BusinessMagazin

Tag: alegeri

  • Recep Erdogan se confruntă cu cea mai mare provocare electorală, în contextul ascensiunii opoziţiei

    Preşedintele în funcţie al Turciei, Recep Tayyip Erdogan, se confruntă cu cea mai mare provocare politică din ultimele două decenii, în perspectiva alegerilor prezidenţiale şi parlamentare programate duminică, în contextul poziţiei solide a candidatului opoziţiei, Kemal Kilicdaroglu.

    Retragerea lui Muharrem Ince, candidat în cursa prezidenţială, pare să îl avantajeze pe principalul adversar al lui Recep Erdogan. Conform unui sondaj efectuat de Institutul Konda, Kemal Kilicdaroglu, un politician secular moderat susţinut de şase partide de opoziţie, este creditat cu 49% din intenţiile de vot în scrutinul prezidenţial, în timp ce Recep Erdogan, candidatul alianţei naţionaliste formate în jurul Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), este la nivelul de 44%.

    Principalele teme ale campaniei electorale au fost libertarea democratică şi starea economiei, în contextul inflaţiei de cel puţin 43%. “Turcia se confruntă cu regrese democratice, cu tendinţe autoritariste care afectează vieţile oamenilor, mai ales ale tinerilor”, explică analistul Asli Aydintasbas, potrivit postului RTE News.

    “Coaliţia opoziţiei a oferit argumente suficiente despre faptul că problemele economice ale Turciei sunt cauzate, în mare parte, de modelul de guvernare, denumit de opoziţie un regim condus de un singur om. Pentru îmbunătăţirea economiei, opoziţia a explicat că este necesară îmbunătăţirea stării democraţiei, revenirea la democraţie”, a subliniat Aydintasbas, expert la Institutul Brookings.

    Rămâne de văzut dacă sondajele de opinie reflectă situaţia electorală reală. Recep Erdogan a dominat viaţa politică din Turcia în ultimele două decenii, fiind prim-ministru începând din 2003 şi preşedinte din 2014.

  • Premierul grec anunţă majorări salariale, reducerea taxei pe proprietăţi, subvenţii pentru tineri înaintea alegerilor

    Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a anunţat în weekendul trecut trei politici economice avându-i drept ţintă pe tineri, funcţionari şi proprietarii de locuinţe care-şi asigură locuinţele împotriva dezastrelor naturale, notează Kathimerini. Tinerii care împlinesc 18 ani vor beneficia de o subvenţie anuală de 150 de euro timp de doi ani, taxa pe proprie­tăţi va fi redusă cu 10%, iar salariile funcţiona­rilor vor fi majorate.

  • Avertisment: Economia Turciei se îndreaptă către o „perioadă dură“ indiferent de cine va câştiga alegerile

    Managerii de fonduri avertizea­ză că misiunea reclădirii economiei Turciei şi refacerii credibilităţii ţării în rândul investitorilor străini va fi una „grotesc de dificilă“ indiferent de cine va câştiga alegerile dure din această lună, relatează Financial Times.

    Kemal Kılıçdaroglu, care con­du­ce o coaliţie de şase partide de opozi­ţie, s-a angajat să realizeze reforme ample pentru a atrage înapoi în ţară capitalul străin care s-a retras de acolo în ultimul deceniu dacă va reuşi să-l înfrângă pe liderul turc Recep Tayyip Erdogan în alegerile prezi­denţiale din 14 mai.

    Însă, în timp ce managerii de fon­duri spun că sunt necesare schimbări, unii avertizeaz că, chiar dacă opoziţia va câştiga investitorii vor rămâne în expectativă până când coaliţia va demonstra că poate implementa schimbări de durată.

    Atitudinea prudentă a investito­rilor vine în contextul în care Erdo­gan are în faţă cea mai dură campa­nie de realegere din mandatul său de două decenii. Sondajele arată că Kılıçdaroglu şi Erdogan sunt prinşi într-o luptă foarte strânsă cu doar câ­teva zile înainte de alegeri, alegătorii considerând economia ca având im­portanţă centrală. Politicile econo­mi­ce neconven­ţio­nale ale lui Erdogan, incluzând res­pingerea majorărilor de dobânzi, au împins inflaţia la peste 85% în oc­tombrie, în timp ce lira s-a depreciat cu aproape 60% în ultimii doi ani până la un minim record în raport cu dolarul.

    Temerile privind traiectoria eco­nomică a Turciei şi un număr în creş­tere constantă de măsuri menite să diminueze presiunea asupra lirei au pus pe fugă investitorii. „Este o piaţă aproape complet abandonată de străini“, arată Emre Akçakmak, con­sultant la East Capital.

    Acesta atrage atenţia că Turcia se apropie de un „o situaţie limită“ sub politicile actuale, în special cu rezervele valutare ale băncii centrale aproape epuizate.

    Unii analişti se aşteaptă ca Er­dogan să se reorienteze către o po­litică economică mai convenţională dacă va câştiga alegerile.

    Cât îl priveşte pe Kılıçdaroglu, acesta a adeclarat că una din priorită­ţile sale va fi revigorarea economiei turceşti. Investitorii se tem că o ajus­tare majoră de politică, deşi impor­tan­tă pe termen lung, va fi dureroasă pe termen scurt.

    „Indiferent de ce se va întâmpla, urmează o perioadă dificilă pentru Turcia“, avertizează Kiera Curtis, de la managerul britanic de active Abrdn.

  • Lira turcească riscă încă o prăbuşire: „Motivaţia politică de a menţine stabilitatea lirei pentru electorat nu va mai exista”

    Participanţii din piaţă se pregătesc pentru o slăbire semnificativă a lirei, indiferent de rezultatul la urne, pe fondul preocupărilor legate de sustenabilitatea eforturilor guvernului de a păstra controlul asupra monedei, scrie Bloomberg.

    „S-ar putea să vedem o scădere semnificativă a lirei turceşti”, a scris Ulrich Leuchtman, strateg la Commerzbank. „Sprijinul artificial al ratelor de schimb oficiale va deveni din ce în ce mai instabil şi probabil va fi imposibil de menţinut pentru mult timp” şi „motivaţia politică de a menţine stabilitatea lirei pentru electorat nu va mai exista”, a spus acesta.

    O luptă electorală strânsă ameninţă sfârşitul preşedinţiei lui Recep Tayyip Erdogan, cel care a condus Turcia timp de 2 decenii, şi al politicilor sale economice neconvenţionale. Rivalul său, Kemal Kilicdaroglu, a promis întoarcerea la ortodoxia economică.

    În ciuda presiunii asupra lirei turceşti, este puţin probabil că a nouă scădere a monedei să aibă impact asupra celorlalte pieţe emergente, având în vedere că această criză valutară a fost cauzată de proasta gestiune economică, este de părere Commerzbank.

    „Greşelile politicii monetare turceşti sunt atât de evidente şi este clar că acestea nu au fost repetate de alte ţări, prin urmare îmi este greu să îmi imaginez cum eşecul unei politici monetare va avea afect asupra altor monede atât timp cât băncile centrale respective acţionează diferit.”, conchide Leuchtman.

     

  • Liberalii „fug de votul românilor ca dracul de tămâie”, spune deputatul PSD Marian Mina, după ce liderii PNL au cerut comasarea alegerilor. El îi cere lui Dan Motreanu, prim-vicepreşedinte PNL, să nu le mai spună primarilor că PSD şi PNL vor candida pe liste comune

    Liberalii „fug de votul românilor ca dracul de tămâie”, spune deputatul PSD Marian Mina, după ce liderii PNL au cerut comasarea alegerilor. El îi cere lui Dan Motreanu, prim-vicepreşedinte PNL, să nu le mai spună primarilor că PSD şi PNL vor candida pe liste comune.

    „Liberalii s-au dat jos de pe stâlpii de telegraf şi s-au apucat de comasat alegeri! Cum e viaţa asta: acum 3 ani le săreau batistele pe nas că vor alegeri anticipate cât mai repede, acum fug de votul românilor ca dracul de tămâie. Eu cred că, şi dacă facem o sesiune specială de alegeri pentru ei, ca extragerile loto de sărbători, în care să candideze singuri, au toate şansele să iasă pe locul doi! Aici au ajuns”, scrie pe Facebook Marian Mina.

    Deputatul PSD îi transmite primvicepreşedintelui PNL Dan Motreanu că „românilor nu le arde de comasări”.

    „Revin cu rugămintea să nu le mai spui primarilor din judeţ că vom candida pe liste comune! Chestia asta există doar în mintea ta de ministru – de 2 săptămâni – autopropus pe la toate ministerele! Aţi uitat că sunteţi la guvernare. Liberalule, democraţia înseamnă alegeri! Munciţi ceva şi oamenii vor aprecia, cu siguranţă! Nu mai mutaţi trecerea de pietoni, precum borfaşii la accidente, că poate – poate scăpaţi. Nu scăpaţi! Românii au văzut deja de ce sunteţi în stare”, încheie Marian Mina.

    Liberalii susţin comasarea alegerilor din 2024.

    PSD respinge ideea comasării alegerilor de anul viitor. Liderul deputaţilor social-democraţi, Alfred Simonis, spune la RFI că „România are cu totul şi cu totul alte priorităţi în acest moment” şi că o comasare a alegerilor din 2024 ar fi neconstituţională: „Tehnic nu se poate face”.

    „Indiferent ce ai comasa. Ai putea să comasezi maxim alegerile locale cu cele parlamentare, dar trebui să ai un motiv foarte serios, potrivit Constituţiei, pentru care modifici data alegerilor şi prelungeşti mandatele aleşilor locali cu câteva luni. Data trecută am avut pandemia, aveam stare de urgenţă în România, astăzi ce avem ca să prelungeşti mandatele primarilor? Mofturi şi dorinţa de a câştiga electoral? Îmi pare rău! Regulile electorale trebuie să fie extrem de stricte şi nu modificate după propriul interes sau interesul partidului de la guvernare, indiferent care este acela”, încheie Simonis.

  • Preşedintele Joe Biden îşi anunţă candidatura pentru 2024

    Preşedintele Joe Biden a anunţat oficial marţi că va candida pentru a fi reales în 2024, cerându-le alegătorilor să îi acorde mai mult timp pentru a “termina treaba” pe care a început-o când a depus jurământul.

    Joe Biden le-a cerut alegătorilor să îi acorde mai mult timp pentru a “termina treaba” pe care a început-o când a depus jurământul şi să lase deoparte preocupările legate de prelungirea mandatului celui mai în vârstă preşedinte american pentru încă patru ani.

    Biden, care ar împlini 86 de ani la sfârşitul unui al doilea mandat, mizează pe faptul că realizările sale legislative din primul mandat şi cei peste 50 de ani de experienţă la Washington vor conta mai mult decât preocupările legate de vârsta sa, notează AP.

    El pare să aibă în faţă o cale uşoară pentru a câştiga nominalizarea partidului său, fără rivali democraţi serioşi, dar este totuşi pregătit pentru o luptă dură pentru a-şi păstra preşedinţia într-o naţiune amarnic divizată.

    Anunţul, într-un videoclip de trei minute, vine la aniversarea a patru ani de când Biden a făcut anunţul pentru Casa Albă în 2019, promiţând să vindece “sufletul naţiunii” în mijlocul preşedinţiei turbulente a lui Donald Trump – un obiectiv care a rămas evaziv.

  • Kelemen: Nu sunt de acord, în principiu, cu o comasare a alegerilor, ar fi o intoxicare a campaniei

    „Eu în principiu nu-s de acord cu comasarea, cu nici un fel de comasare, fiindcă fiecare rundă de alegeri are o specificitate. Când vorbim de alegeri locale, atunci sigur că pe agenda campaniei electorale trebuie să fie problematica comunităţilor locale, când vorbim de parlamentare, probleme legate de politici naţionale şi aşa mai departe. Comasând de fapt nu faci altceva decât să intoxici o campanie electorală şi nu cred că este bine. Asta ca un principiu, niciodată n-am fost de acord cu comasarea alegerilor de nici un fel”, spune Kelemen Hunor.

    Liderul UDMR afirmă că, ”în situaţia în care din punct de vedere constituţional se poate, atunci bineînţeles că poţi să te uiţi la oportunitatea politică”.

    „Aceste două chestiuni trebuie judecate: oportunitatea politică şi constituţional, legal, dacă pot fi comasate. Din punctul meu de vedere, constituţional nu se poate, trebuie să prelungeşti mandatul aleşilor locali, ceea ce se poate face în anumite condiţii, acele condiţii nu sunt întrunite în acest moment. Putem inventa noi o stare de urgenţă sau o stare de alertă, dar nu cred că este cazul, că în 2020 aşa am prelungit mandatul aleşilor locali, că eram în plină pandemie şi eram în stare de alertă. Nu se poate scurta mandatul Parlamentului şi există acolo nişte termene constituţionale, de la alegeri în 20 de zile trebuie să convoci Parlamentul, dar nu poţi să convoci Parlamentul până când nu expiră mandatul Parlamentului actual. Deci nu prea se potriveşte nici constituţional şi dacă o majoritate decide în acest sens, sigur că vor fi unii care vor ataca la CCR, dacă e lege ori în contencios administrativ, dacă e Hotărâre de Guvern şi eu nu cred că va rezista la un astfel de control un act normativ prin care vrei să comasezi aceste două tipuri de alegeri. Dar eu nu spun că nu se poate, la o adică, dar trebuie văzut. Eu nu văd în acest moment întrunite nici elementele de oportunitate, nici elementele legale şi constituţionale”, încheie Kelemen Hunor.

  • Ce spune Nicolae Ciucă, despre comasarea alegerilor

    Specialiştii din PNL caută „o abordare legală, constituţională, nu de altă natură” pentru comasarea alegerilor din 2024: „Dacă va exista, atunci o vom discuta, dacă nu va exista, nu o vom discuta. Sunt trei rânduri de alegeri, doar trei pot fi discutate într-o asemenea permutare”.

    „Este o discuţie (despre comasarea alegerilor în 2024 – n.r.) în momentul de faţă. Am discutat la nivelul coaliţiei, am discutat la nivelul PNL, chiar în ultima şedinţă a Biroului Politic Naţional, despre acest subiect. În acest moment, fiind vorba de o analiză, am rugat specialiştii din partid să caute soluţii şi desigur să venim cu o abordare legală, constituţională, nu de altă natură. Dacă va exista, atunci o vom discuta, dacă nu va exista, nu o vom discuta”, spune Nico0lae Ciucă.

    Liderul PNL a fost întrebat dacă liberalii ar accepta comasarea alegerilor parlamentare şi primul tur de prezidenţiale.

    „Sunt trei rânduri de alegeri, doar trei pot fi discutate într-o asemenea permutare. Nu există acum decât una din cele trei şi urmează să analizăm să vedem ce ne spun specialiştii pe domeniu din fiecare partid”, încheie Ciucă.

  • N. Dan, despre o candidatură PSD-PNL a Gabrielei Firea: e foarte devreme pentru aceste discuţii

    „Lucrurile astea se vor întâmpla în septembrie 2024. Mai avem un an jşi jutate până atunci şi mai avem multe lucruri de făcut în administraţie. Ce se va întâmpla în 2024… O să fie nişte alegeri, foarte probabil într-un singur tur, deşi toată societatea şi-ar dori să fie în două tururi, şi vom fi din nou în situaţia în care am fost în 2016 şi 2020, în situaţia în care dreapta va avea sau nu va avea un candidat comun”, spune Nicuşor Dan.

    El afirmă că „e foarte devreme pentru a face discuţii” despre calculele politice pentru eventualele candidaturi.

    „Unele din ele sunt pe chestiuni deja începute. Situaţia celor 10 chestiuni este diferită, dar în cele şase luni vor fi rezolvate în marea majoritate. (…) Eu am un foarte mare respect pentru oamenii care m-au votat şi o parte importantă dintre oamenii care m-au votat sunt votanţii acestui partid (PNL – n.r.). Eu am tratat cu mare responsabilitate această sarcină, Partidul rămâne şi partidul mi-a solicitat să mă uit la aceste puncte”, spune Nicuşor Dan, întrebat dacă se mai aşteaptă la sprijinul PNL în condiţiile în care Ciprian Ciucu a demisionat din funcţia de lider al liberalilor din Capitală, iar PNL ar putea să o susţină pe Gabriela Firea.

  • PNL vrea comasarea alegerilor: 2024 nu poate fi un an total ratat

    „Am făcut această discuţie, în sensul în care 2024 nu poate fi un an total ratat. Atunci când în România au loc alegeri paralizează şi administraţia centrală, paralizează şi administraţia locală. Toată lumea, câteva luni de zile, este concentrată la alegeri. Nu cred că e în beneficiul societăţii româneşti să blocăm tot anul 2024”, afirmă Alina Gorghiu.

    Ea a spus că, potrivit calendarului în vigoare, în mai-iunie vor fi alegerile europarlamentare, alegerile locale în septembrie, apoi ai parlamentarele şi prezidenţialele.

    „Populaţia nu poate fi obosită cu genul acesta de activitate electorală în fiecare lună din 2024, nu poţi să oboseşti nici economia, că toată lumea va fi concentrată, că toată lumea va sta cu ochii la televizor şi la alegeri. Această logică i-a făcut pe mai mulţi colegi să propună suprapunerea alegerilor. Sunt mai multe scenarii. Ele vor fi discutate în coaliţie. Poţi să suprapui localele cu parlamentarele, poţi să te gândeşti la suprapunerea parlamentarele cu prezidenţialele cu parlamentarele… Comisia de la Veneţia ne-a spus că nu poţi să faci aceste modificări cu mai puţin de un an înainte de alegeri”, încheie Gorghiu.