsuri temporare de reducere a efectelor aprecierii francului în raport cu leul.

    Cursul francului elveţian anunţat de BNR a continuat să coboare şi joi şi a ajuns la 4,1522 lei/euro, consemnând astfel a opta scădere din ultimele nouă şedinţe, alimentată însă doar de deprecierea monedei elveţiene pe pieţele externe.

    Referinţa pentru franc a coborât cu 0,2%, de la 4,1611 lei la 4,1522 lei. Cursul francului a scăzut miercuri cu 3 bani, după ce moneda elveţiană a urcat marţi şi a pus capăt astfel unei serii de şase şedinţe de declin.

    Francul elveţian a atins pe 23 ianuarie un maxim istoric, de 4,5817 lei, după mai multe şedinţe în care a doborât record după record, ca urmare a eliminării a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveţiei.

    La maximul de 4,5817 lei, francul era în urcare cu 22,5% faţă de cursul de 3,7415 lei înregistrat miercuri, 14 ianuarie, înainte de decizia Băncii Elveţiei de a renunţa la plafon.

    În prezent, francul se plasează cu 9,4% sub recordul din 23 ianuarie, dar se află cu 10,8% peste referinţa BNR din 14 ianuarie, ultima înainte de anunţul Băncii Elveţiei.

  • Dunca, ANPC: Scuzaţi-mă, n-o să plâng eu operatorii financiar-bancari, eu ţin cu consumatorii!

    “Vreau să le amintesc operatorilor financiar-bancari că în perioada 2006-2008 creditele în franci elveţieni erau într-adevăr mai ieftine, mai stabile, consumatorii au fost îndrumaţi atunci spre a lua credite în franci elveţieni şi, pentru a da un sentiment de siguranţă consumatorului, s-a prevăzut în contractele de creditare ale băncilor care au avut în ofertă aceste credite posibilitatea conversiei dacă, pe perioada contractului, moneda respectivă creştea cu 10%. Numai că operatorii financiar-bancari încearcă să se exonereze de această clauză prevăzută în condiţiile generale de creditare. Aşa că, scuzaţi-mă, n-o să plâng eu operatorii financiar-bancari! Eu ţin cu consumatorii şi încercăm să-i sprijinim”, a afirmat Dunca la dezbaterea din cadrul Comisiei Buget-Finanţe a Camerei Deputaţilor pe tema împrumuturilor în franci elveţieni.

    El a adăugat că Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) susţine orice proiect de act normativ care sprijină consumatorii cu credite în franci elveţieni, precizând că în ultimele trei zile instituţia a primit circa 40 de reclamaţii pe acest subiect.

    “Competenţa ANPC este destul de limitată şi încercăm să analizăm fiecare contract în parte şi prevederile contractuale”, spune Dunca.

    El a punctat totodată că nu este de acord ca departamentul din ANPC care se ocupă de serviciile financiar-bancare să fie mutat la BNR, aşa cum a fost vehiculată o propunere în cadrul dezbaterii.

    “Din ceea ce s-a discutat aici, ca o parte din ANPC, departamentul de bănci să treacă la BNR, nu sunt de acord pentru că atunci nu-i mai supraveghează nimeni pe operatorii financiar-bancari”, a conchis preşedintele ANPC.

    Anterior, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, a afirmat că impunerea conversiei creditelor în franci elveţieni la alt curs de schimb decât cel din ziua tranzacţiei ar produce pierderi pentru bănci, în cazul unora existând riscul de faliment dacă transformă împrumuturile la cursul istoric.

    El a arătat că băncile comerciale percep conversia la un alt curs de schimb ca fiind neconstituţională.

    Pe de altă parte, Ministerul Finanţelor propune modificarea, prin lege, a ordonanţei de urgenţă privind restructurarea creditelor lansată în iunie 2014, denumită atunci “Electorata”, prin mărirea plafonului pentru venituri de la 2.200 lei brut la 3.000 lei brut, numărul potenţialilor beneficiari crescând cu 200.000.

    “Proiectul de lege prevede extinderea sferei de cuprindere în schema programului, prin creşterea venitului brut cu care debitorii se încadrează, de la 2.200 lei brut la 3.000 lei brut, astfel că vor putea beneficia de schema de restructurare 1,05 milioane persoane, cu 200.000 persoane mai mult”, a declarat miercuri ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, la dezbaterea din cadrul Comisiei Buget-Finanţe de la Camera Deputaţilor pe tema creditelor în franci elveţieni.

    Până la începutul acestui an nu a fost restructurat vreun împrumut pe baza prevederilor ordonanţei din 2014.

    Cinteză apreciază că legea insolvenţei nu rezolvă problema, iar propunerea de schemă de restructurare a Finanţelor poate oferi avantaje pe termen scurt celor cu credite în euro.

    Şi reprezentanţii CITR afirmă că problema aprecierii francului poate fi rezolvată în mică măsură prin procedura insolvenţei personale întrucât aceasta este favorabilă doar celor în incapacitate de plată, iar pentru restul persoanelor cu credite în moneda elveţiană le-ar îngreuna situaţia, potrivit CITR.

    Cursul pentru franc anunţat de BNR a crescut miercuri cu 1,6% şi a atins un nou maxim, de 4,5054 lei/franc. Francul s-a apreciat puternic începând de joia trecută, când banca centrală a Elveţiei a decis să renunţe la un curs minim de schimb de 1,2 franci/euro.

    Comparativ cu nivelul de miercuri, francul a crescut cu 20,4% în raport cu leul.

  • Reclamaţiile turiştilor de sărbători la ANPC: De la frigul din cameră, la insecta din ciorbă

    ANPC a înregistrat, la sfârşitul lui 2014 şi începutul acestui an, 33 de sesizări privind petrecerea sărbătorilor de iarnă, majoritatea nefiind încă soluţionate, arată autoritatea într-un răspuns la solicitarea MEDIAFAX.

    Masa de Revelion a însemnat frig, farfurii nespălate şi whiskey terminat înainte de miezul nopţii pentru clienţii unui restaurant din Constanţa. Potrivit reclamaţiei, temperatura în restaurant era de 12 -15 grade C, iar plângerile clienţilor privind frigul au fost ignorate. În plus, se mai arată în sesizare, aperitivul a fost foarte sărac şi servit în farfurii nespălate, paharele şi tacâmurile au fost insuficiente, iar la la ora 22.00 consumatorii au fost anunţati că nu mai este whiskey, deşi băutura era inclusă în oferta free bar a restaurantului.

    Şi la Galaţi, o persoană care şi-a petrecut Revelionul într-un restaurant s-a plâns de frig, fum de ţigară şi lipsa unei instalaţii de aerisire, precum şi de zgomot şi de mâncarea rece.

    De la Bârnova, judeţul Iaşi, a fost făcută o sesizare de persoane care, după servirea mesei de Revelion, au început să se simtă rău.

    La Alba Iulia a fost în schimb reclamată atitudinea personalului dintr-un restaurant. Un client al unui restaurant din Aiud s-a plâns la Protecţia Consumatorului că personalul a refuzat să-l servească cu bere.

    La Durău, în Neamţ, o plângere a vizat nerespectarea meniului stabilit pentru Revelion, mai exact faptul că nu a inclus ţuică şi vin de colecţie, precum şi preparatele servite în ziua de 1 ianuarie, care nu corespundeau reţetelor tradiţionale.

    Un alt petent, care achitase masa de Revelion în avans la un local din Braşov, a fost anunţat că rezervarea respectivă a fost acordată altor clienţi.

    La Buşteni, unui client i-a fost anulată rezervarea pentru cazare pe motiv ca nu a făcut rezervare şi pentru servirea mesei.

    Tot în perioada sărbătorilor, clientul unui restaurant din Azuga a reclamat prezenţa unei insecte în ciorba care i-a fost adusă şi un comportament arogant al bucătarului unităţii.

    Legat de cazare în perioada sărbătorilor, sunt mai multe sesizări privind frigul din camere (la Oaşa, în Alba, şi la Craiova), dar şi lipsa apei calde (la Căciulata, din cauza îngheţării unei conducte) sau întreruperea acesteia (la Praid).

    La Dâmbovicioara, în Argeş, un consumator a reclamat condiţiile de cazare care nu corespundeau celor prezentate pe site, precum şi faptul că, după ce s-a cazat, i s-a solicitat un alt preţ decât cel pentru care îşi dăduse acordul. Plângeri similare au venit şi de la Buşteni şi Poiana Ţapului.

    Condiţii de cazare necorespunzătoare sau sub valoarea plătită au fost reclamate şi la Sinaia, Sibiu, Păltiniş şi Azuga, (în ultimul caz fiind semnalate igrasie şi instalaţia sanitară şi cea electrică defecte), în timp ce la Buşteni un consumator a reclamat că lenjeria de pat era ruptă iar la masă au fost puse tacâmuri ruginite.