BusinessMagazin

Tag: ajutor

  • Reuters: Departamentul de Stat al SUA a transmis companiilor europene că riscă sancţiuni dacă ajută la construcţia conductei de gaz dintre Rusia şi Germania Nord Stream 2

    Departamentul de Stat al SUA a transmis luna aceasta companiilor europene despre care suspectează că ajută la construirea conductei de gaz Nord Stream 2 din Rusia că se confruntă cu riscul de a fi puse sub sancţiuni, au declarat două surse pentru Reuters..

    „Încercăm să informăm companiile cu privire la risc şi să le îndemnăm să se retragă înainte de a fi prea târziu”, a declarat pentru Reuters o sursă a guvernului SUA cu condiţia anonimatului.

    Sursa americană a declarat că Departamentul de Stat  trebuie să emită un raport cu privire la companiile despre care crede că ajută la construcţia conductei dintre Rusia-Germania. Companiile care ar putea fi incluse în raport includ cele care oferă asigurări, care ajută la amenajarea conductei sau verifică echipamentul de construcţie al proiectului, a spus sursa pentru Reuters.
    Conducta de 11 miliarde de dolari, unul dintre cele mai importante proiecte ale Rusiei în Europa, a stârnit tensiuni între Washington şi Moscova.
    Administraţia Trump se opune Nord Stream 2, care ar priva Ucraina de comisioane de tranzit profitabile, spunând că va creşte pârghia economică şi politică a Rusiei asupra Europei. Administraţia a împins, de asemenea, exporturile de gaze naturale lichefiate americane către Europa, un combustibil care concurează cu gazul din Rusia.

    Kremlinul spune că Nord Stream 2, condus de compania de stat Gazprom, este un proiect comercial.
    Germania, cea mai mare economie din Europa, spune, de asemenea, că conducta este pur şi simplu comercială.
    Preşedintele ales al SUA, Joe Biden, s-a opus proiectului când era vicepreşedinte sub conducerea lui Barack Obama. Nu este sigur dacă ar fi dispus să facă compromisuri asupra proiectului după 20 ianuarie când va prelua.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Toată lumea vrea o felie: PayPal investeşte în Taxbit, un startup care îi ajută pe cei care investesc în criptomonede să îşi calculeze taxele datorate statului

    Braţul de investiţii al grupului PayPal Holding a investit în startup-ul american Taxbit, care ajută populaţia şi businessurile să îşi calculeze taxele pe care le datorează statului pentru deţinerile de criptomonede, conform Reuters.

    Taxbit va utiliza infuzia de capital pentru a-şi extinde echipa şi businessul, a anunţat Austin Woodward, CEO-ul şi fondatorul companiei, care nu a dezvăluit valoarea investiţiei.

    „Extinderea la nivel internaţional este un pas important pentru businessul nostru”, a declarat Woodward.

    Taxbit a mai atras fonduri şi de la Coinbase Ventures, divizia de venture capital a Coinbase, unul dintre cele mai populare exchange-uri de criptomonede, precum şi de la fondul de investiţii al gemenilor Tyler şi Cameron Winkevoss – cei care l-au acuzat în trecut pe Zuckerberg pentru că ar fi furat ideea Facebook de la ei, cât şi cei care s-au anunţat a fi primii miliardari din bitcoin în urmă cu doi ani.

    PayPal, care a început să le permită utilizatorilor să cumpere, să vândă şi să deţină monede digitale la finalul anului trecut, este doar una dintre companiile cunoscute care au început să se uite mai atent la piaţa criptomonedelor, pe măsură ce preţul bitcoin a spart record după record, ajungând chiar şi la pragul de 38.000 de dolari.

  • Sistemul medical suedez este în prag de colaps. Angajaţii din spitale îşi dau demisia

    Angajaţii din sistemul sanitar din Suedia îşi dau demisia. Ţara rămâne fără personal medical care să trateze pacienţii cu Covid-19. Au ajuns la epuizare după un an de pandemie. Sunt suprasolicitaţi din cauza numărului mare de bolnavi internaţi şi spun că singura solţie de a avea timp liber e să demisioneze. În 13 din 21 de regiuni suedeze, demisiile din profesia de asistenţă medicală au crescut faţă de anul trecut la 500 pe lună.

    Chiar şi ţările cu sisteme universale de îngrijire a sănătăţii se luptă acum să ţină pasul cu criza Covid. Săptămâna asta, capacitatea de terapie intensivă din Stockholm a atins 99% şi a provocat panică în  oraş.  Au solicitat ajutor din exterior, însă chiar dacă numărul de paturi creşte, nu există personal suficient calificat să trateze bolnavii covid.

    BJORN ERIKSSON, director de sănătate Stockholm: În prezent, vedem o situaţie foarte gravă pentru serviciile medicale şi de sănătate şi avem nevoie de ajutor. Am fost afectaţi puternic de acest virus mortal, COVID-19, de la începutul acestui an. S-a dovedit să fie neregulat şi necruţător. S-a răspândit peste tot în societate şi ne afectează persoanele în vârstă şi cele fragile, cu boli care stau la baza cel mai greu. 

    Primarul din Stockholm spune că situaţia este extrem de tensionată. A cerut personal suplimentar de la forţele armate suedeze, dar nu este clar dacă armata are resursele necesare pentru a ajuta. Între timp o sută de angajaţi de la un spital de copii ar fi fost redistribuiţi în unităţile de terapie intensivă. Nici asta nu pare să fie o soluţie pentru că pacienţii copii vor trebui să aştepte pentru o intevenţie.

    Sineva Ribeiro, preşedinta Asociaţiei Suedeze a Profesioniştilor din Sănătate: Nu avem personalul care să o facă. Vedem rate ridicate de boală, simptome de epuizare şi membri care au fost infectaţi. Într-un mediu de lucru în care eşti atât de obosit, riscul de greşeli creşte. Şi aceste greşeli pot duce la moartea pacienţilor.

    Suedia este una dintre puţinele ţări care a evitat blocarea de la începutul pandemiei. Acum le cere ajutor ţărilor vecine. Finlanda a declarat că este gata să ajute prin eliberarea spaţiului pentru pacienţii suedezi cu terapie intensivă. Cel mai mare record de infectări în Suedia a fost înregistrat pe 8 decembrie cu 18 820 de cazuri covid-19.

     

     

     

  • A sosit vremea introducerii săptămânii de lucru de patru zile, spun politicienii europeni

    Marea Britanie, Germania, Spania şi alte ţări ar trebui să adopte o săptămână de lucru de patru zile pentru a-şi ajuta economiile să-şi revină de pe urma pandemiei de coronavirus, potrivit unui grup de politicieni de stânga şi reprezentanţi ai sindicatelor din întreaga Europă, notează The Guardian.

    O săptămână de lucru de patru zile ar ajuta în lupta cu criza economică generată de pandemie, potrivit unei scrisori trimise lui Boris Johnson, cancelarului german Angela Merkel, premierului spaniol Pedro Sanchez şi altor lideri.

    Scrisoarea evidenţiază „oportunitatea“ regândirii modelelor de lucru, cât şi a reducerii consumului de energie, un avantaj în eforturile de combatere a crizei climatice.

    „De-a lungul istoriei, programul redus de lucru a fost folosit în vreme de criză şi recesiune economică“, se arată în scrisoare. „Pentru progresul civizilaţiei, a sosit momentul de a profita de această oportunitate şi a merge către săptămâna redusă de lucru“.

    Propunerile de instituire a unei săptămâni de lucru de patru zile au suscitat interes în creştere în ultimii ani graţie unui număr redus, dar în creştere, de companii care susţin că această măsură a dus la creşterea productivităţii, dar şi la o mai bună sănătate mintală a angajaţilor.

    În Marea Britanie, un studiu recent indică faptul că o săptămână de lucru de patru zile în sectorul public ar crea până la o jumătate de milion de noi locuri de muncă şi ar ajuta la limitarea creşterii ratei şomajului pe următoarele luni.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

  • A sosit vremea introducerii săptămânii de lucru de patru zile, spun politicienii europeni

    Marea Britanie, Germania, Spania şi alte ţări ar trebui să adopte o săptămână de lucru de patru zile pentru a-şi ajuta economiile să-şi revină de pe urma pandemiei de coronavirus, potrivit unui grup de politicieni de stânga şi reprezentanţi ai sindicatelor din întreaga Europă, notează The Guardian.

    O săptămână de lucru de patru zile ar ajuta în lupta cu criza economică generată de pandemie, potrivit unei scrisori trimise lui Boris Johnson, cancelarului german Angela Merkel, premierului spaniol Pedro Sanchez şi altor lideri.

    Scrisoarea evidenţiază „oportunitatea“ regândirii modelelor de lucru, cât şi a reducerii consumului de energie, un avantaj în eforturile de combatere a crizei climatice.

    „De-a lungul istoriei, programul redus de lucru a fost folosit în vreme de criză şi recesiune economică“, se arată în scrisoare. „Pentru progresul civizilaţiei, a sosit momentul de a profita de această oportunitate şi a merge către săptămâna redusă de lucru“.

    Propunerile de instituire a unei săptămâni de lucru de patru zile au suscitat interes în creştere în ultimii ani graţie unui număr redus, dar în creştere, de companii care susţin că această măsură a dus la creşterea productivităţii, dar şi la o mai bună sănătate mintală a angajaţilor.

    În Marea Britanie, un studiu recent indică faptul că o săptămână de lucru de patru zile în sectorul public ar crea până la o jumătate de milion de noi locuri de muncă şi ar ajuta la limitarea creşterii ratei şomajului pe următoarele luni.

    Cercetătorii arată că pandemia accelerează adoptarea acestei idei, multe dintre beneficiile acestui program suprapunându-se teoretic cu avantajele muncii de acasă.

    Totuşi, ideea este în acelaşi timp ferm respinsă de unele grupuri de business şi politicieni de centru dreapta. The Confederation of British Industry, cel mai mare grup de lobby pentru businessul britanic, argumenta în 2019 că oficializarea unei săptămâni de lucru de patru zile ar fi „un pas în direcţia greşită“. Unii economişti de centru dreapta cred că munca mai puţină ar afecta nivelurile de trai.

    În vară, sindicatul german IG Metall, cel mai mare din Germania, făcea apel pentru introducerea săptămânii de lucru de patru zile pentru salvarea a mii de locuri de muncă din sectorul auto în contextul crizei.

    Însă, la scurt timp după acest apel, şeful pe relaţii cu forţa de muncă din cadrul Volkswagen declara recent că nu vede necesitatea introducerii unei săptămâni mai scurte de lucru la fabricile companiei pentru protejarea locurilor de muncă.

  • Cum îţi poţi cumpăra sau vinde instant o locuinţă in Bucuresti chiar şi acum in condiţii de pandemie

    Ne adresăm proprietarilor care au la vânzare un apartament în Bucureşti şi vor să îl vândă cât mai rapid, la un preţ corect în raport cu piaţa. Apartamentele spre care ne îndreptăm deocamdată atenţia sunt din Bucureşti, situate în zone tradiţionale de locuit, cu o valoare medie de aproximativ 75.000 de euro, cu o situaţie juridică clară şi în principal din clădiri finalizate înainte de 2019”, descrie Horea Crăciun, directorul general al Casta.ro, profilul clienţilor cărora se adresează prin serviciul nou lansat.

    Platforma Casta este o agenţie imobiliară online care a lansat serviciul Instabuy; acesta oferă celor care au un apartament la vânzare în Bucureşti posibilitatea să primească o ofertă cash de vânzare, neangajantă, în trei zile de la aplicarea pe site. Pe lângă acest serviciu, Casta asigură şi servicii de brokeraj de credite ipotecare, asistându-i în identificarea celei mai bune oferte de creditare din piaţă.

    Prin intermediul Instabuy, reprezentanţii platformei garantează ca în termen de trei zile de la solicitarea vânzătorului, în condiţiile în care anunţul este complet, să trimită o ofertă de achiziţie.

    „Evaluarea o facem intern, cu ajutorul unei echipe experimentate în domeniu, cât şi cu ajutorul unui sistem integrat de evaluare a proprietăţilor care analizează atât aspecte care ţin de apartamentul evaluat, cât şi de condiţiile de piaţă şi ofertele similare. Ulterior, proprietatea este verificată şi în cadrul unei vizite, urmând ca juriştii noştri să efectueze şi o evaluare juridică pentru confirmarea tranzacţiei. Vânzarea efectivă se poate face, în condiţii normale, în trei zile de la obţinerea acordului juridic.”

    Platforma a fost lansată oficial pe 8 octombrie anul curent şi reprezentanţii platformei au primit deja undeva la peste 200 de apartamente în vederea vânzării prin serviciul InstaBuy în interval de două săptămâni; circa 20 de oferte acceptate erau în curs de procesare pentru achiziţia lor directă de către Casta, prin serviciul InstaBuy, în acelaşi interval de timp. În ceea ce priveşte monetizarea, Horea Crăciun spune că şi-au propus o aliniere cu preţurile practicate de agenţiile imobiliare tradiţionale din piaţă şi percep un comision de achiziţie, calculat în funcţie de anumiţi factori, precum timpul mediu de vânzare a unui apartament, zona şi tipul de apartament achiziţionat.

    CONTEXT:
    Chiar şi în contextul actual, nevoia de a locui nu dispare, iar piaţa imobiliară nu dă semne de contractare.

    DECIZIE:
    Lansarea unui serviciu care oferă celor care au un apartament la vânzare în Bucureşti posibilitatea să primească o ofertă cash de vânzare, neangajantă, în trei zile de la aplicarea pe site.

    CONSECINŢE:
    În interval de aproximativ două săptămâni de la data lansării, peste 200 de apartamente au fost introduse pe site în vederea vânzării prin serviciul InstaBuy.

    „Suplimentar, ne bazăm pe o creştere graduală a pieţei cât şi pe achiziţii în zonele emergente ale Bucureştiului care aduc un plus de valoare imobilelor achiziţionate”, adaugă el.

    Chiar dacă trecem printr-un context de piaţă marcat de incertitudine, aşteptările directorului general al Casta sunt optimiste. „Am găsit o piaţă, cel puţin pe zona de  rezidenţial, foarte dinamică, iar în contextul epidemiologic actual, s-a menţinut încrederea în piaţa rezidenţială, pe fondul restrângerii tot mai mari a activităţilor sociale. Oamenii au conştientizat că locuinţa în care trăiesc a devenit foarte importantă pentru ei şi mulţi au decis să facă o achiziţie în ultimele luni. Dorinţa lor a fost susţinută, desigur, şi de un sistem bancar solid, foarte lichid, care a avut resurse mai mult decât suficiente să acorde credite”, spune el.

    De asemenea, notează avantajul avut în calitate de start-up, care în condiţiile actuale de piaţă se poate adapta foarte rapid. „Putem accelera achiziţiile sau putem reduce portofoliul în funcţie de evoluţia situaţiei economice în care ne aflăm. Până la finalul anului, avem în plan achiziţionarea unui număr de cel puţin 2 apartamente pe săptămână şi un capital de lucru de aproximativ
    1 milion de euro.”

    Tendinţele pe care le-au observat prin prisma activităţii platformei Casta pe piaţa imobiliară spun că piaţa va continua să crească: „La nivel macro,  nu vedem motive de îngrijorare în următoarele 6 luni pe segmentul rezidenţial. Dimpotrivă, există şanse mari să ne aşteptăm la o creştere treptată a preţurilor la apartamentele noi din Bucureşti, cel puţin până în primăvara anului următor, deoarece costurile de dezvoltare au rămas neschimbate”.

    El citează statisticile care spun că 17% din populaţia Europei trăieşte în apartamente supraaglomerate, iar în România, procentul depăşeşte 46%, în timp ce mai mult de jumătate din locuinţe au o vechime mai mare de 34 de ani. „Lumea va dori să îşi achiziţioneze apartamente mai mari cu atât mai mult cu cât criza sanitară actuală pune presiune pe populaţie din perspectiva petrecerii timpului mai mult indoor decât outdoor.”

    Cât de prielnic este momentul actual pentru achiziţia unei locuinţe?

    „Nevoia de a locui nu dispare, iar piaţa imobiliară este una extrem de inelastică. Cei care au nevoie să cumpere vor cumpăra şi cei care au nevoie să vândă vor vinde. În cele din urmă piaţa se va regla acolo unde se va regăsi echilibrul dintre cerere şi ofertă. În plus, dacă ne uităm la preţuri, vedem că în ultimii ani, deşi au crescut, suntem încă sub 2008, una din puţinele ţări din UE care se află în situaţia asta.

    Cu toate acestea nu cred că pot oferi un sfat general valabil. Dacă eşti cu bugetul la limită, dacă simţi că jobul tău ar fi ameninţat în viitorul apropiat, poate nu ar fi rău să te mai gândeşti la achiziţia plănuită. Altfel, dacă ai găsit ceea ce trebuie şi îţi convine, mergi mai departe.”

  • Reportaj din “zona zoster”: “Uitati-vă la mâinile mele! Muncim cu toţii, eu mama, copilul. Îmi întreb copilul: puiule, ţi-ai terminat temele? Că nu mai pot, hai şi mă ajută!

    De cum se lasă întunericul iar piaţa se goleşte de clienţi, începe o altă forfotă. Zeci de mii de căpăţâni de varză trec dintr-o mână în alta, din microbuze de transport, şi se fac grămezi – grămezi în afara halei noi a Pieţei Obor. Sute de tone de cartofi şi de gogoşari, de ardei capia sau de morcov se adună cuminţi şi aşteaptă dimineaţa când vor ajunge pe tarabe. Zeci de maşini cu numere de Sibiu, care aduc cea mai bună brânză de capră din ţară şi cea mai bună pastramă de oaie din România; cu numere de Prahova, de unde vine cea mai bună fasole albă; cu numere de Ilfov şi Dâmboviţa, de unde vin cartofii şi varza, gogoşarii şi verdeţurile  – un uluitor corn al abundenţei pe care nu-l întâlneşti nicăieri altunde în România. Din toate colţurile Bucureştiului, în staţiile Obor se revarsă spre piaţă, zilnic, mii de sacoşe pe roţi, mii de maşini inundă străzile, pentru că aici nu găseşti doar cele mai bune roşii, sau cele mai bune murături, ci şi cele mai bune măsline – nimic nu se poate compara cu un “mix sicilian” iuţi, pe care nu-l găseşti niciunde altundeva.

    De joi, probabil cea mai mare piaţă de produse agro-alimentare din România, a căpătat un nume nou: “Zona zoster”

    Aşa a considerat premierul Orban să numească Piaţa Obor din Bucureşti. Neavând, ca de obicei, proprietatea termenilor, premieirul crede că “zona zoster” este defininţa pentru ceva “harababură”: „Acolo chiar, la Bucur Obor au fost în controale de <n> ori, de fiecare dată nu cred că 20% dintre cei de acolo respectau regulile – portul măştii, distanţa la statul la coadă. Pur şi simplu nu se respectă, acolo parcă e o zonă zoster (termen ce defineşte, în fapt, o afecţiunie virală, care n-are nici în clin nici îm mânecă cu aglomeraţia – nota mea). Nu respectă regululie”, a susţinut şeful guvernului, joi seară, la Digi 24.

    „Ce reguli nu am respectat? Nu am respectat regulile pe care nimeni nu le le respectă. Zece televiziuni au trimis săptămâna trecută pe aici. Zece! Ca să ne arate cu degetul!”, spune o vânzătoare, pe masa căreia se întând la vânzare varză albă, varză roşie, fasole verde, sfeclă roşie, ardei gras, ceapă roşie.

    „Dumneavoastră produceţi toate astea”?
    „Păi, cine altcineva?”
    „Şi ce faceţi cu ele, dacă piaţa se închide?”
    „Nu ştiu, le aruncăm!”
    „Dar aţi întrebat la administraţia pieţei, ce v-a spus?”
    „Am întrebat. Nu ne-au spus nimic”.
    Este vineri, iar forfota în piaţă este mai mare ca într-o zi de duminică. Sute de saci încărcaţi cu varză, căraţi târîş sau în cârcă până la maşinile parcate în afara pieţei; sacoşe doldora cu murături, în mâini ce se lungesc până în asfalt; cozi de 30 de metri în zona brânzeturilor comercializate de negustorii din Sibiu sau la magazinele cu „pui de Crevedia”.

    „Oamenii dau buluc pentru că au aflat că <se închide>”, explică o florăreasă ce-şi vinde florile la ieşirea din noua hală a pieţei.

    „Dvs produceţi toate astea? De unde sunteţi”?
    „Din Valea Argeşului. Sunt toate ale noastre, da! Pai ce credeţi?” – spune femeia aratăându-şi palmele: „Uitaţi-vă la mânile mele!”
    „Ce veţi face dacă piaţa se închide?”
    „Păi nu ştim. Nu toate pot fi păstrate. Hai, morcovul îl mai ţii în pământ…sfecla.. zici că mai păstrezi o ladă – două pentru mai târziu. Mai dai la unul, la altul. Dar roşiile se strică. Vânăta se strică…”
    Femeia are în în jur de 35-40 de ani şi un copil de şcoală. Munceşte, spune ea, împreună cu toată familia: „Îmi întreb copilul: mamă, ti-ai terminat temele? Că nu mai pot, hai şi mă ajută! Mamă, ai terminat cu ce faci?, hai de mă ajută! Taraba asta costă 80 de lei pe zi.”

    Taraba are 2 metri lungime şi probabil un metru şi un pic lăţime.

    „Plătiţi 80 de lei pe zi pentru atât?”
    Da! Am plătit 24 de milioane luna trecută (2.400 de lei – n.mea.).
    „Dar ăştia cu varză ce vor face, cui o s-o mai vândă?”
    „Nu-i plângeţi pe ei, sunt toţi intermediari. Nu ştiu dacă sunt 10% în piaţa asta care vând produsele lor. Ba mai au şi curajul să râdă de tine: <ce-s cu preţurile astea?> Cumpără de la ţărani varza cu cinci bani kilogramul şi o dau aici dublu”, spune femeia, cu voce din ce în ce mai joasă, cu grijă să nu fie auzită de vecini.
    Munţi de varză se întind în afara pieţei. Sunt coborâţi noaptea din utilitarele de transport şi aliniate în căpiţe. Kilogramul variază între un leu şi 1,5 lei, la această vreme a recoltei de toamnă. Producătorul primeşte 4 – 5 bani pe kilogram, dar afacerile sunt afaceri: intermediarii au maşini, au vad, au timp, au angajaţi care pot sta ziua cât de lungă în piaţă. Producătorul nu are o aşa infrastructură, aşa că varza este încărcată direct din câmpurile Lunguleţului şi vândută cu un preţ dublu sau triplu în pieţele Bucureştiului. Nicio administraţie nu a reuşit să blocheze acest fenomen, asta şi pentru că producătorii nu au bani, nu au timp, prin urmare nici răbdare să-şi vândă singuri produsele. Apoi, la o taraba de 2 metri lungime, din interiorul pieţei, cât trebuie să vinzi ca să poţi plăti 2.400 de lei cât costă lunar mica tarabă? Totuşi, dacă pieţele se închid, cui mai vinde varza micul producător?

    În faţa unui munte de varză, alături de un <intermediar>:

    Vreau să cumpăr, dar nu pot acum. Săptămâna viitoare mai suteţi aici?”
    „Cred că da! Ne-au spus că nu se închide”.
    Însă premierul „zonei zoster” dă ca sigură închiderea pieţei: „Există o rată destul de mare de răspândire în pieţe, pentru că acolo e şi contactul cu banul, dai banul, îţi dă restul. Nu poţi să cumperi cu card, trebuie să dai banul cash”.

    Nu poţi, dar cine a încurajat această practică?: „Încurajaţi economia autohtonă! Cumpăraţi româneşte!” – a fost lauda politicienilor în vreme ce televiziunile îi filmau în campanie, prin pieţe, îndesând în sacoşe <roşii româneşti>, <castraveţi româneşti> şi inegalabila ceapă verde românească>.

    Acum Piaţa Obor se închide. Curios este că mall-ul de vis-a-vis va rămââne deschis.

     

     

  • Donald Trump pierde teren „la el acasă”: Americanii nu mai sunt convinşi că politicile preşedintelui ajută economia, cu două săptămâni înainte de alegeri

    Modul în care preşedintele Donald Trump gestionează economia SUA nu mai reprezintă un factor pozitiv în candidatura sa, întrucât americanii sunt de părere că politicile lui Trump fac mai mult rău decât bine în ceea ce priveşte revenirea economică, potrivit unui sondaj realizat de FT.

    Ultimul sondaj realizat de FT împreună cu Fundaţia Peter G Peterson înainte de alegerile prezidenţiale din data de 3 noiembrie arată că 46% dintre americani văd un impact negativ în economie generat de politicile lui Trump, în comparaţie cu un procent de 44% care consideră că aceste politici ajută economia.

    Este pentru prima dată în 2020 când procentul celor care nu au încredere în politicile lui Donald Trump este mai mare decât al celor care îl susţin, iar rezultatul accentuează un declin care a accelerat de la începutul pandemiei.

    În martie, înainte ca pandemia să împingă ţara spre carantină naţională, diferenţa între cei care cred în polticile economice ale lui Donald Trump şi cei care nu cred era de 11 procente.

    Mai mult, doar 32% dintre americani consideră că situaţia lor financiară s-a îmbunătăţit de când Donald Trump este preşedinte – cel mai scăzut nivel înregistrat în ultimele 12 luni de sondajul FT-Peterson.

    Preşedintele Donald Trump şi-a bazat candidatura pe modul în care a gestionat economia, dar cererile de şomaj sunt din nou în creştere la nivel naţional după o creştere abruptă a infectărilor.

    Doar 31% dintre respondenţi au spus că se aşteaptă ca economia SUA „să îşi revină total după criza coronavirusului în mai puţin de un an” – reprezentând cel mai mic nivel înregistrat din luna aprilie. Restul de 69% dintre respondenţi consideră că o revenire economică ar dura mai mult de un an.

  • Comisia Europeană a aprobat o garanţie de împrumuturi pentru Tarom

    Comisia Europeană a aprobat, luni, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o garanţie pentru împrumuturi de până la aproximativ 19,3 milioane de euro în favoarea companiei aeriene de stat din România, Tarom, pentru a minimiza pierderile suferite în contexul pandemiei de COVID-19.

    Potrivit CE, prin această măsură se urmăreşte despăgubirea companiei aeriene pentru pierderile cauzate în mod direct de pandemia de coronavirus şi de restricţiile de călătorie impuse de România şi de alte ţări de destinaţie pentru a limita răspândirea virusului în perioada cuprinsă între 16 martie 2020 şi 30 iunie 2020.

    Practic, restricţiile au forţat Tarom să anuleze majoritatea zborurilor sale regulate şi a cauzat pierderi majore în ceea ce priveşte cifra de afaceri.

    Sprijinul public va lua forma unei garanţii pentru împrumut (împrumuturi) de pe piaţă.

    Comisia a evaluat măsura în temeiul articolului 107, alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), care îi permite Comisiei să aprobe măsurile de ajutor de stat acordate de statele membre pentru a despăgubi (sub formă de scheme) anumite întreprinderi sau sectoare specifice pentru daune cauzate în mod direct de evenimente extraordinare precum pandemia de coronavirus.

    „Comisia a constatat, în special, că măsura aplicată de România va compensa daunele direct legate de pandemia de coronavirus. O societate de audit extern independentă se va asigura că ajutorul nu depăşeşte valoarea prejudiciului suferit în perioada cuprinsă între 16 martie şi 30 iunie 2020. În urma auditului, orice sprijin public primit de TAROM în plus faţă de prejudiciul efectiv suferit va trebui returnat României. Prin urmare, riscul de supracompensare este exclus. De asemenea, Comisia a constatat că măsura este proporţională, deoarece compensaţia nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru acoperirea daunelor. Pe această bază, Comisia a concluzionat că măsura adoptată de România este în conformitate cu normele UE privind ajutorul de stat”, se arată într-un comunicat transmis, luni, MEDIAFAX.

    Garanţia românească pentru împrumuturi este în valoare de 19,3 milioane de euro (aproximativ 94 de milioane de lei) şi este menită să despăgubească Tarom pentru daunele suferite ca urmare a pandemiei de coronavirus.

  • Campania de Fapte Bune

    CGS România

    Motivaţie:
    Prin intermediul Campaniei de Fapte Bune, angajaţii din cele şapte sedii CGS au strâns donaţii în bani şi bunuri pentru a sprijini o serie de case de copii şi de bătrâni. Eforturile campaniei au fost direcţionate preponderent către casele de copii şi de bătrâni deoarece acolo resursele sunt limitate şi orice gest este binevenit.

    Descrierea proiectului:
    Campania de Fapte Bune s-a desfăşurat în august-septembrie şi decembrie 2019, în toate cele şapte sedii CGS. S-au identificat cauze diferite şi relevante la nivel zonal, în oraşele în care CGS deţine centre de suport. Ideea şi mecanismul de organizare au fost dezvoltate intern şi coordonate de departamentul Resurse Umane. După identificarea unor cauze la nivelul fiecărui oraş, detaliile acestora au fost atent comunicate către angajaţii din fiecare sediu, astfel încât să se asigure o participare cât mai mare. Au fost depuse cutii pentru a strânge donaţiile în bunuri şi bani şi s-au identificat colegii voluntari care au dorit să participe direct şi să viziteze casele de copii sau bătrâni pentru a ajuta la împărţirea donaţiilor. Au fost donate obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte, jucării, produse alimentare neperisabile, cărţi şi rechizite sau bani pentru achiziţionarea produselor necesare, persoanelor defavorizate. Astfel, donaţiile CGS au fost direcţionate în Bucureşti către Centrului de Primire în Regim de Urgenţă „Cireşarii II”, la Braşov către Fundaţia PECA, în Galaţi către Centrul de Îngrijire şi Asistenţă, la Târgu Jiu către Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj, la Miercurea Ciuc către Căminul „Szent Istvan”, la Sibiu la Căminul pentru persoane vârstnice şi la Constanţa unei fetiţe din Sineşti.

    Efecte:
    În total, gama de articolele donate sau achiziţionate a fost compusă din alimente, fructe, legume,  rechizite, manuale şcolare, jocuri şi jucării, haine, încălţăminte, produse de îngrijire personală, dulciuri, răcoritoare şi a vizat aproape 300 de persoane, de la copii la vârstnici, de la nivel naţional. S-au strâns peste 700 de kilograme de produse. O cauză aparte a fost cea a unei fetiţe de 11 ani din localitatea Sineşti, situată în apropierea Iaşiului, care se ocupă de gospodărie şi de mama ei bolnavă şi care îşi dorea să meargă la şcoală. Întreaga echipă CGS din Constanţa a răspuns apelului de ajutor şi s-a mobilizat să strângă banii şi hainele necesare împlinirii visului acestui copil, iar donaţiile i-au fost trimise prin intermediul Asociaţiei Glasul Vieţii din Iaşi.