BusinessMagazin

Tag: americana

  • A ajuns în topul celor mai bogate femei din lume, după ce şi-a deschis un business cu 500 de dolari în dormitorul locuinţei

    S-a născut şi a crescut în Wisconsis, a studiat la o universitate din Texas, pe care mai târziu a abandonat-o pentru a-şi urma iubitul în Austin, Texas. Prima iniţiativă ca antreprenor a constat într-o afacere cu pălării pentru femeile bolnave de cancer. Ideea de a porni un business cu bijuterii i-a venit după ce a constatat că pe piaţă există doar game foarte scumpe sau foarte ieftine de accesorii, dar nu şi o categorie intermediară ca preţ.

    Povestea sa de success a început în 2002 când, cu doar 500 de dolari din economiile proprii, a pus bazele unui business de un miliard de dolari. După ce s-a născut fiul său, tânăra a decis să meargă împreună pentru a încerca să vândă cercei şi alte accesorii.

    “Am mers din uşă-n uşă pe la toate buticurile din Austin, pentru a-mi vinde accesoriile. În prima zi, am vândut toată marfa. Acela a fost începutul business-ului meu“, povesteşte femeia, astăzi în vârstă de 44 de ani. În 2010, compania a intrat pe piaţa de retail, deschizând prima locaţie în Austin.

    Azi, compania care îi poartă numele este evaluată la peste un miliard de dolari, iar averea sa personală a fost estimată la 500 de milioane de dolari. Scott a fost clasată pe locul 36 în topul celor mai bogate antreprenoare din Statele Unite, după Taylor Swift şi Beyonce.

    În prezent, compania numără 80 de magazine de retail în SUA, un website care distribuie accesorii la nivel global şi 2000 de angajaţi, din care 96% sunt femei. “Kendra este ca un unicorn al industriei noastre”, declară Karen Giberson, preşedinte al Consiliului accesoriilor, organizaţie care reprezintă brandurile de accesorii.

    Compania se implică activ şi în activităţi caritabile. Anul trecut, compania a donat cinci milioane de euro şi mii de bijuterii organizaţiilor de caritate, în special a celor care se ocupă de femei şi copii.

  • Rezerva Federală americană ar putea sista introducerea de lichiditate în economia SUA

    În urma întâlnirii, Fed ar putea, pe de o-parte, să crească ratele dobânzilor şi pe de alta, să reducă introducerea de lichiditate în sistem. În plus, statul american ia în calcul şi o reducere a taxelor printr-un program de aproximativ 1.500 de miliarde de dolari.

    Mai mult, preşedintele Fed, Jerome Powell, ameninţă cu intensificarea presiunilor asupra pieţelor emergente, şi-aşa neliniştite de scăderea stimulilor de către Statele Unite.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A plecat la 15 ani în SUA cu doar 300 de dolari în buzunar şi fără să ştie engleză. S-a întors în ţară cu o idee de afacere ce azi îi aduce 12 milioane de euro

    Imaginea prăfuită a restaurantelor ”încremenite în timp“, cu ficuşi uitaţi în geam, l-au determinat pe Marcelus Suciu, în urmă cu 17 ani, să vadă o oportunitate în deschiderea unui restaurant de inspiraţie americană. A cucerit papilele gustative ale ardelenilor, iar acum declară ofensiva pe piaţa Horeca din capitală. ”Şi nu numai.“

    ”La doar 15 ani, am plecat peste ocean în ceea ce trebuia să fie un program de schimb de experienţe într-un loc desprins dintr-un episod din Beverly Hills 90210. Dar cum socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg, am ajuns în mijlocul fermierilor, în Norfolk, Nebraska, cu 300 de dolari în buzunar şi fără să cunosc limba engleză“, rememorează antreprenorul clujean Marcelus Suciu o experienţă ce avea să traseze direcţiile pentru parcursul său ulterior.

    Aceasta l-a ajutat pe viitorul om de afaceri să contureze ceea ce este astăzi unul dintre cele mai mari grupuri de restaurante de pe piaţa locală. Marty, grupul pe care îl conduce, este format din şase branduri: lanţul de restaurante Marty Restaurants (şapte locaţii, o bucătărie comisar), Marty Events, divizia de catering şi evenimente, Olivo Caffe & Bistro, Bistro Bujole şi Olivo Coffee Roasters, prima prăjitorie de cafea din Transilvania, şi Narcoffee Roasters, cel mai nou brand al grupului.

    Cifra de afaceri generată de acestea a ajuns anul trecut la 12 milioane de euro, iar pentru anul în curs antreprenorul previzionează o creştere de circa 30% a acesteia. Cea mai recentă investiţie a fost direcţionată în inaugurarea primului restaurant Marty din Capitală, în incinta centrului comercial Sun Plaza, sumă care s-a ridicat la aproximativ 500.000 euro. 600 de angajaţi lucrează în cadrul grupului, repartizaţi în funcţie de mărimea locaţiei şi fluxul de comenzi.

    Marcelus Suciu povesteşte că traiectoria prin care a ajuns la dezvoltarea afacerii Marty se leagă de experienţa din Statele Unite. A urmat liceul acolo timp de doi ani şi jumătate, după care a vrut să se reîntoarcă în România. Dar în ţară, cum nu i s-au recunoscut studiile din SUA, a ales să continue facultatea tot acolo, de această dată în California, unde, spune el, a descoperit America pe care şi-o imaginase. Totuşi, după ce a studiat ştiinţe politice şi filosofie, a pariat tot pe Cluj, oraşul de origine, pentru dezvoltarea afacerilor sale. ”Când m-am întors la Cluj, piaţa locală de HoReCa era complet încremenită în timp, în comparaţie cu situaţia din Occident, unde atmosfera din restaurante era foarte destinsă, plăcută, oamenii se simţeau liberi.

    La noi, însă, am regăsit aceiaşi chelneri de pe vremuri, o atmosferă dezolantă şi ficuşi uitaţi în geam“, descrie el modul în care a găsit inspiraţia de a începe o afacere în domeniul restaurantelor. Şi-a spus astfel că poate schimba ceva pe plan local prin aducerea şi adaptarea acasă, la Cluj, a ceea ce văzuse în State: ”A fost pur şi simplu o nevoie pe care am identificat-o şi pe care am simţit că o pot acoperi“. Chiar dacă nu îşi aduce aminte cu exactitate valoarea investiţiei iniţiale în afacere, spune că aceasta nu a depăşit 60.000 de dolari – bani care au asigurat un spaţiu cu o suprafaţă de aproape 40 de metri pătraţi. Astfel, în 2000 a apărut primul Marty, pe care îl descrie drept un loc smart casual, cu ospătari îmbrăcaţi în jeans, unde se puteau servi pizza, paste şi grill-uri. Conceptul a prins atât de bine, încât un an mai târziu s-au mutat într-un spaţiu de 650 de metri pătraţi, iar din 2006 până în prezent s-au extins treptat, adăugând încă şase locaţii Marty în Cluj şi, cel mai recent, primul spaţiu din Bucureşti.

    |n fiecare lună, în unităţile Marty intră peste 1,5 milioane de clienţi, numărul variind în funcţie de poziţia restaurantelor, anumite perioade şi evenimente locale. ”Restaurantele Marty se adresează unui public modern şi foarte versatil, fiind potrivit atât pentru o cină romantică în doi, cât şi pentru un prânz cu partenerii de afaceri, o seară în oraş cu prietenii sau o aniversare în familie“, descrie antreprenorul profilul clienţilor restaurantelor sale.

    Clienţii clujeni sunt, potrivit lui, tot mai inteligenţi în ceea ce priveşte partea de ”consumer choice“ şi devin mai selectivi. ”Iar când vine vorba de domeniul HoReCa, lucrurile sunt cu atât mai interesante deoarece ei caută, în special în mediul online, informaţii despre restaurante  review-uri, commenturi, postări pe blog“, observă antreprenorul. Clienţii ţin cont destul de mult de experienţele prezentate de alţi clienţi; chiar dacă preparatele din meniul Marty respectă anumite standarde şi ospătarii sunt pregătiţi să răspundă solicitărilor, în momentul în care apar anumite situaţii, clienţii pot semnala acest lucru printr-un feedback instant, în restaurant. ”Cred că dacă reuşeşti să păstrezi o constantă a calităţii şi o diversitate a meniului, vei reuşi să faci faţă provocărilor care vin din acest boom de consum“, explică el. Valoarea medie a bonului din unităţile Marty variază în funcţie de locaţie (mall sau centrul oraşului), poziţionare, trafic de clienţi, perioade sezoniere; Suciu estimează că se încadrează între 90 şi 100 de lei.   

    |n ceea ce priveşte deschiderea unei unităţi Marty în centrul comercial Sun Plaza din Bucureşti, antreprenorul clujean cochetează cu extinderea în Capitală de aproape doi ani, iar acum a considerat că afacerea a ajuns la maturitatea necesară pentru a face acest pas. Deschiderea acestei prime unităţi a fost îndelung analizată, iar alegerea locaţiei într-un mall, spre deosebire de restaurantele din Cluj, poziţionate stradal, a fost un răspuns al nevoii de testare a pieţei. ”Deşi noi avem o experienţă îndelungată în Cluj, pentru bucureşteni suntem doar un alt restaurant. Aşa că deschiderea primei unităţi aici a fost îndelung analizată şi am ales un centru comercial întrucât acesta ne permite să testăm piaţa şi să vedem cum răspund bucureştenii la valorile şi la meniul nostru. Centrul comercial ne asigură trafic, în primul rând, dar şi un public foarte divers, de la care suntem siguri că avem ce învăţa“, explică antreprenorul.

    Chiar dacă restaurantul din Bucureşti a fost deschis prea recent pentru a face o comparaţie, antreprenorul anticipează câteva diferenţe. ”Din punctul meu de vedere, cred că ambianţa din restaurante se va polariza între holdinguri de ospitalitate cu mai multe concepte şi jucători cu concepte unitare, singulare, atât în Cluj, cât şi în Bucureşti. Ca design şi ambianţă, vor avea de câştigat localurile care creează o punte emoţională cu clienţii şi care activează într-un mod inedit toate cele cinci simţuri – olfactiv, vizual, auditiv, gustativ şi tactil“, consideră antreprenorul. Planurile de dezvoltare ale omului de afaceri includ deschiderea, treptat, a încă două noi unităţi în Capitală, dar şi în Cluj. De asemenea, şi-a propus să extindă rapid brandul Marty Restaurants prin intermediul unui sistem de franciză care include programe de training şi monitorizare.

    Un alt proiect pe care îl va lansa în curând în Cluj este o academie de training pentru personalul din HoReCa, în contextul nevoii acute de personal calificat. ”Am remarcat în ultimii ani o provocare în ceea ce priveşte calificarea personalului. Atât a oamenilor din bucătărie, cât şi personalul de servire. |ntr-adevăr, lipseşte o instituţie, un cadru care să ofere posibilitatea perfecţionării în acest domeniu, şi de aceea noi vom lansa anul acesta o măsură în acest sens“, argumentează antreprenorul decizia.

    Şcoala pentru care face planuri se numeşte Transylvania School of Hospitality şi va fi, potrivit lui, un loc în care vor pregăti următoarea generaţie de lucrători din industria ospitalităţii. ”Locurile sunt deschise pentru oricine doreşte să înveţe, dar şi să predea.“ Iar când vine vorba despre celelalte provocări de pe piaţa pe care activează, Suciu spune că acestea apar inevitabil în găsirea şi alegerea locaţiilor, crearea şi consolidarea echipelor. ”E foarte important să nu ne pierdem sufletul, să fim relevanţi pe piaţă, dar, în acelaşi timp, să ne păstrăm atenţia la fiecare detaliu“, adaugă el. 

    Piaţa locală a restaurantelor s-a dublat în perioada 2008-2016, până la 8,5 mld. lei anul trecut, potrivit datelor de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC); topul restaurentelor din compania este condus de lanţurile internaţionale McDonald’s, KFC şi Pizza Hut, cu venituri cumulate de 1,2 miliarde de lei, potrivit ZF.

  • ”Procesul maimuţei”. Un profesor a ajuns în faţa judecătorilor pentru că l-a predat pe Darwin

    În “Procesul maimuţei”, aşa cum a fost numit el ulterior, un profesor a fost adus în faţa justiţiei pentru că a îndrăznit să predea în şcoală teoria evoluţionistă a lui Charles Darwin.
     
    Legea de la acea vreme interzicea ca în învăţământ să fie predate teorii care contrazic Biblia. În primăvara anului 1925, profesorul John Scopes a intrat la una din clasele sale pentru a citi cu glas tare tinerilor capitolul despre evoluţia omului, precum şi o sinteză a teoriei lui Darwin despre selecţia naturală din volumul Hunter’s Civic Biology. A fost arestat imediat şi trimis în judecată sub acuzaţia de încălcare făţişă şi sfidătoare a legii.
     
    “Procesul maimuţei” a fost lung mediatizat şi a avut loc la Curtea de Justiţie din Dayton, Tenessee.
     
    Profesorul Scopes a fost amendat cu 100 dolari. Ulterior, o altă instanţă a anulat-o. Bătălia era departe de a se fi încheiat. Show-ul mediatic a atras atenţia societăţii americane asupra chestiunilor ştiinţific-evoluţioniste, iar partizanii curentului darwinist au beneficiat astfel de o publicitate fără precendent.
     
    Acum, America ştia în sfârşit cine fusese Charles Darwin şi ce încercase acesta să trasnmită.
     

  • Arta dintr-un cub de gheaţă

    Aşa au apărut Disco Cubes, numite astfel deoarece Kirchhoff activează şi ca DJ din când în când, cuburi de gheaţă pentru băuturi în care sunt prinse bucăţele de fructe, legume, sigle de firmă sau flori. Clienţii pot comanda modele separate de cuburi ori seturi şi chiar mici bucăţele de gheaţă cu diverse ingrediente în alte forme.

  • Cum a transformat un cuplu 30 mp într-un business de 150.000 de euro

    TONY to GO este primul pariu antreprenorial al Mihaelei Niţuleasa şi al soţului ei Antoni Niţuleasa, românul care conduce Intersport în România. În primul an de activitate au ajuns la o cifră de afaceri de 150.000 de euro.

    TONY to GO este unul dintre noile nume de pe piaţa locală de cafenele. Un brand cu sonoritate americană, după cum şi-au dorit acţionarii, dar şi cu un strop de aromă italiană. Momentan sunt deschise două unităţi, în Bucureşti, iar planul este ca până la finalul anului să mai fie operaţionale alte trei cafenele proprii. Dar povestea nu se termină aici.

    ”Am deschis prima cafenea în 2017, însă lucram deja la proiect şi la concept de un an şi jumătate“, îşi aminteşte Mihaela Niţuleasa, antreprenoarea de 39 de ani care împreună cu soţul său, Antoniu Niţuleasa, a pus bazele acestui proiect. Antoniu Niţuleasa este executivul român care conduce din poziţia de director general businessul Intersport în România. Retailerul de echipamente sportive are local aproape 30 de magazine şi afaceri ce merg spre 200 mil. lei. După unsprezece ani în care a lucrat în comerţul alimentar în companii precum Penny Market, Real sau Kaufland, el s-a alăturat echipei Intersport în urmă cu cinci ani, în poziţia de director operaţional. La scurt timp după aceea a plecat directorul general şi a ocupat el poziţia de interimar pentru un an, iar ulterior a preluat conducerea businessului.

    De businessul TONY to GO se ocupă soţia sa, care a lucrat anterior în sectorul bancar, iar ultimii ani i-a dedicat familiei şi creşterii copiilor. ”Este primul nostru pariu antreprenorial“, spune ea.

    Au vrut un concept prin care să se diferenţieze, deşi recunosc că este greu să vii cu ceva care să revoluţioneze industria. De aceea, ei s-au inspirat din trei concepte diferite, de peste hotare, fiecare specializat pe un alt segment; aici le-au mixat şi adaptat la piaţa locală. Au analizat un concept de cafenea, unul de local care vinde sandvişuri şi un altul pe zona de fresh-uri. ”În final am vrut să facem un concept unitar care să le includă pe toate trei.“

    Când vine vorba de brand, au avut mai multe variante de nume dintre care să aleagă. ”Îmi amintesc că citeam despre cele mai extinse lanţuri de cafenele din lume, iar pe primele locuri se află Dunkin’ Donuts – care e de fapt perceput drept cafenea, deşi vinde gogoşi în principal –, Tim Horton’s şi Gloria Jean’s.“ Brandul Tim Horton’s provine chiar de la numele fondatorului, pe când la Gloria Jean’s totul a pornit de la numele soţiei celui care a pus bazele businessului, povesteşte ea.

    ”Noi ne-am gândit atunci că variantele pentru noi ar fi Mihaela, Mika sau Toni. Ne doream ceva care să aibă sonoritate americană.“ Au ales Toni – care sună american, dar are şi rezonanţă italiană; nu degeaba Italia e patria espresso-ului. ”Atunci când pui numele tău pe un business, te obligă să ţii ştacheta sus.“

    Au deschis prima cafenea în Bucureşti, pe strada Biharia la numărul 67-77, în complexul Metav, unde sunt birourile unor companii precum BRD, Intersport sau BigPrint. Au deschis porţile în martie 2017, deci cafeneaua a împlinit un an, în care a avut afaceri nete de 150.000 de euro.

    ”Mergem targetat, căutăm spaţii cu trafic şi zone de office, nu mergem în mall sau în spaţii stradale, pentru că marjele sunt mici şi costurile mari pentru modelul nostru de business.“

    Cafeneaua din complexul Metav măsoară 30 mp şi a fost gândită doar pentru cafele to go; nu are spaţiu pentru stat la masă. Are însă bucătărie proprie unde sunt pregătite sandvişuri şi salate, toate fiind făcute intern. Investiţia iniţială a fost de 40.000 de euro, la care se adaugă suma necesară pentru concept.

    ”Noi funcţionăm de luni până vineri, după programul oamenilor de la birourile din apropiere. Ţinând cont de acest aspect, găsim mai uşor oameni care să lucreze pentru noi.“ Mai mult, de când au deschis nu a plecat nimeni.

    Uitându-se în urmă, Mihaela Niţuleasa recunoaşte că fiind la început au făcut şi greşeli, dar au avut noroc de clienţi foarte toleranţi, care s-au întors de fiecare dată. ”La un an de la deschidere, businessul aici merge foarte bine, cu toate segmentele echilibrate din punct de vedere financiar“. Într-adevăr, în funcţie de momentul zilei, veniturile sunt mai mari pe un anumit segment. Dimineaţa merge bine vânzarea de cafea şi patiserie, la prânz se vând sandvişuri şi salată, iar la amiază creşte cererea pentru fresh-uri. ”Cu oferta noastră avem acoperite toate nevoile de peste zi.“

    A doua unitate TONY to GO a fost deschisă la începutul acestui an, în ianuarie, în Pipera Plaza. Spaţiul are 20 mp şi are acelaşi format, dar mixul de produse vândut este diferit. Pipera Plaza este înconjurată de clădiri de birouri, aşa că acest complex este o destinaţie de prânz, aici fiind deschise mai multe tipuri de restaurante.

    Antreprenorii mai au planuri să deschidă alte trei cafenele în acest an, toate unităţi proprii. Dintre acestea, două în Bucureşti şi poate alta în Cluj-Napoca. ”Ne uităm nu doar la clădiri de birouri, ci şi la aglomerări, cum ar fi gurile de metrou.“

    Despre dezvoltare, cei doi antreprenori spun că nu se gândesc la franciză, ci la o cooperativă, după modelul care deja funcţionează peste hotare, în mai multe domenii. ”Un exemplu este businessul E.Leclerc, unde magazinele au un concept unitar, unde toţi membrii sunt egali.“ Fiecare proprietar îşi păstrează businessul, dar achiziţiile se fac la comun şi atunci forţa de negociere este mai mare. Un astfel de model contribuie şi la puterea brandului, crede ea.

    ”Şi eu m-am gândit iniţial să aduc o franciză de cafenea, dar am descoperit că uneori se întâmplă ca interesele francizatului şi francizorului să nu coincidă.“ De aceea, crede că toate cafenelele mici ar trebui să se unească, pentru a evita situaţia din comerţul tradiţional unde au dispărut circa 70.000 de chioşcuri în ultimele două decenii, odată cu dezvoltarea reţelelor internaţionale.

    ”Am vrea să ne unim sub acelaşi brand, al nostru, dar nu am iniţiat negocierile cu parteneri potenţiali.“ Nu încă. ”Dacă ne-am uni, am putea cumpăra paharele la comun sau cafeaua.“ Acum cafeaua TONY to GO este adusă din Spania printr-un distribuitor local, de la producătorul Granel; cafeaua este 100% Arabica. Românii lasă circa 4 mld. lei pe an în cafenele şi baruri, Starbucks fiind lider pe o piaţă foarte fragmentată, cu o cotă de 2%.

    Piaţa de cafenele şi baruri a fost însă una dintre cele mai lovite de criza financiară din 2009, care a dus la dispariţia unor branduri locale importante precum Turabo, dar şi a unora internaţionale precum Costa Coffee sau Dunkin’ Donuts. Acestea din urmă au încercat să atace piaţa locală, însă după câţiva ani de activitate au renunţat; în criză, piaţa a fost afectată în contextul în care românii şi-au schimbat obiceiul de consum şi au preferat să cheltuie banii pe bunuri necesare, renunţând la cheltuielile considerate a fi de răsfăţ. Ieşitul în oraş a fost una dintre primele cheltuieli la care au renunţat consumatorii locali în perioada 2009-2010, pentru ca piaţa cafenelelor şi barurilor să înceapă să îşi revină abia în 2013.

    De atunci însă, s-a aflat pe un trend ascendent, la fel ca şi economia sau consumul. Pe piaţa cafenelelor şi restaurantelor din România se deschid şi se închid anual câteva sute de unităţi, mulţi dintre noii jucători având o viaţă scurtă, de doar câteva luni. Totuşi, segmentul cafenelelor specializate şi al celor de ”to go“ a crescut puternic şi este stabil, mai ales în ultimii 2-3 ani. ”Pentru acest an sperăm ca businessul să ajungă la 300.000 de euro dacă vom deschide cele trei cafenele planificate“, spune şi Mihaela Niţuleasa. Ea adaugă că atunci când au pus bazele acestui business s-au gândit bine pe ce piloni vor să-l dezvolte şi au ales patru: ”Am vrut să mergem pe zona de fresh, de produse proaspete, mai exact ce producem să vindem în aceeaşi zi“. Apoi, şi-au dorit produse sănătoase, de aceea nu vând ce ştiu că face rău, cum ar fi ţigări, deşi 80% din băutorii de cafea o asociază cu fumatul. Nu au nici sucuri carbogazoase sau ciocolată şi alte dulciuri. ”Am vrut alături angajaţi fericiţi, iar pentru asta ei trebuie să fie mulţumiţi şi financiar.“

    Iar nu în ultimul rând, pilonul patru este preţul. Au ales zona accesibilă. Experienţa anterioară din retailul de tip discount – la Penny Market – a lui Antoniu Niţuleasa i-a arătat că preţul este foarte important, indiferent de sector. ”Am calculat şi am ajuns la concluzia că un client de-al nostru, care lucrează în corporaţie, nu dă în timpul programului, zi de zi, mai mult de 10 lei pe o cafea şi pe un croissant.“ Mai ales că mai dă şi 20 de lei pe masa de prânz şi poate 15 lei pe un pachet de ţigări. S-a dovedit apoi că la noi valoarea medie a coşului TONY to GO este de circa 10 lei. Preţul unei cafele variază între 4 şi 8 lei; cel mai puţin costă un espresso, iar cel mai mult un cappuccino sau un cafe latte de mărime mare. |n cazul acestui tip de băuturi există trei variante de mărime.

    Românii au cultura cafelei, pentru că de mici au fost obişnuiţi să bea cafeaua acasă. |n ultimii ani, ei s-au obişnuit şi cu ideea de a ieşi în oraş la cafea sau de a-şi lua ”doza“ zilnică la pachet, după modelul din Vest. Odată cu consumatorul se schimbă şi piaţa, se dezvoltă şi se diversifică, iar TONY to GO este doar un exemplu.

  • People: Pink, aleasă cel mai frumos om din lume

    Cântăreaţa în vârstă de 38 de ani, recompensată cu Grammy, a pozat alături de cei doi copii ai ei, Jameson Moon, în vârstă de 15 luni, şi Willow Sage, în vârstă de 6 ani, pentru ediţia specială anuală a revistei People.

    Anual, People publică o listă a oamenilor frumoşi din lume, iar, în 2018, printre aceştia se numără şi fosta actriţă americană Meghan Markle, care, pe 19 mai, se va căsători cu prinţul Harry al Marii Britanii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Formaţia Pink Martini concertează la Bucureşti pe 1 decembrie

    Mica orchestră de 12 artişti, ce cântă în nu mai puţin de 25 de limbi străine, deschide sezonul de concerte din iarnă de la Bucureşti.

    O aventură muzicală în jurul lumii, ce îşi trage inspiraţia din musicalurile hollywoodiene ale anilor ’40 şi ’50 şi îmbină o varietate de genuri într-o compoziţie modernă şi eclectică – Pink Martini aduce, pe orice scenă pe care performează, un repertoriu multilingv şi un sound ce nu poate fi clasificat, dar care garantat va ridica publicul în picioare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Moda care-ţi protejează ochii

    Brashy Studios, o firmă din Los Angeles, cunoscută mai mult pentru colecţiile sale de streetwear, propune purtarea ochelarilor de protecţie ca aceia utilizaţi de cei care lucrează cu diverse substanţe chimice în laboratoare drept accesorii de modă, având deja la vânzare ochelari de plastic transparent cu lentile mari.

    Ochelarii de protecţie de la Brashy Studios se pot asorta cu haine de plastic transparent de la aceeaşi firmă, dacă purtătoarea doreşte, aşa cum o sugerează fotografiile de promovare ale noilor accesorii.

  • Acţiunile americane se prăbuşesc din cauza războiului comercial, aproape de minimul din 1929

    Acţiunile americane au avut cel mai slab început de trimestru II, de la începutul marii crize din 1929, potrivit datelor analizate de Bloomberg.

    Indicele S&P 500 a scăzut cu 2,2%, o devalorizare depăşită doar de declinul de 2,5% suferit acum 89 de ani, care a însemnat un preludiu al căderii devastatoare de mai târziu, în acel an, ce a adus Marea Criză (în acel moment, indicele avea doar 90 de acţiuni).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro