BusinessMagazin

Tag: analiza

  • Optimism precaut din departamentele financiare. Din nou. Care sunt priorităţile principale ale directorilor financiari din România

    Din birourile în care predictibilitatea este cel mai important aspect, directorii financiari din România se uită, din nou, la un 2023 în care pare că nimic nu este sigur. Există optimism, totuşi, pentru că cele mai noi semnale sunt că economia europeană şi românească se îndepărtează de coşmarul unei recesiuni şi mai degrabă intră într-un scenariu mai pozitiv, cu inflaţie în temperare şi dobânzi mai puţin agresive. Cum programezi fluxurile financiare ale unei companii în aceste condiţii care rămân incerte?

    Principalele trei priorităţi ale directorilor financiari din România rămân în continuare optimizarea costurilor, creşterea activităţii şi digitalizarea. Pentru omologii lor din Europa Centrală şi de Est, optimizarea costurilor este prioritară doar pentru 9%”, citează Zeno Căprariu, partener audit la Deloitte România, din studiul anual Deloitte CFO Survey.  Ultimii trei ani au fost ca o cursă cu obstacole care apar din senin la tot pasul. Provocarea a fost chiar mai mare pentru departamentele financiare ale companiilor, care au fost nevoite să introducă în şedinţele periodice şi alţi indicatori la care se uită, cum ar fi evoluţia inflaţiei sau chiar a invaziei ruseşti din Ucraina, altădată scenarii de neimaginat. Cu toate acestea, fiecare an s-a dovedit uşor mai bun decât prognozele. Sigur, prognozele ideale din business şi ale analiştilor financiari ar trebui să fie puţin mai pesimiste decât realitatea şi întotdeauna este mai bine ca aşteptările să fie depăşite decât să nu fie atinse. La final de 2022, anul acesta se vedea mai pesimist. Pe măsură ce au apărut datele din economie de la final de 2022, sentimentul din mediul de business în toată Europa s-a îmbunătăţit. Pare că ce a fost mai rău din punct de vedere economic a trecut, spune Alexandru Reff, country managing partner la Deloitte România şi Moldova. „Sunt semne că ce a fost mai rău pare a fi trecut. De exemplu efectele cele mai puternice ale războiului din Ucraina par a fi fost absorbite şi încep să se profileze şi nişte oportunităţi legate de viitoarea reconstrucţie a ţării, unde România ar putea juca un rol important. Inflaţia dă semne de încetinire şi pare a fi chiar un consens că va fi adusă sub control. Iarna a fost uşoară şi situaţia energetică este mai bună decât se aştepta”, a spus Reff la cea de-a patra ediţie a conferinţei anuale Deloitte CFO Summit, organizată în parteneriat cu ZF. Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), spune că, începând cu al treilea trimestru din acest an, inflaţia din România va coborî sub două cifre. În acest context, adaugă el, băncile centrale cel mai probabil nu vor începe imediat să scadă dobânzile de referinţă, dar dobânzile din piaţă încep să scadă. „În trimestrul trei al acestui an ar trebui să vedem inflaţia la o cifră în România.  Nu cred că ratele-cheie vor scădea prea curând. Când vorbim de dobânzile de piaţă, acolo se observă normalizarea lichidităţii, care este factorul principal din spatele evoluţiei ROBOR, care scade”, este de părere Cristian Popa. Afirmaţiile sale au fost făcute în cadrul conferinţei amintite, unde, de asemenea, au fost prezentate şi rezultatele studiului CFO Survey România 2023. Potrivit sondajului, care a fost realizat în rândul a 120 de CFO din România, majoritatea directorilor financiari sunt de părere că businessul va creşte, chiar dacă profitabilitatea companiilor nu va creşte cu acelaşi ritm.

    „Noi ne-am bugetat o cifră de afaceri mai mare cu 40% faţă de anul precedent. Este o creştere substanţială. Avem acoperit cam 60% din această cifră de afaceri din proiectele existente. Acum, cu ultimele semnări, am depăşit şi acest procent. Suntem într-o permanentă fugă după proiecte. Una dintre provocările acestui an este să reuşim să contractăm proiecte pentru a atinge creşterea cifrei de afaceri”, spune Greta Guţoi, CFO Bog’Art, unul dintre cei mai mari constructori din România. De asemenea, peste 4 din 10 directori financiari din România se aşteaptă ca numărul de angajaţi şi cheltuielilor cu investiţiile din companiile în care activează să crească. Este un semn bun pentru economie, remarcă Zeno Căprariu. „31% dintre respondenţi se aşteaptă la creşterea gradului de îndatorare în următoarele 12 luni, în timp ce majoritatea nu văd dificultăţi în rambursarea împrumuturilor deja contractate, ceea ce de asemenea este un semn bun pentru economie.” Accesul la finanţare este de asemenea o preocupare din departamentele financiare. Pentru Irina Munteanu, CFO Veolia Romania, costurile de finanţare au însemnat o provocare uriaşă în 2022: „Dacă vorbim despre costurile de finanţare, având în vederea creşterea ROBOR, costurile noastre de finanţare au fost semnificative, pentru că avem investiţii masive pentru care luăm împrumuturi de la grup. Până în acest moment împrumuturile de la grup au fost mai avantajoase decât cele de pe piaţa locală.” Deloitte România derulează programul CFO, din care fac parte şi conferinţa CFO Summit, eveniment dedicat directorilor financiari din România, şi CFO Survey, care sondează părerea directorilor financiari cu privire la evoluţia businessului şi economiei în următorul an. „O altă iniţiativă parte din CFO  Program este să accelereze dezvoltarea următoarei generaţii de directori financiari în fiecare dintre cele patru dimensiuni cheie ale contribuţiei lor, aşa cum le vedem noi la Deloitte: cea de strateg, care urmăreşte creşterea performanţelor companie, cea de catalizator al acţiunilor de care depinde execuţia acestei strategii, cea de administrator, care asigură controlul şi cea de operator, care îmbunătăţeşte continuu eficienţa”, a dat detalii despre programul Deloitte Alexandru Reff.  

     

    „O altă iniţiativă parte din CFO Program este să accelereze dezvoltarea următoarei generaţii de directori financiari în fiecare dintre cele patru dimensiuni cheie ale contribuţiei lor, aşa cum le vedem noi la Deloitte: cea de strateg, care urmăreşte creşterea performanţelor companie, cea de catalizator al acţiunilor de care depinde execuţia acestei strategii, cea de administrator, care asigură controlul şi cea de operator, care îmbunătăţeşte continuu eficienţa”, a dat detalii despre programul Deloitte Alexandru Reff, managing partner România şi Moldova

     

    „Politica monetară este ca atunci când dai drumul la duş: durează până vine apa caldă, mai întâi vine apă rece. Începem să vedem rezultatele. Este un mix ce vedem acum: componentele exogene devin dezinflaţioniste.”

    Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al BNR

     

    „Peste 40% dintre directorii financiari se aşteaptă ca numărul de angajaţi şi cheltuielile de capital să crească în următoarele 12 luni, ceea este un semn bun pentru economie, un indiciu că companiile doresc să investească şi să-şi crească afacerile în continuare.”

    Zeno Căprariu, partener audit, Deloitte România, coordonatorul CFO Program în România

  • Cine câştigă şi cine pierde în cursa pentru miliardele de euro pentru fonduri regionale?

    Regiunile de dezvoltare ale României au, pe lângă celelalte fonduri europene, 11 miliarde de euro pentru dezvoltare, la dispoziţie până în 2030. Cursa este abia la început, pentru că programele au fost aprobate de Comisia Europeană în 2022, iar 2023 este anul lansărilor apelurilor de proiecte. Din cele 11 miliarde de euro, cel puţin un sfert vor merge, într-o formă sau alta, către mediul privat. Cine câştigă şi cine pierde în cursa pentru miliardele de euro pentru fonduri regionale?

    Programele regionale pentru exerciţiul financiar multianual 2021-2027 au fost aprobate în 2022 şi, începând cu acest an, contractele pentru investiţii regionale urmează să se semneze începând cu acest an. Data limită este 2030, pentru că pentru fondurile europene există o perioadă de graţie de trei ani la finalul perioadei de programare pentru absorbirea banilor europeni. „În acest an vor începe toate programele regionale să lanseze ghiduri de finanţare. Va fi cel mai bun an din punctul de vedere al finanţărilor pentru IMM-uri”, povesteşte Sorin Maxim, directorul general al Agenţiei de Dezvoltare Regională (ADR) Vest şi preşedintele Asociaţiei Agenţiilor de Dezvoltare din România (ROREG). Una dintre cele mai importante noutăţi din acest program de finanţare multianual este descentralizarea fondurilor europene regionale, de la „centru”, către regiunile de dezvoltare.

    Astfel, dacă în anii anteriori alocarea fondurilor se făcea prin Ministerul Fondurilor Europene sau prin Ministerul Dezvoltării, acum aceste fonduri vor fi alocate prin agenţiile de dezvoltare, cunoscute ca ADR-uri. Este o noutate binevenită, sunt de părere beneficiarii de fonduri europene regionale, fie că este vorba de autorităţi locale, fie că este vorba de oamenii de afaceri din regiuni.

    În primul rând, este vorba de o cunoaştere mai profundă a nevoilor locale. De asemenea, completează Sorin Maxim, este vorba şi de timpul de reacţie, de la publicarea ghidurilor de finanţare, la lansarea apelurilor de finanţare şi semnarea contractelor. „Cea mai importantă modificare pentru beneficiar este timpul de reacţie, din momentul în care depune proiectele. Vrem ca în cel mult 45 de zile din  momentul în care depun proiectele să avem deja încheiată partea de evaluare şi cu soluţia de contractare. În al doilea rând, modul de evaluare este simplificat şi ţine cont de capacitatea antreprenorului de a implementa aceste proiecte.”

    Cele mai mari fonduri pentru dezvoltare regională sunt în zona Moldovei, adică zona de dezvoltare Nord-Est, care cuprinde regiune istorică Moldova din actualul teritoriu al României, mai puţin judeţele Vrancea şi Galaţi. „Regiunea de nord-est beneficiază de un program de 1,75 miliarde de euro, cel mai mare buget, pentru că este cea mai mare şi săracă.  25% merg obligatoriu către mediul privat, pe competitivitate, inovare, cercetare”, spune Vasile Asandei, directorul general al ADR Nord-Est. El adaugă: „Obiectivul ADR Nord-Est este să scurteze timpul în momentul în care se depune cererea şi momentul în care află că s-a aprobat sau respins proiectul”. Declaraţiile au fost făcute într-una din seria de conferinţe regionale organizate de Ziarul Financiar, în parteneriat cu ROREG şi BCR, „De la idee la business inteligent, cu finanţări europene.”

    Regiunea Centru, cu vârfurile de lance Braşov şi Sibiu, are o alocare de 1,3 mld. de euro. Este una dintre cele mai mici alocări, dar e firesc, având în vedere că este una dintre cel mai dezvoltate regiuni din România, alături de Bucureşti-Ilfov, Vest şi zona Clujului. De asemenea, o altă noutate este că, începând cu acest cadru multianual, partea de cofinanţare din fonduri proprii se face în funcţie de judeţele din regiune, şi nu în funcţie de regiuni, cum a fost în perioada de programare 2014-2020, a cărei extensie se încheie anul acesta. „Pe toate ghidurile vrem să avem o deschidere, în loc de 15 zile în care ghidul trebuie să stea în consultare,  noi îl lăsăm o lună sau două, vin reacţiile în perioada asta. Ghidurile nu sunt încă în dezbatere publică, se lucrează la ele, vom merge pe calendar. (…) În fiecare judeţ vom merge să discutăm cu antreprenori, cei din infrastructura de afaceri, să luăm semnalele care există, începem caravana. Banii îşi produc efectul dacă sunt consumaţi”, spune Simion Creţu, directorul general al ADR Centru.

    Din cele circa 100 de miliarde de euro bani europeni, care ar putea să intre în România prin diverse programe europene, de la fondurile europene clasice, la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) sau Fondul de Modernizare, peste 10% vor fi prin programele regionale. Prin programele regionale se finanţează nevoile locale, iar infrastructura mare, cum ar fi autostrăzile sau conexiunile feroviare, este realizată prin alte programe europene. Pentru Moldova, regiune izolată de marile pieţe de desfacere, o conexiune prin autostradă cu vestul Europei şi Bucureştiul ar însemna o rampă de lansare economică. Până atunci însă, mai spune Asandei, oportunităţile locale trebuie valorificate. „Nu suntem prea verzi în materie de dezvoltare şi tocmai asta este provocarea noastră. Avem nevoie de autostradă şi o aşteptăm, de alte conexiuni rutiere şi feroviare, regiunea noastră este una din cele mai izolate din Europa. Aşteptăm să vină autostrada sau începem să facem ceea ce depinde de noi? Am pornit cu motivaţia că dorim ca regiunea asta să devină o regiune în care oamenii să investească, să rămână sau să se întoarcă. Avem şi resurse.”  

     

    „Cea mai importantă modificare pentru beneficiar este timpul de reacţie, din momentul în care depune proiectele. Vrem ca în cel mult 45 de zile din  momentul în care depun proiectele să avem deja încheiată partea de evaluare şi cu soluţia de contractare.”

    Sorin Maxim, directorul general ADR Vest şi preşedintele ROREG

     

    „Pe toate ghidurile vrem să avem o deschidere, în loc de 15 zile în care ghidul trebuie să stea în consultare,  noi îl lăsăm o lună sau două, vin reacţiile în perioada asta. Ghidurile nu sunt încă în dezbatere publică, se lucrează la ele, vom merge pe calendar.”

    Simion Creţu, directorul general ADR Centru

     

    „Obiectivul ADR Nord-Est este să scurteze timpul în momentul în care se depune cererea şi momentul în care află că s-a aprobat sau respins proiectul.”

    Vasile Asandei, directorul general ADR Nord-Est

  • Cristian Popa, BNR: Deficitului extern nu a mai arătat atât de rău de la marea criză financiară

    Afirmaţia vine în contextul în care România a încheiat 2022 cu un deficit de cont curent de 26,5 miliarde euro, respectiv 8,9% din PIB, comparativ cu 17,4 miliarde euro în perioada ianuarie – decembrie 2021, potrivit datelor BNR.

    “Deşi deficitul trebuie redus treptat pentru a nu induce alte şocuri, în cifre absolute deficitul a crescut de la 11 miliarde de euro în 2020 la 26,5 miliarde de euro în 2022. Doar 52% din acest deficit este finanţat de fluxuri stabile non-generatoare de datorie, supranumite “sănătoase” cu un motiv, în scădere de la 90% în 2017. Iar intrările de capitaluri pe termen scurt nu sunt mereu pozitive, pentru că duc la aprecierea nesănătoasă a cursului”, explică Cristian Popa într-o postare pe contul de FB.

    Recent, şi Mugur Isărescu, guverna­torul BNR, a avertizat că deficitul de cont curent de aproape 10% din PIB este „măricel“ şi impune aten­ţie, amintind de situaţia dificilă a României de după 2008.

    Contul curent reflectă relaţia economiei României cu exteriorul, incluzând intrările şi ieşirile de bunuri şi servicii, de venituri şi transferuri curente, iar până în 2008 deficitul de cont curent mare a fost una dintre cele mai importante vulnerabilităţi ale României (penalizată de pieţele externe şi de agenţiile de rating) în condiţiile în care a trecut şi de 13% din PIB.

    Ulterior, în anii de criză de după 2008 România a fost nevoită să strângă cureaua, deficitul de cont curent ajustându-se puternic şi trecând de la niveluri de peste 10% din PIB în perioada de boom la sub 1% din PIB în 2014.

    Cristian Popa afirmă că în condiţiile deficitului actual trebuie privită cu atenţie aprecierea cursului.

    “Atunci când cursul se apreciază este perceput de populaţie ca o evoluţie pozitivă, însă când la nivel fundamental ai deficit atât de mare, bineînţeles că nu este neapărat de lăudat evoluţia, devine o preocupare şi cere atenţie sporită. Ideea conform căreia cursul este fix nu este corectă. În plus, aprecierea nu contribuie la rezolvarea problemei, mai degrabă contrariul, o intensifică, importurile devenind mai ieftine şi exporturile mai scumpe. Deci…atenţie la neatenţie”, concluzionează Cristian Popa.

    Deficitul de cont curent a fost în 2022 de 26,5 de mld. euro. Pe de altă parte, investiţiile străine au ajuns la 10,7 mld. euro, iar fondurile europene intrate în economie au fost de 7,8 mld. euro. Astfel, investiţiile străine, fondurile UE şi remiterile, care sunt în medie de 4 mld. euro/an, au compensat deficitul de cont curent, ţinând şi cursul de schimb sub pragul de 5 lei/euro.

  • Antreprenorul Eduard Burghelia, care la 21 de ani a creat platforma de analiză a companiilor Confidas.ro, a vândut businessul către Termene.ro, cu profil similar

    Eduard Burghelia, antreprenorul care a pus bazele platformei de analiză financiară a companiilor Confidas.ro, a vândut businessul către Termene.ro, o platformă cu profil similar de activitate.

    Astfel, Termene.ro face o mutare strategică pentru a-şi accelera dezvoltarea, după o creştere cu 60% a cifrei de afaceri în anul 2022.

    „Strategia de creştere prin achiziţii este complementară creşterii organice pe care am înregistrat-o în ultimii ani. În prezent, mai avem şi alte discuţii pentru preluarea unor companii inovatoare şi suntem deschişi să investim în continuare în startup-uri şi echipe care dezvoltă şi furnizează soluţii şi servicii pentru companii”, spune Adrian Dragomir, fondator al companiei Termene, cu afaceri de 6,2 milioane de lei în 2021 şi 45 de angajaţi.

    Preluarea Confidas face parte din strategia companiei de a oferi noua platformă Termene 360 AI unui număr cât mai mare de firme active pe piaţa din România. Noua platformă, dezvoltată cu tehnologii de inteligenţa artificială şi de tip machine learning, va fi lansată în luna aprilie a acestui an.

    Start-up-ul Confidas.ro a primit, de la lansare până în prezent, investiţii în valoare de 130.000 de euro din partea mai multor investitori, printre care V7 Capital şi GapMinder.

    Tehnologia platformei a fost dezvoltată de Neo Vision Technologies, care va continua ca partener tehnic alături de echipa Termene.

    „Sunt convins că această tranzacţie va veni cu avantaje pentru toate părţile, dar mai ales pentru clienţii platformelor noastre. Am început Confidas când eram în primul an de facultate. Ne-am concentrat pe creşterea afacerii, iar acum este o soluţie complexă, folosită inclusiv de corporaţii în procesele interne. Oportunitatea vânzării Confidas a venit la momentul potrivit, întrucât simt că pentru a creşte mai mult este nevoie de experienţa şi resursele Termene, în timp ce eu voi explora noi oportunităţi de afaceri”, spune  Eduard Burghelia, fondatorul Confidas.

    În continuare, Eduard Burghelia va colabora cu echipa Termene şi Confidas în calitate de advisor. Platforma Confidas.ro este operată prin firma Client Risk, cu afaceri de 422.000 de lei în 2021 şi profit de 193.000 de lei.

    Eduard Burghelia a lansat Confidas.ro, o platformă de analiză financiară a companiilor, în decembrie 2018, când avea doar 21 de ani. Primul său business a fost un startup de curierat pe bicicletă, pornit în Constanţa, de unde este originar.

    La emisiunea online ZF Afaceri de la zero, în 2019, Eduard Burghelia povestea că, atunci când avea compania de curierat vindea exclusiv B2B, cu plata la termen, dar la finalul lunii când se uita în cont vedea că unii clienţi nu plăteau la timp şi nici nu găsea informaţii despre obiceiurile de plată ale firmelor partenere. Atunci s-a gândit prima dată să adune într-o platformă online informaţii relevante din viaţa companiilor, date care să îi ajute pe micii antreprenori în relaţiile de business.

    Alături de mai mulţi programatori, dar şi cu investitori care au văzut potenţial în ideea lui, Eduard Burghelia a lansat confidas.ro la doi ani după ce începuse să lucreze la proiect. Prima investiţie a fost de 80.000 de euro, de la trei investitori: V7 Capital, prin Iulian Cârciumaru şi Andrei Creţu, Paul Murariu şi Ioana Marcu. Ulterior, s-a alăturat şi fondul de investiţii GapMinder.

    „În primul an de facultate, la 19 ani, m-am apucat de crearea confidas.ro, dar la 21 de ani am lansat platforma, deşi iniţial am crezut că o voi termina în trei luni. În decembrie 2018 am lansat versiunea beta”, povestea Eduard Burghelia în 2019.

    Platforma cuprinde date despre cele peste 700.000 de companii din România cu bilanţ depus la Ministerul Finanţelor, de la informaţii financiare la evoluţii şi dinamică a businessului, la date despre asociaţi, acţionari, administratori, dosare în instanţă incidente de plată, contracte cu statul, auditori, unde se situează compania în piaţa în care activează, cine îi sunt principalii competitori. Printre sursele de informaţie pentru dezvoltatorii platformei se numără datele publice de la Ministerul Finanţelor, Registrul Comerţului, ANAF, Ministerul Justiţiei ori SEAP.

     

  • Analiză ZF. Nivelul de trai şi ofertele din piaţa rezidenţială transformă locuitul la demisol în normalitate, dar cât de sigure sunt astfel de apartamente? Inginer proiectant: „Din punctul nostru de vedere, un demisol nu este pentru locuit“

    ♦ Alegerea dezvoltatorilor de a construi locuinţe la demisol este cauzată de problema densităţii urbane în continuă creştere ♦ Atâta timp cât apartamentele de la demisol sunt vândute, dezvoltatorii continuă să mai facă şi altele.

    „Se oferă un apartament de două camere, 66 de metri pătraţi, situat într-un bloc nou, în zona Militari, la demisol înalt şi sigur. Preţ: 122.000 de euro.“

    „De vânzare aparta­ment cu două camere, 38 de metri pătraţi, în zona 13 Septembrie, aflat la demisol înalt, suficient de luminat, ceea ce reprezintă un factor important în cuan­tu­mul facturilor. Preţ: 50.500 de euro.“

    „Se vinde o garsonieră în zona Gara de Nord, cu o suprafaţă de 35 de metri pătraţi, aflată la demisolul unui bloc cu două etaje. Este renovată şi izolată termic în anul 2021. Blocul a fost construit în 1947 şi nu prezintă risc seismic. Preţ: 51.900 de euro.“

    „De vânzare, apartament cu trei ca­mere, 77 de metri pătraţi, semidecomandat, confort lux, demisol, anul construcţiei 2012, zona Bucureştii Noi, 88.500 de euro.“

    Sunt câteva anunţuri extrase de pe site-urile care promovează proprietăţi imobili­are la vânzare în Bucureşti. Demisolul este de ce­le mai multe ori prezentat ca „înalt“, „lu­mi­nos“ şi „sigur“, deşi realitatea este că lu­mi­na nu ajunge prea uşor în astfel de locuin­ţe, fapt vizibil şi din fotografiile care însoţesc anunţurile. Iar în ceea ce priveşte siguranţa, aici nu ar trebui să existe diferenţe faţă de lo­cuinţele aflate la etaje superioare, dacă regu­lile sunt riguros respectate, spun specialiştii. „O casă cu demisol are un etaj parţial îngropat în pământ, însă nu mai mult de jumătate din el. Din punct de vedere legal, demisolul trebuie să aibă ferestre, deci să nu fie un spaţiu închis“, se explică într-un articol de pe platforma de imobiliare Storia.ro.

    Principalul dezavantaj al unei astfel de con­­strucţii, se mai arată în acelaşi articol, este riscul apariţiei de infiltraţii, în cazul în care hi­droizolaţia nu a fost realizată profe­sio­nist. În contextul recentelor cutremure care au avut loc în Turcia şi Siria şi care au dus la prăbu­şirea a sute de blocuri de lo­cuinţe, unele din­tre ele noi şi descrise de dezvoltatori ca fiind foarte rezistente, apare aceeaşi dilemă şi în ceea ce priveşte lo­cuinţele din România.

    „Câteva principii care ar trebui res­pec­tate pentru blocurile care au apartamente aflate la demisol sunt asigurarea unei soluţii de fundare adaptate la calitatea terenului de fundare; respectarea distanţelor de eva­cu­are pe holurile comune şi folosirea mate­ria­lelor in­combustibile acolo unde este ca­zul; dimen­sio­narea spaţiilor astfel încât să se asigure suprafeţe suficiente în funcţie de destinaţie şi un volum suficient de aer; di­men­sionarea ferestrelor astfel încât să se asi­gure un ilu­minat natural suficient; asigu­rarea hidro, termo şi a fonoizolării cores­pun­zătoare“, spu­ne Dragoş Zaharia, proprietarul firmei de construcţii Ortogonal Construct. Alege­rea dezvoltatorilor de a construi lo­cuinţe la de­misol este cauzată de proble­ma densităţii ur­ba­ne în continuă creştere, adaugă el. Ast­fel, este dificilă asigurarea cumulată a tutu­ror con­diţiilor impuse de legislaţie pe tere­nuri mici, rămase libere în zonele aglomerate.

    „E firesc să se construiască locuinţe la de­misol în aceste condiţii. Ele au de regulă un preţ mai mic pentru că există o serie de in­con­venienţe – lipsa priveliştii, imposibili­ta­tea asi­gu­rării balcoanelor/ logiilor, zgo­motul stra­dal – însă asta nu înseamnă că aceste ti­puri de lo­cuinţe nu trebuie să asigure condiţiile mini­me de calitate“, mai spune Dragoş Zaharia.

    Surpriza vine atunci când experţii din do­meniul proiectării în construcţii spun că demisolul nici măcar nu ar trebui să fie locuit.

    „Din punctul nostru de vedere, un de­mi­sol nu este pentru locuit, deci nu se poate pu­ne problema de o calitate ridicată a vieţii, dar amenajarea de apartamente la nivelul demi­solului indică faptul că există şi cerere pentru astfel de spaţii, astfel că putem spu­ne despre piaţa rezidenţială că este diversi­fi­ca­tă“, spune Dan Gheorghiu, inginer pro­iec­tant şi direc­torul departamentului de pro­iec­tare din ca­drul companiei Construcţii Erbaşu.

    Cum geamurile nu pot avea o înălţime foarte mare, lumina naturală care pătrunde în aceste spaţii este mult mai redusă decât la etajele superioare.

    „Din punct de vedere structural însă, spaţiile de la demisol sunt mai sigure decât cele de la etaj. De cele mai multe ori, sunt mai mulţi pereţi de beton armat la nivelul demisolului decât în zona de suprastructură“, spune inginerul proiectant Alexandru Olaru, director general la Selfconsulting.

    Specialiştii din piaţă mai spun că, atât timp cât constructorul respectă indicaţiile proiectului de structură, riscul seismic pentru apartamentele situate la demisol este acelaşi ca pentru cele situate la alte etaje.

    „Decizia de cumpărare (a unei locuinţe – n. red.) este influenţată de mai mulţi factori, dintre care evident că cel financiar are cea mai mare pondere, însă în situaţia în care cumpărătorul îşi doreşte să locuiască într-o anumită zonă, va face rabat la calitate şi va opta pentru o locuinţă la demisol“, spune Cristian Negrea, head of valuation & advisory la Activ Property Services, companie de consultanţă imobiliară.

    Iar atât timp cât apartamentele de la demisol sunt vândute, dezvoltatorii continuă să mai facă şi altele.

    „De exemplu, în Coreea, autorităţile au decis să nu mai permită dezvoltarea de blocuri cu apartamente la demisol după ce, în urma unei furtuni majore, mai multe persoane şi-au pierdut viaţa din cauza inundării apartamentelor situate la demisol“, mai spune Cristian Negrea.

    Cum în contextul actual o mare teamă vine din cauza posibilităţii producerii unor cutremure majore, atenţia se îndreaptă asupra stabilităţii construcţiilor. Potrivit unui studiu realizat de firma imobiliară Titirez.ro, pe baza datelor centralizate de Primăria Capitalei, în Bucureşti există circa 2.400 de imobile vulnerabile la cutremure. Astfel, în clasa I de risc seismic sunt încadrate 363 de clădiri, în clasa a II-a – 373 de imobile, iar în clasa a III-a – 116. De asemenea, în categorii de urgenţă – imobile evaluate potrivit unor normative mai vechi, dar care prezintă un pericol ridicat pentru populaţie (comparabil chiar cu prima clasă de risc) şi ar trebui consolidate în regim de urgenţă – se numără circa 1.540 de clădiri.

    Potrivit Strategiei Naţionale de Reducere a Riscului Seismic (adoptată prin Hotărâre de Guvern la finele lunii noiembrie 2022 şi publicată în Monitorul Oficial în decembrie 2022), aproape trei sferturi din populaţia României şi mai bine de jumătate din infrastructura existentă sunt expuse riscului seismic.

     

  • România are mai mult de două milioane de persoane inactive, neintegrate pe piaţa muncii, care nu sunt nici pensionari, nici elevi. Disponibilul de forţă de muncă în România a scăzut cu 1 milion de persoane în ultimii 10 ani, ajungând în 2022 la 8,18 milioane de persoane active

    România are mai mult de 2 milioane de persoane inactive, neintegrate pe piaţa muncii, care nu sunt nici pensionari, nici elevi, arată studiul Analiza pieţei muncii în România, realizat de KPMG şi Confederaţia Patronală Concordia.

    ♦ Numărul de persoane aflate în întreţinerea altor persoane, a statului, sau care se întreţin din alte venituri, precum şi cel al persoanelor casnice era la finalul anului 2021 de 2.412.290, reprezentând aproximativ 21,9% din totalul populaţiei inactive din România.

    România are mai mult de 2 milioane de persoane inactive, neintegrate pe piaţa muncii, care nu sunt nici pensionari, nici elevi, arată studiul Analiza pieţei muncii în România, realizat de KPMG şi Confederaţia Patronală Concordia.

    Astfel, în anul 2021, dintr-o po­pulaţie totală  de 19,06 mil. persoane, 8,21 erau persoane active, dintre care 7,75 milioane erau persoane ocupate şi 459,195 şomeri. Din totalul de aproximativ 10,85 milioane de per­soane inactive, cea mai mare pondere era reprezentată de pensionari (46,8%), urmată de elevi (32,2%). Numărul de persoane aflate în întreţinerea altor persoane, a statului, sau care se întreţin din alte venituri (chirii, dobânzi etc.), precum şi cel al persoanelor casnice era la finalul anului 2021 de 2.412.290, reprezentând aproximativ 21,9% din totalul populaţiei inactive din România, arată studiul citat.

    „Eu cred că o mare parte din aceşti 2 milioane  nu sunt de fapt inactivi, ci de fapt nu sunt aici. Este ciudat să ai doar 500.000 de şo­meri şi 2 milioane de oameni inactivi. Autorită­ţile trebuie să lămurească acest lucru, însă  din ce putem noi să ne dăm sea­ma aceşti oameni sunt fie mun­citori sezo­nieri, fie ei au actele în con­­tinuare în România, dar în rea­litate nu sunt de găsit la adresele de aici”, a spus Radu Burnete, director exe­cutiv al Confe­deraţiei Patronale Con­­­cordia, în ca­drul conferinţei de lan­­sare a studiului. Disponibilul de forţă de muncă în România a scăzut cu 1 milion de persoane în ultimii 10 ani, ajun­­gând în 2022 la 8.185.000 de per­soa­ne active, după cum arată datele din Recen­sământul Locuinţelor şi Po­pulaţiei, cu o scădere mai accen­tuată în 2021, de aproximativ 700.000 de persoane.

    Mădălina Racoviţan, tax partner, head of people services în cadrul KPMG România, spune că există o scădere a populaţiei apte de muncă, ceea ce este un semnal de alarmă pentru angajatori.

    Astfel, deşi există un număr de mai mult de 2 milioane de persoane care nu se regăsesc în piaţa muncii, angajatorii spun că se confruntă cu un deficit al forţei de muncă.

    „În 2019 estimam un deficit al forţei de muncă de 500.000 de persoane, care urma să crească la 800.000 de oameni în următorii cinci ani. Acum au apărut alte evenimente, nu ştim dacă acest deficit de 800.000 de persoane este valabil, dar simţim cu toţii în piaţă că este un deficit de forţă de muncă”, a spus Mădălina Racoviţan în cadrul conferinţei.

    Radu Burnete spune că piaţa locală a muncii se confruntă atât cu o problemă calitativă, cât şi cu un cantitativă, ceea ce a putea să afecteze evoluţia economică a României în anii ce urmează.

    „Avem muncă, productivitate, tehnologie, cele trei ingrediente pe care le punem noi în creşterea economia. Dacă ne uităm în economia viitorilor 10 – 15 ani, există capital suficient, fie că este vorba de fonduri europene sau alte tipuri de finanţări, există apetit pentru investiţii străine. Economia românească, în ciuda unor mituri pe care le vedem perpetuate, a crescut în ultimii 20 de ani şi ea va continua să crească. Simţim că avem o frână masivă în piaţa muncii: avem o problemă cantitativă – un deficit mare de lucrători, îl aveam şi înainte de pandemie, dar acum se accentuează, şi avem şi un deficit calitativ”, a spus el.

    O problemă pe care o acuză angajatorii în această perioadă este că sistemul de educaţie din România nu pregăteşte viitorii candidaţi cu competenţele pe care le cer companiile de la ei.

    „Din ce vedem noi, calitatea forţei de muncă din România scade în ceea ce priveşte competenţele, fie că unii emigrează, fie că şcoala nu mai reuşeşte să producă competenţele de care au nevoie angajatorii. Dacă nu rezolvăm aceste probleme ale pieţei muncii din România, şi cea cantitativă şi cea calitativă, riscăm să frânăm din punctul de vedere al creşterii economice. Deşi vom capital şi tehnologie, ne va lipsi forţa de muncă”, a detaliat Radu Burnete.

    România rămâne în continuare o ţară cu o cerere ridicată de forţă de muncă, aproape toate sectoarele de activitate înregistrând creşteri ale numărului de locuri de muncă vacante. Se observă tendinţe de concentrare a creşterii cererii de forţă de muncă calificată şi de specialişti în diverse domenii de activitate în regiunile Bucureşti-Ilfov şi Sud-Vest, ce însumează mai mult de o treime din locurile de muncă vacante, mai spune studiul KPMG şi Concordia.

    În perioada 2012-2022, industria prelucrătoare, comerţul şi sectorul IT au creat împreună 72% din total locuri de muncă nou înfiinţate. Totodată, industriile prelucrătoare şi extractivă, sectorul energetic şi cel de transport acoperă 89% din totalul posturilor desfiinţate.

    Studiul a fost realizat de KPMG România pentru Concordia în cadrul proiectului “Consolidarea Dialogului Social în România”, implementat de Confederaţia Patronală Concordia în parteneriat cu NHO Confederaţia Patronală din Norvegia. 

     

     

     

  • România, pe marginea prăpastiei: dupa ce din anii ’90 până acum a pierdut mai multe milioane de oameni, iar şansele să poata recupera populaţia pierdută sunt foarte mici

    România se confruntă cu o problemă demografică după anul 1990, începând cu care a pierdut aproape 4 milioane de cetăţeni din cauza migraţiei şi a natalităţii scăzute. În 2011, vârsta medie a unui cetăţean român era de 40,6 ani, iar acum este de 42,4 ani, astfel că putem spune că România îmbătrâneşte. Mai îngrijorător este că vârsta medie a femeilor a depăşit 44 de ani. În plus, în unele judeţe vârsta medie a femeilor este de peste 50 de ani, ceea ce face aproape imposibilă o redresare demografică pe cale naturală. În ce direcţie ne îndreptăm, în lipsa unor politici publice care să încurajeze natalitatea şi să ţină cetăţenii în ţară?

    Observăm că pe parcursul ultimilor 30 de ani avem o scădere a populaţiei de aproape 4 milioane, iar dacă ne comparăm cu anul 1966 populaţia României din 2021 este la nivelul celei din 1966”, a spus Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), în cadrul conferinţei „Îmbătrânirea populaţiei rezidente, un fenomen greu de oprit”. Reducerea populaţiei rezidente este rezultatul a cel puţin două categorii de factori. Pe de o parte este vorba de tranziţia demografică, care este specifică oricărei ţări, iar al doilea factor este cel al migraţiei internaţionale. Tudorel Andrei afirmă că problema nu ţine în primul rând de reducerea  populaţiei rezidente a unei ţări, ci de asigurarea echilibrului pe cele trei categorii mari de vârstă.

    „Problema este în ce măsură indicele de îmbătrânire demografică se înrăutăţeşte şi în ce măsură raportul de dependenţă demografică se înrăutăţeşte şi el în urma reducerii acestei populaţii. Practic, atât timp cât nu asiguri echilibrul între persoane de peste 65 de ani şi persoanele tinere şi între ce avem în grupa de vârstă şi persoanele în întreţinere, pot apărea dezechilibre atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. La noi în ţară indicele de îmbătrânire demografică s-a înrăutăţit. Dacă în 2011 era puţin peste 100, acesta ajuns la peste 120 la recensământul din 2021”, a explicat el.

     

    „Problema cea mai mare nu este cea a reducerii populaţiei rezidente a unei ţări, ci problema este asigurarea echilibrului pe cele trei categorii mari de vârstă. Problema este în ce măsură indicele de îmbătrânire demografică se înrăutăţeşte şi în ce măsură raportul de dependenţă demografică se înrăutăţeşte şi el în urma reducerii acestei populaţii.”

    Tudorel Andrei, preşedintele INS

     

    Preşedintele INS a punctat că în ceea ce priveşte piramida vârstelor, instrument foarte important pentru a vedea care este impactul unor decizii politice, al unor schimbări politice sau al unor momente importante din istoria unei ţări, se observă o scădere a bazei, deci practic o scădere a populaţiei rezidente tinere atât la recensământul din 2011, cât şi la recensământul din 2021. „Se observă că la recensământul din 2021 baza este şi mai mică şi avem la nivelul populaţiei de sub un an o scădere cu 18%. Această cohortă poate să crească în perioada următoare întrucât veţi vedea ceva. Efectul migraţiei internaţionale, cel puţin din perioada 2002 – 2013 – 2014, care este o perioadă de vârf, se concretizează în această perioadă prin copii născuţi în străinătate şi înregistraţi în România după o anumită perioadă. Este posibil ca această bază să fie ameliorată în perioada următoare, întrucât copiii care s-au născut în 2021 pot fi înregistraţi şi pot rămâne în populaţia rezidentă”, a detaliat preşedintele INS.

    Efectul a 30 de ani de tranziţie demografică este îmbătrânirea populaţiei, iar indicatorul relevant este vârsta medie a populaţiei.

    „În 2021, vârsta medie este de 42,4 ani, după ce în 2011 a fost de 40,6 ani. Deci este o creştere medie anuală cu aproape jumătate de procent. Înseamnă foarte mult. Dar indicatorul ce sperie cel mai mult se referă la vârsta medie a femeilor: 44,1 ani, după ce în 2011 era de 42,1 ani. Sunt judeţe care au vârsta medie a femeilor de peste 50 de ani. Practic, în aceste judeţe, va fi foarte greu să avem o redresare demografică pe cale naturală”, afirmă Andrei. În ceea ce priveşte efectele migraţiei internaţionale, dacă în perioada 2003-2011 migraţia a influenţat cu 75% reducerea populaţiei rezidente, în perioada 2012-2021 nu a reprezentat decât 40% reducerea populaţiei rezidente a României. „Pe tot parcursul perioadei de tranziţie, 1990-2021, migraţia internaţională a redus populaţia rezidentă cu 70% şi factorul natural cu aproape 30%”, spune preşedintele INS. Tudorel Andrei a mai spus că între 2002 şi 2021 numărul copiilor care s-au născut în străinătate şi au fost înregistraţi în România a fost de peste 360.000.

     

    „În calitate de slujbaşi ai şcolii, ne interesează cât este o cohortă, pentru că în funcţie de aceasta planificăm mersul şcolii româneşti, cu consecinţele economice aferente: câte manuale se tipăresc pentru elevi şi tot ce înseamnă parte financiară alocată pentru şcoli.”

    Marius Andruh, vicepreşedintele Academiei Române

     

     „Mai sunt şi alţii, dar care nu au fost înregistraţi. La nivelul ultimilor ani, 2018, 2019, aproape 20% din numărul de născuţi vii înregistraţi în România erau copiii născuţi în străinătate şi înregistraţi şi în România.” În total, România a pierdut circa 1,1 milioane de oameni în ultimii 10 ani, până la 19,05 milioane de locuitori, arată datele recensământului. Populaţia rezidentă a României din 2021 a scăzut cu 5,3% în raport cu 2011 şi cu 12,1% în raport cu 2002. Ritmul scăderii populaţiei rezidente s-a redus, dar este la o valoarea apreciabilă. Fenomenul este prezent la nivelul ţărilor din estul Europei. Bulgaria a avut o contracţie a populaţiei între cele două recensăminte de peste 11%, iar Croaţia tot cu 11%.

    În Polonia contracţia a fost de sub 1%, iar Cehia a avut o creştere. Marian Preda, sociolog şi rectorul Universităţii din Bucureşti, este de părere că scăderea populaţiei rezidente nu este cea mai mare problemă a României, ci structura pe vârste a populaţiei. „Recensământul este o fotografie la 1 decembrie 2021 a situaţiei României. Ea nu ne spune foarte multe lucruri noi, doar le confirmă. Nu este aşa o tragedie că populaţia României scade, populaţia lumii la 1800 era 1 miliard de locuitori, la 1900 era de sub 2 miliarde, în 2000 eram 6 miliarde, acum suntem deja 8 miliarde şi se va stabiliza cândva în jurul anului 2100 la vreo 10,8 miliarde.

    Problema mare este în interiorul populaţiei, structura, faptul că avem dezechilibre majore şi pe acestea trebuie să le analizăm din interior. Problema mare este că scade foarte mult numărul de nou-născuţi, că la fiecare cinci copii unul se naşte în străinătate. Astfel, trebuie să vedem ce trebuie să facem în interior. O problemă este cea pe vârste. Ponderea populaţiei de 65 de ani este deja de aproape 20%“, a spus Preda în cadrul evenimentului INS.

    Rectorul Universităţii din Bucureşti afirmă că cea mai mare pondere a săracilor este în rândul tinerilor, familiile cu copii, copiii şi tinerii sunt cei mai săraci din România ca pondere.

    „Aceasta este politica unui stat modern care realizează că are o problemă demografică majoră. Când vorbim şi despre ce face în mod eficient pentru politicile de susţinere a familiilor cu copii, a copiilor şi a tinerilor? De fapt, noi avem de 32 de ani o mulţime de studii. Politicile nu se văd. Ignorăm avertismentele acestea. Putem să facem proiecţii demografice cu o rată foarte mare de acurateţe şi, privind la cei care vor intra în sistemul de pensii şi la cei care intră pe piaţa muncii, trebuie să avem politici care să prevină şi să reducă riscurile acestea, care sunt determinate democrafic, dar nu sunt numai demografice“, a spus Marian Preda.

    Marius Andruh, vicepreşedintele Academiei Române, afirmă că astfel de statistici cu privire la natalitate şi structura pe vârste a populaţiei sunt relevante pentru întregul mers al economiei.

    „În calitate de slujbaşi ai şcolii, ne interesează cât este o cohortă, pentru că în funcţie de aceasta planificăm mersul şcolii româneşti, cu consecinţele economice aferente: câte manuale se tipăresc pentru elevi şi tot ce înseamnă partea financiară alocată pentru şcoli. Un recensământ este extrem de important pentru imaginea pe care o avem despre propria noastră ţară. Pentru politicieni este important pentru că toate politicile se vor dezvolta în funcţie de rezultatele recensământului. Deci, din punct de vedere economic, este un lucru extrem de important”, a spus el în cadrul conferinţei INS.

    Astfel, scăderea natalităţii a devenit una dintre cele mai evidente probleme cu care se confruntă România în această perioadă. Primele date ale Recensămân¬tului Populaţiei au arătat o scădere de 1,1 milioane de locuitori faţă de recensământul din 2011, iar motivele care stau în spatele acestei scăderi sunt natalitatea în scădere continuă, migraţia şi deficitul demografic, adică faptul că numă¬rul nou-născuţilor este mai mic decât cel al deceselor.

    De altfel, numărul nou-născuţilor aproape că s-a înjumătăţit din 1990 şi până în prezent. Dacă în 1990, numărul nou-născuţilor era de 314.746, pe când în 2021 a fost de 180.735, iar în primele 11 luni din 2022 a ajuns la 157.954, conform ultimelor date publicate de INS. Toate judeţele României au înregistrat scăderi ale numărului de nou-născuţi în ultimele trei decenii. Cele mai mari scăderi au fost în judeţe precum Bacău, Neamţ şi Prahova.

     

    „Nu este aşa o tragedie că populaţia României scade, populaţia lumii la 1800 era de 1 miliard de locuitori, la 1900 era de sub 2 miliarde, în 2000 eram 6 miliarde, acum suntem deja 8 miliarde şi se va stabiliza cândva în jurul anului 2100 la vreo 10,8 miliarde. Problema mare este în interiorul populaţiei, structura, faptul că avem dezechilibre majore şi pe acestea trebuie să le analizăm din interior.”

    Marian Preda, sociolog, rectorul Universităţii din Bucureşti

     

    Un factor pentru scăderea natalităţii ţine şi de vârsta mamei la prima naştere. Astfel, dacă în 1990 mamele aveau, în medie, 22 de ani la prima naştere, în 2021 vârsta medie a ajuns la 27,5 ani, după cum arată statisticile INS. Vârsta medie a mamelor a crescut în toate ţările membre UE, ajungând până la 29,5 ani în 2020, conform Eurostat. Un alt indicator important este cel al mamelor cu vârsta de 40 de ani şi peste, care în România a ajuns la 3,4% în 2022, de la 1,1% în anul 2001. Un element important în evoluţia natalităţii este şi cel al schimbării modului în care funcţionează societatea – femeile pun tot mai des cariera pe prim plan şi amână naşterea unui copil până la vârste mai înaintate. Scăderea natalităţii nu este o problemă cu care se confruntă doar România. De-a lungul anilor, numărul nou – născuţilor din UE a scăzut într-un ritm relativ constant. Din 2001, când au fost înregistrate 4,4 milioane de nou-născuţi în UE, a existat o redresare modestă, cu o valoare de 4,7 milioane de copii născuţi în 2008, urmată de reduceri anuale până în 2020, când au fost 4,1 milioane de nou-născuţi. Dintre statele membre, cele mai mari scăderi ale numărului de nou – născuţi vii între 2001 şi 2020 au fost înregistrate în Portugalia (-25%) şi Italia (-24 %).  ■

  • Câte milioane de oameni a pierdut România de la Revoluţie şi până acum. Mai grav este că în unele judeţe vârsta medie a femeilor este de peste 50 de ani, ceea ce face aproape imposibilă o redresare demografică pe cale naturală

    România se confruntă cu o problemă demografică după anul 1990, începând cu care a pierdut aproape 4 milioane de cetăţeni din cauza migraţiei şi a natalităţii scăzute. În 2011, vârsta medie a unui cetăţean român era de 40,6 ani, iar acum este de 42,4 ani, astfel că putem spune că România îmbătrâneşte. Mai îngrijorător este că vârsta medie a femeilor a depăşit 44 de ani. În plus, în unele judeţe vârsta medie a femeilor este de peste 50 de ani, ceea ce face aproape imposibilă o redresare demografică pe cale naturală. În ce direcţie ne îndreptăm, în lipsa unor politici publice care să încurajeze natalitatea şi să ţină cetăţenii în ţară?

    Observăm că pe parcursul ultimilor 30 de ani avem o scădere a populaţiei de aproape 4 milioane, iar dacă ne comparăm cu anul 1966 populaţia României din 2021 este la nivelul celei din 1966”, a spus Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), în cadrul conferinţei „Îmbătrânirea populaţiei rezidente, un fenomen greu de oprit”. Reducerea populaţiei rezidente este rezultatul a cel puţin două categorii de factori. Pe de o parte este vorba de tranziţia demografică, care este specifică oricărei ţări, iar al doilea factor este cel al migraţiei internaţionale. Tudorel Andrei afirmă că problema nu ţine în primul rând de reducerea  populaţiei rezidente a unei ţări, ci de asigurarea echilibrului pe cele trei categorii mari de vârstă.

    „Problema este în ce măsură indicele de îmbătrânire demografică se înrăutăţeşte şi în ce măsură raportul de dependenţă demografică se înrăutăţeşte şi el în urma reducerii acestei populaţii. Practic, atât timp cât nu asiguri echilibrul între persoane de peste 65 de ani şi persoanele tinere şi între ce avem în grupa de vârstă şi persoanele în întreţinere, pot apărea dezechilibre atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. La noi în ţară indicele de îmbătrânire demografică s-a înrăutăţit. Dacă în 2011 era puţin peste 100, acesta ajuns la peste 120 la recensământul din 2021”, a explicat el.

     

    „Problema cea mai mare nu este cea a reducerii populaţiei rezidente a unei ţări, ci problema este asigurarea echilibrului pe cele trei categorii mari de vârstă. Problema este în ce măsură indicele de îmbătrânire demografică se înrăutăţeşte şi în ce măsură raportul de dependenţă demografică se înrăutăţeşte şi el în urma reducerii acestei populaţii.”

    Tudorel Andrei, preşedintele INS

     

    Preşedintele INS a punctat că în ceea ce priveşte piramida vârstelor, instrument foarte important pentru a vedea care este impactul unor decizii politice, al unor schimbări politice sau al unor momente importante din istoria unei ţări, se observă o scădere a bazei, deci practic o scădere a populaţiei rezidente tinere atât la recensământul din 2011, cât şi la recensământul din 2021. „Se observă că la recensământul din 2021 baza este şi mai mică şi avem la nivelul populaţiei de sub un an o scădere cu 18%. Această cohortă poate să crească în perioada următoare întrucât veţi vedea ceva. Efectul migraţiei internaţionale, cel puţin din perioada 2002 – 2013 – 2014, care este o perioadă de vârf, se concretizează în această perioadă prin copii născuţi în străinătate şi înregistraţi în România după o anumită perioadă. Este posibil ca această bază să fie ameliorată în perioada următoare, întrucât copiii care s-au născut în 2021 pot fi înregistraţi şi pot rămâne în populaţia rezidentă”, a detaliat preşedintele INS.

    Efectul a 30 de ani de tranziţie demografică este îmbătrânirea populaţiei, iar indicatorul relevant este vârsta medie a populaţiei.

    „În 2021, vârsta medie este de 42,4 ani, după ce în 2011 a fost de 40,6 ani. Deci este o creştere medie anuală cu aproape jumătate de procent. Înseamnă foarte mult. Dar indicatorul ce sperie cel mai mult se referă la vârsta medie a femeilor: 44,1 ani, după ce în 2011 era de 42,1 ani. Sunt judeţe care au vârsta medie a femeilor de peste 50 de ani. Practic, în aceste judeţe, va fi foarte greu să avem o redresare demografică pe cale naturală”, afirmă Andrei. În ceea ce priveşte efectele migraţiei internaţionale, dacă în perioada 2003-2011 migraţia a influenţat cu 75% reducerea populaţiei rezidente, în perioada 2012-2021 nu a reprezentat decât 40% reducerea populaţiei rezidente a României. „Pe tot parcursul perioadei de tranziţie, 1990-2021, migraţia internaţională a redus populaţia rezidentă cu 70% şi factorul natural cu aproape 30%”, spune preşedintele INS. Tudorel Andrei a mai spus că între 2002 şi 2021 numărul copiilor care s-au născut în străinătate şi au fost înregistraţi în România a fost de peste 360.000.

     

    „În calitate de slujbaşi ai şcolii, ne interesează cât este o cohortă, pentru că în funcţie de aceasta planificăm mersul şcolii româneşti, cu consecinţele economice aferente: câte manuale se tipăresc pentru elevi şi tot ce înseamnă parte financiară alocată pentru şcoli.”

    Marius Andruh, vicepreşedintele Academiei Române

     

     „Mai sunt şi alţii, dar care nu au fost înregistraţi. La nivelul ultimilor ani, 2018, 2019, aproape 20% din numărul de născuţi vii înregistraţi în România erau copiii născuţi în străinătate şi înregistraţi şi în România.” În total, România a pierdut circa 1,1 milioane de oameni în ultimii 10 ani, până la 19,05 milioane de locuitori, arată datele recensământului. Populaţia rezidentă a României din 2021 a scăzut cu 5,3% în raport cu 2011 şi cu 12,1% în raport cu 2002. Ritmul scăderii populaţiei rezidente s-a redus, dar este la o valoarea apreciabilă. Fenomenul este prezent la nivelul ţărilor din estul Europei. Bulgaria a avut o contracţie a populaţiei între cele două recensăminte de peste 11%, iar Croaţia tot cu 11%.

    În Polonia contracţia a fost de sub 1%, iar Cehia a avut o creştere. Marian Preda, sociolog şi rectorul Universităţii din Bucureşti, este de părere că scăderea populaţiei rezidente nu este cea mai mare problemă a României, ci structura pe vârste a populaţiei. „Recensământul este o fotografie la 1 decembrie 2021 a situaţiei României. Ea nu ne spune foarte multe lucruri noi, doar le confirmă. Nu este aşa o tragedie că populaţia României scade, populaţia lumii la 1800 era 1 miliard de locuitori, la 1900 era de sub 2 miliarde, în 2000 eram 6 miliarde, acum suntem deja 8 miliarde şi se va stabiliza cândva în jurul anului 2100 la vreo 10,8 miliarde.

    Problema mare este în interiorul populaţiei, structura, faptul că avem dezechilibre majore şi pe acestea trebuie să le analizăm din interior. Problema mare este că scade foarte mult numărul de nou-născuţi, că la fiecare cinci copii unul se naşte în străinătate. Astfel, trebuie să vedem ce trebuie să facem în interior. O problemă este cea pe vârste. Ponderea populaţiei de 65 de ani este deja de aproape 20%“, a spus Preda în cadrul evenimentului INS.

    Rectorul Universităţii din Bucureşti afirmă că cea mai mare pondere a săracilor este în rândul tinerilor, familiile cu copii, copiii şi tinerii sunt cei mai săraci din România ca pondere.

    „Aceasta este politica unui stat modern care realizează că are o problemă demografică majoră. Când vorbim şi despre ce face în mod eficient pentru politicile de susţinere a familiilor cu copii, a copiilor şi a tinerilor? De fapt, noi avem de 32 de ani o mulţime de studii. Politicile nu se văd. Ignorăm avertismentele acestea. Putem să facem proiecţii demografice cu o rată foarte mare de acurateţe şi, privind la cei care vor intra în sistemul de pensii şi la cei care intră pe piaţa muncii, trebuie să avem politici care să prevină şi să reducă riscurile acestea, care sunt determinate democrafic, dar nu sunt numai demografice“, a spus Marian Preda.

    Marius Andruh, vicepreşedintele Academiei Române, afirmă că astfel de statistici cu privire la natalitate şi structura pe vârste a populaţiei sunt relevante pentru întregul mers al economiei.

    „În calitate de slujbaşi ai şcolii, ne interesează cât este o cohortă, pentru că în funcţie de aceasta planificăm mersul şcolii româneşti, cu consecinţele economice aferente: câte manuale se tipăresc pentru elevi şi tot ce înseamnă partea financiară alocată pentru şcoli. Un recensământ este extrem de important pentru imaginea pe care o avem despre propria noastră ţară. Pentru politicieni este important pentru că toate politicile se vor dezvolta în funcţie de rezultatele recensământului. Deci, din punct de vedere economic, este un lucru extrem de important”, a spus el în cadrul conferinţei INS.

    Astfel, scăderea natalităţii a devenit una dintre cele mai evidente probleme cu care se confruntă România în această perioadă. Primele date ale Recensămân¬tului Populaţiei au arătat o scădere de 1,1 milioane de locuitori faţă de recensământul din 2011, iar motivele care stau în spatele acestei scăderi sunt natalitatea în scădere continuă, migraţia şi deficitul demografic, adică faptul că numă¬rul nou-născuţilor este mai mic decât cel al deceselor.

    De altfel, numărul nou-născuţilor aproape că s-a înjumătăţit din 1990 şi până în prezent. Dacă în 1990, numărul nou-născuţilor era de 314.746, pe când în 2021 a fost de 180.735, iar în primele 11 luni din 2022 a ajuns la 157.954, conform ultimelor date publicate de INS. Toate judeţele României au înregistrat scăderi ale numărului de nou-născuţi în ultimele trei decenii. Cele mai mari scăderi au fost în judeţe precum Bacău, Neamţ şi Prahova.

     

    „Nu este aşa o tragedie că populaţia României scade, populaţia lumii la 1800 era de 1 miliard de locuitori, la 1900 era de sub 2 miliarde, în 2000 eram 6 miliarde, acum suntem deja 8 miliarde şi se va stabiliza cândva în jurul anului 2100 la vreo 10,8 miliarde. Problema mare este în interiorul populaţiei, structura, faptul că avem dezechilibre majore şi pe acestea trebuie să le analizăm din interior.”

    Marian Preda, sociolog, rectorul Universităţii din Bucureşti

     

    Un factor pentru scăderea natalităţii ţine şi de vârsta mamei la prima naştere. Astfel, dacă în 1990 mamele aveau, în medie, 22 de ani la prima naştere, în 2021 vârsta medie a ajuns la 27,5 ani, după cum arată statisticile INS. Vârsta medie a mamelor a crescut în toate ţările membre UE, ajungând până la 29,5 ani în 2020, conform Eurostat. Un alt indicator important este cel al mamelor cu vârsta de 40 de ani şi peste, care în România a ajuns la 3,4% în 2022, de la 1,1% în anul 2001. Un element important în evoluţia natalităţii este şi cel al schimbării modului în care funcţionează societatea – femeile pun tot mai des cariera pe prim plan şi amână naşterea unui copil până la vârste mai înaintate. Scăderea natalităţii nu este o problemă cu care se confruntă doar România. De-a lungul anilor, numărul nou – născuţilor din UE a scăzut într-un ritm relativ constant. Din 2001, când au fost înregistrate 4,4 milioane de nou-născuţi în UE, a existat o redresare modestă, cu o valoare de 4,7 milioane de copii născuţi în 2008, urmată de reduceri anuale până în 2020, când au fost 4,1 milioane de nou-născuţi. Dintre statele membre, cele mai mari scăderi ale numărului de nou – născuţi vii între 2001 şi 2020 au fost înregistrate în Portugalia (-25%) şi Italia (-24 %).  ■

  • Preţul unei poliţe RCA a crescut constant în ultimul an din cauza falimentului celui mai mare asigurător din piaţă, City Insurance, iar odată cu acest şoc sistemul de bonus-malus şi-a pierdut partea de bonusare, cel puţin pentru primele categorii de bonus

    Anul 2023 începe cu o piaţă a asigurărilor care se uită în continuare cu mare atenţie la segmentul RCA, care până la finalul anului trecut a consemnat creşteri semnificative pe toate palierele, preţuri, subscrieri, ritm de creştere şi număr de companii active pe acest segment. Acum, cu o nouă majorare a contribuţiilor asigurătorilor la Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA) de la 2,5% la 4%, preţul unei poliţe RCA cel mai probabil va continua să crească pentru că această presiune pe bugetele asigurătorilor va fi inclusă în preţul poliţelor. Dacă preţul poliţelor RCA îşi continuă ascensiunea şi piaţa în sine, în ceea ce priveşte volumul subscrierilor, ar putea atinge noi maxime anul acesta.

    În ultimii doi ani, piaţa RCA a fost principalul segment urmărit atât de întreaga piaţă a asigurărilor, cât şi de autorităţi şi clienţi. De la anunţul privind falimentul City Insurance din septembrie 2021 până în prezent, piaţa RCA a crescut exponenţial din perspectiva subscrierilor, dar în acelaşi timp şi preţul unei poliţe RCA a ajuns de la simplu la dublu, chiar triplu.

    În timp ce asigurătorii şi-au refăcut strategii, au început să se poziţioneze mai bine pe piaţa RCA, iar alţi jucători noi şi-au făcut loc văzând oportunitate după prăbuşirea City Insurance, clienţii au trecut printr-o serie de provocări majore. Pe lângă crizele suprapuse cu care întreaga lume se confruntă, şoferii din România au trebuit să îşi recalculeze bugetele pentru maşinile lor din cauza unor creşteri substanţiale ale preţurilor la poliţele RCA.

    ZF a urmărit un exemplu al unui şofer cu o vârstă între 25 şi 30 de ani care deţine un autoturism marca Renault Megane, cu o capacitate cilindrică de 1.590 cmc, fabricat în anul 2016, care în luna octombrie 2021 se afla la o clasă de bonus-malus B0.

    Această clasă înseamnă că la oferta obţinută de la asigurătorii RCA nu se ia în calcul niciun fel de reducere pentru că şoferul se află la prima poliţă RCA, urmând să dovedească că merită să obţină reduceri progresiv pentru fiecare an în care nu se implică în niciun accident rutier. După doi ani în care şoferul a avansat de la B0 la B2, în loc să aibă o ofertă la poliţa RCA mai mică cu 10% din partea asigurătorilor, cea mai ieftină poliţă din interogarea făcută de ZF pe o platformă de brokeraj era cu cel puţin 2% mai scumpă.

  • Chiriile aparrtamenteelor au crescut anul trecut cu 8,7%

    Preţurile apartamentelor oferite spre închiriere au fost cu 8,7% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, rată o analiză realizată de imobiliare.ro, în perioada ianuarie – decembrie 2022.

    În piaţa veche se observă o creştere de 7,7% a preţurilor, pe când în piaţa nouă preţurile au crescut într-un ritm mai uşor şi anume, cu 7,2%. Cele mai mari preţuri pe metru pătrat la apartamentele de închiriat pot fi observate în Cluj-Napoca şi Bucureşti.

    „Preţurile cerute pe apartamentele date spre închiriere au crescut în ultimul an din cauza presiunii venite din creşterea cererii. Ne aşteptăm la chirii mai scumpe în oraşele mari din ţară şi în 2023 sub impactul inflaţiei, dar şi a modificărilor fiscale. Clujul rămâne oraşul cu cele mai mari chirii la apartamentele mici, în vreme ce Capitala îşi menţine supremaţia la apartamentele de mari dimensiuni. Timişoara rămâne cel mai accesibil centru regional şi pe segmentul chiriilor, raportat la puterea de cumpărare versus costul locuirii”, explică Daniel Crainic, directorul de marketing Imobiliare.ro.

    În Bucureşti, în perioada ianuarie – decembrie 2022, suma medie solicitată pentru închirierea unei garsoniere a ajuns la 300 de euro/lună, în creştere cu 9.2%, de la nivelul de 270 de euro pe lună, consemnat în perioada similară din 2021.

    În ceea ce priveşte apartamentele cu două camere din Bucureşti, acestea au ajuns să fie închiriate cu 450 de euro pe lună, în creştere cu 6.7%, de la o medie de 400 de euro pe lună, înregistrată în aceeaşi perioadă a anului 2021.

    Suma medie necesară pentru închirierea unui apartament cu 3 camere s-a majorat cu 6.9% în anul 2022, situându-se la valoarea medie de 600 de euro/lună, în creştere de la 575 de euro pe lună (valoarea medie înregistrată în perioada ianuarie – decembrie 2021).

    În Cluj-Napoca, suma medie necesară pentru închirierea unei garsoniere s-a majorat semnificativ în ultimul an, situându-se în prezent la valoarea medie de 300 de euro pe lună, faţă de 250 de euro pe lună, pe parcursului anului 2021, ceea ce reprezintă o creştere de 12.2%.

    Preţul mediu cerut la închiriere, în perioada ianuarie – decembrie 2022, s-a majorat semnificativ şi pe segmentul apartamentelor cu două camere, care au ajuns să coste 450 de euro pe lună, comparativ cu 399 de euro, în aceeaşi perioadă de timp din anul 2021, valoare care semnifică o creştere procentuală de 13.3%.

    Comparând perioada ianuarie – decembrie 2022 cu perioada similară a anului 2021, preţurile segmentului locuinţelor cu trei camere au crescut cu 14,7%, ajungând la 550 de euro pe lună, comparativ cu 470 de euro pe lună.

    În Timişoara, suma medie solicitată pentru închirierea unei garsoniere s-a situat, la finalul anului 2022, la 210 de euro pe lună, comparativ cu suma de 200 de euro pe lună înregistrată în perioada similară a anului 2021. Astfel, comparând preţurile actuale cu cele din aceeaşi perioadă a anului anterior, valorile preţurilor medii la închiriere pentru această categorie au suferit o creştere de 5.5%.

    Segmentul apartamentelor cu două camere a consemnat în perioada ianuarie – decembrie 2022, comparativ cu anul 2021, o creştere uşoară a preţului mediu solicitat, acesta ajungând la 350 de euro pe lună, faţă de 300 de euro pe lună, aşadar se poate constata o creştere de 8.3%.

    Aşteptările proprietarilor pentru apartamentele cu trei camere, pe de altă parte, s-au situat în anul 2022 la un nivel de 400 de euro pe lună, comparativ cu 350 de euro, consemnat în 2021. Aşadar, preţurile medii la închiriere pentru această categorie sunt mai scumpe cu 7.5%.

    În Iaşi, în perioada ianuarie – decembrie 2022, suma medie solicitată pentru închirierea unei garsoniere sau un studio a fost de 250 de euro pe lună, ceea ce semnifică o creştere de 11%, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2022, unde se înregistra o valoare medie de 240 de euro pe lună.

    Segmentul apartamentelor cu două camere oferite spre închiriere a consemnat în ianuarie – decembrie 2022, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2021, o creştere de la 320 euro/lună la 350 de euro pe lună. Astfel, preţurile medii actuale sunt cu aproape 9.2% mai mari.

    Respectând aceeaşi tendinţă ca celelalte categorii de apartamente propuse spre închiriere, locuinţele cu trei camere s-au situat în anul 2022 la un nivel de preţ mai ridicat decât în 2021, cu o chirie medie de 420 de euro pe lună, faţă de 399 de euro pe lună, înregistrându-se astfel o creştere procentuală a preţului de 10.5%.

    În Braşov, o locuinţă cu o cameră a putut fi închiriată în anul 2022, în medie, cu 260 de euro pe lună, în creştere cu 12.2%, de la 250 de euro pe lună, în perioada similară a anului 2021.

    Pentru apartamentele cu două camere, chiria medie solicitată de către proprietari, s-a majorat în anul 2022, ajungând la 390 de euro pe lună (faţă de 350 de euro pe lună în 2021). Astfel, preţurile au depăşit cu 10.8% valorile practicate cu un an în urmă.

    Şi aşteptările proprietarilor de apartamente cu trei camere au crescut pe parcursul anulului 2022, ajungând la aproximativ 500 de euro pe lună, de la 449 euro pe lună în 2021. Comparând preţurile actuale cu cele din perioada ianuarie – decembrie 2021, acestea sunt mai mari cu 13.8%.

    În Constanţa, suma medie necesară pentru închirierea unei garsoniere s-a majorat semnificativ în anul 2022, situându-se la valoarea de 250 de euro pe lună, faţă de 202 de euro pe lună în perioada ianuarie – decembrie 2021, ceea ce înseamnă o creştere procentuală de 16.9%.

    În 2022, preţul mediu cerut la închiriere s-a majorat semnificativ şi pe segmentul apartamentelor cu două camere, care au ajuns să coste 370 de euro pe lună, comparativ cu 300 de euro pe lună în anul 2021, valoare care semnifică o creştere procentuală de 14.5%.

    Comparativ cu perioada similară din 2021, preţurile segmentului locuinţelor cu trei camere au crescut cu 17,5% pe parcursul anului 2022, ajungând la 500 de euro pe lună, de la o valoare medie de 400 de euro pe lună.