BusinessMagazin

Tag: Agricultura

  • Cum poate rezolva agricultura problemele fermierilor moderni?

    Până nu demult, agricultura nu era unul dintre domeniile pentru care companiile de tehnologie să creeze soluţii hardware şi software. Avansul din ultimii ani al tehnologiei  permite însă realizarea unor soluţii care promit să rezolve o serie de probleme cu care se confruntă fermierii moderni. CBN AgroTech se numără printre companiile care au sesizat oportunitatea şi s-a axat pe dezvoltarea unor astfel de soluţii pentru domeniul agricol, businessul fiind deja evaluat la circa 4 milioane de dolari.

    Am început prin a oferi fermierilor o soluţie de conservare a mărfii depozitate în silozuri şi magazii agricole, dar planul este să avem cea mai dezvoltată soluţie pentru a acoperi întreaga necesitate din supply chain – de la recoltare până la procesare. Prima dată am avut solicitări de dezvoltare a unei soluţii care să citească senzorii deja existenţi în silozuri şi primul nostru produs, care a rămas în acelaşi stadiu, este un echipament electronic, cu rolul de a capta datele de la senzorii analogici deja instalaţi în siloz, iar echipamentul redă informaţiile direct pe telefonul mobil, astfel încât fermierul să poată accesa datele în timp real”, a povestit în cadrul ZF IT Generation Cezar Nourescu, cofondator şi CEO al CBN Agrotech. El a adăugat că fermierii au mai vrut să automatizeze şi partea de ventilaţie pentru că aerarea are un rol important în conservarea mărfii.

    „Astfel că am dezvoltat un întreg sistem care corelează senzorii din interior cu o staţie meteo din exterior, controlând ventilaţia şi corelând totul cu prognoza meteo, astfel încât să răcim marfa cât mai eficient. Am colectat multe date de la senzorii deja instalaţi de fermeri, am făcut câteva analize pe ele şi am obţinut un algoritm software care controlează ventilatoarele pe pilot automat. Din câte am văzut pe piaţă, la acest moment, sistemul este cel mai avansat. Fermierul poate lăsa silozul pe pilot automat, ventilatorul porneşte şi se opreşte în mod automat pe baza unor parametri şi obiective stabilite de fermier.”

    Între timp, CNB AgroTech, specializată în furnizarea de soluţii de monitorizare şi automatizare a proceselor din silozuri agricole, a devenit şi producător de senzori, oferind soluţia integrală mai ales pentru producătorii de siloz. „Am dezvoltat senzorii prin prisma analizei concurenţei. Am luat ideile bune observate la jucătorii din piaţă şi le-am pus împreună”, a punctat Cezar Nourescu. El a pus bazele CBN AgroTech în 2010 împreună cu fratele său, anul trecut compania reuşind să îşi dubleze veniturile, în pofida crizei cauzate de pandemia de COVID-19, ajungând astfel la un business de 0,5 milioane de euro. Pentru anul în curs, ţintele sunt mai ambiţioase, fraţii Nourescu mizând pe o creştere de minimum 500% în ceea ce priveşte nivelul veniturilor.

    „Pe baza contractelor deja semnate şi a estimărilor pentru anul în curs, ne aşteptăm la venituri de 3 – 3,5 milioane de euro la finalul anului 2021. Ne concentrăm pe producătorii internaţionali de silozuri anul acesta, deja colaborăm cu producători locali, iar unii dintre aceşti producători sunt filiale ale unor grupuri mari, astfel că vrem să ne extindem către companiile mamă – deja am semnat cu unii dintre ei“, a spus Cezar Nourescu.

    Compania vinde echipamentele de monitorizare şi automatizare a proceselor din silozuri la un anumit preţ, urmând ca jucătorii care achiziţionează soluţiile să mai plătească apoi un abonament pentru serviciile prestate. „Pentru soluţia software există o subscripţie anuală, ce reprezintă o sumă pe care firmele o plătesc. Această subscripţie cuprinde update-uri ale soluţiilor, un suport online, partea de securitate, şi alte funcţii“, a precizat el. Totodată, antreprenorul a afirmat că după implementarea soluţiilor dezvoltate şi furnizate de CBN Agrotech, fermierii pot păstra marfa (precum grânele) în silozuri timp de 6-8 luni, chiar şi 12 luni, şi o pot vinde atunci când preţul acestora este mai avantajos, obţinând între 10% şi 12% profitabilitate, versus dacă ar vinde marfa imediat după recoltare.

    CBN Agrotech

    Proiect: CBN Agrotech

    Ce face? Soluţii hardware şi software pentru stocarea şi transportul în siguranţă al cerealelor

    Necesar de finanţare: 1 mil. dolari

    Evaluare proiect: 4 mil. dolari

    Ţintă venituri 2021: 3,5 mil. euro

    Invitat: Cezar Nourescu, cofondator şi CEO CBN Agrotech

    „Un siloz de dimensiuni mici – medii are 1.000 tone, adică peste 50 de tiruri pline de grâne, spre exemplu. Cele 50 de tiruri conţin marfă de calitate diferită. Toate boabele sunt vărsate în siloz, apoi se amestecă într-un anumit mod, ceea ce înseamnă că în diferite zone ale silozului pot apărea probleme, datorită temperaturii şi umidităţii. Orice problemă de fermentare se manifestă printr-o creştere de temperatură, de aceea, cu senzorii şi soluţiile noastre putem depista problemele şi putem interveni prin aerarea silozului respectiv, prevenind aceste probleme“, a explicat CEO-ul CBN Agrotech.

    În prezent, reprezentanţii companiei CBN Agrotech, evaluată la 4 milioane de dolari (peste 3,2 milioane de euro), se află în discuţii cu mai multe fonduri de Venture Capital (VC), în vederea ridicării unei finanţări de aproximativ un milion de dolari (circa 817.000 euro).

    „O să ridicăm o rundă de finanţare, poate chiar la începutul acestui an, pentru că suntem în discuţii destul de avansate. Avem două variante, prima ar fi să obţinem jumătate de milion de dolari de la un fond de VC local sau activ în ţările din regiune şi restul de bani să îi atragem prin platforma locală de equity crowdfunding SeedBlink, iar a doua variantă este să atragem un mil. dolari de la un singur fond de VC.“

    Pandemia şi măsurile de distanţare socială au afectat activitatea companiei pe parcursul anului 2020, cel mai mare impact avându-l asupra întâlnirilor cu companii internaţionale, a menţionat Cezar Nourescu. „Am fost afectaţi pe partea de întâlniri la nivel european. Începusem să ne facem contacte, am semnat câteva contracte cu producători internaţionali de silozuri, dar nu am mai putut să ne întâlnim cu ei. Acele înţelegeri ne-ar fi asigurat venituri de câteva milioane. Pe plan local, în 2020 ne-a afectat mai mult seceta decât pandemia.“

    CEO-ul CBN Agrotech a explicat că în majoritatea cazurilor, producătorii de silozuri semnează cu un singur furnizor pentru tot anul, motiv pentru care anul 2020 nu a mai putut fi salvat, cel puţin pe plan internaţional.

    „Ne-am pregătit însă pentru 2021. Am început deja să semnăm contracte, colaborăm şi cu firme din Germania, unde avem în plan să ne extindem. Ăsta este şi modul de a scala businessul pentru că este greu să ne dezvoltăm echipe în fiecare ţară în care vrem să fim activi, dar aceşti producători de siloz au deja prezenţă în 20-30-40 de ţări, iar dacă începem să semnăm cu un astfel de producător, el integrează mai multe soluţii şi le vinde către fermierii globali.“

    Anul acesta, producătorul şi furnizorul de soluţii software pentru silozuri agricole va lansa mai multe soluţii software de gestiune a stocurilor, de validare a procesului de conservare şi oferirea unor certificate care să ateste
    calitatea păstrată a mărfii, de la momentul recoltării până la vânzarea acesteia.

    „Soluţiile pe care le vom lansa anul acesta ne vor oferi o nouă perspectivă de control şi gestiune a nivelului calităţii hranei, pe partea de hrană brută (grâne). Sunt firme care pentru strict nişte buletine de calitate au cifre de afaceri de milioane de euro. Ţinta noastră este de a oferi o alternativă digitală în această zonă, poate chiar în colaborare cu aceste firme deja consacrate.“

    De asemenea, un alt obiectiv al companiei CBN Agrotech vizează extinderea soluţiilor către întreg lanţul de supply chain. „Planul este să avem cea mai dezvoltată soluţie pentru a acoperi întreaga necesitate din supply chain – de la recoltare până la procesare. Putem agrega şi corela datele (fără a divulga absolut nimic) astfel încât să îmbunătăţim algoritmii, să putem oferi sugestii, să putem să aducem plus valoare şi către cei care depozitează, cei care transportă marfa, sau către fabricile procesatoare.“

     

     

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreuna cu Banca Transilvania, casa de avocatura Stratulat & Albulescu şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.
    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

    1. Quandary Systems

    Proiect: Quandary Systems

    Ce face? Platformă software pentru optimizarea procesării plăţilor online

    Invitat: Robert Kemenyfi, cofondator Quandary Systems

    2. AiVA

    Proiect: AiVA

    Ce face? Platforma care foloseşte inteligenţa artificială pentru a analiza fluxurile video din sistemele CCTV

    Ţintă venituri 2021: 0,5 mil. euro

    Invitat: Pushkar Chatterji, fondator şi CEO AiVA

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Top 10 cele mai importante evenimente din agricultură în 2020: seceta a redus producţiile de cereale, dar apetitul jucătorilor din piaţă pentru investiţii nu a scăzut

    ♦ Anul 2020 înseamnă pierderi semnificative pentru producătorii agricoli din sectorul vegetal, estimările Comisiei Europene fiind că producţia de cereale va scădea cu peste 40%, până la 18 milioane de tone. ♦ De asemnea, anul pandemiei de COVID-19 a adus şi câteva schimbări legislative. ♦ Tranzacţiile, deşi mai puţine sau mai mici ca în alţi ani, au avut loc în continuare.

    România este cea mai afectată ţară din UE de secetă

    Comisia Europeană estima la mijlocul lunii octombrie a anului curent o scădere de 40% a producţiei de cereale din România, cea mai mare din Uniunea Europeană, din cauza secetei pedologice din anul agricol 2020. Lipsa unei infrastructuri de irigaţii funcţionale şi a unor perdele forestiere, ar putea înseamna o în acest an o recoltă totală de numai 18 milioane de tone, faţă de aproape 30 de milioane de tone în 2019.

    Seceta a afectat atât fermieri, cât şi traderi, dar şi producătorii de animale şi de carne. Totuşi, faţă de anii 2007 sau 2012, anul acesta seceta a fost regională, cea mai afectată zonă fiin sud-estul României, urmată de Moldova, producţiile fermieilor fiind la un minim al ultimilor 10-15 ani. Pe de altă parte, centrul şi vestul României au avut producţii bune sau record.

     

    În 2020, s-au acordat fonduri europene nerambursabile de 650 de milioane de euro, cea mai mare valoare până în prezent, pentru investiţii rurale

    România a primit în exerciţiul financiar 2014-2020 de la Uniunea Europeană fonduri nerambursabile de 9,15 miliarde de euro prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), iar rata de absorbţie a fost de 74%, potrivit datelor de la Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

    Pe ultima sută de metri, în acest an, în conturile românilor din mediul rural au ajuns fonduri europene nerambursabile de peste 656 de milioane de euro, cea mai mare valoare până în prezent, susţinea anterior Mihai Moraru, directorul general al instituţiei.

     

    ADS concesionează 50 de hectare tinerilor cu studii agricole

    Agenţia Domeniile Statului (ADS), instituţia care gestionează suprafeţele de teren agricol aflate în domeniul public, a anunţat că scoate la licitaţie peste 700 de hectare pentru concesiune, iar tinerii de până în 40 de ani, cu studii agricole, pot obţine de la stat maximum de 50 hectare de teren arabil, conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 54/2020.

    Astfel, pentru început, 14 tineri ar putea primi 50 de hectare să înceapă sau să extindă o afacere agricolă. Primul exemplu este al lui Marcel Pop, un tânăr din judeţul Satu Mare, care are o afacere de familie în domeniul cerealelor, alături de tatăl şi fratele său, şi a contractat 49,6 hectare pentru a mări capacitatea de producţie.

    Contractele de concesiune prin atribuire directă se semnează pe o perioadă de 20 de ani, cu posibilitatea prelungirii pentru încă 10 ani, potrivit oficialilor statului. ADS are teren de concesionat doar în judeţele Călăraşi, Dâmboviţa, Galaţi, Dolj şi Hunedoara.

     

    Casa de Comerţ Agroalimentar „Unirea”, un proiect de 93 milioane lei, a murit

    Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea SA, o companie naţională înfiinţată în inuarie 2019 cu un capital social capital social de 93 de milioane de lei, din bugetul de stat, cu scopul de a valorifica producţiile agricole primare prin deschiderea unui lanţ de 80 de magazine de tip aprozar, a eşuat după un an de existenţă.

    Proiectul iniţiat de fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, n-a fost fost văzut cu ochi buni de  actualul ministru al agriculturii, Adrian Nechita Oros, pe motiv că „n-are ce interveni statul în economia privaţilor” şi după un an de verificării privind suspiciunile de neconformitate ale societăţii, a hotărât să închidă cele două magazine din Bucureşti şi Sibiu, deschise la finalul lui 2019. Astfel, dintr-o reţea de magazine, anunţată cu fast, România s-a ales cu nişte bani cheltuiţi din contribuţii, în linişte.

     

    S-au închis pieţele agroalimentare din spaţiile acoperite

    La începutul lunii noiembrie, guvernul a hotărât că pieţele agroalimentare şi târgurile aflate în spaţii acoperite trebuie închise pe durata stării de alertă, pentru că nu se respectă măsurile de protecţie sanitară şi ar putea creşte numărul de infectări cu virusul SARS Cov-2. Totuşi, la trei săptămâni după această decizie, autorităţile s-au răzgândit.

    Guvernanaţii nu au măsurat iniţial impactul pe care-l va avea această măsură asupra economiei, la fel cum nu l-au măsurat nici când au oprit exporturile extracomunitare de cereale în timpul stării de urgenţă, pentru o săptămână. După anunţarea acestei hotărâri, reprezentanţii statului nu ştiau câte pieţe sunt în România, câte produse româneşti se vând în ele ori câţi producători şi comercianţi îşi desfac zilnic marfa în cadrul lor.

    Reprezentanţii asociaţiilor de profil spuneau la vremea respectivă că milioane de oameni au fost afectaţi şi numărul pieţelor ar fi de ordinul miilor. Însă, ulterior, Adrian Nechita Oros, ministrul Agriculturii, a anunţat că România sunt numai 514 pieţe agroalimentare, care au început să funcţioneze normal după prima săptămână din decembrie.

     

    Export de forţă de muncă

    Circa 2.000 de români au plecat în aprilie cu chartere să lucreze în agricultură în Germania, câteva sute înghesuindu-se numai într-o zi să ia avionul din Cluj-Napoca, deşi numai de ce întorseseră în România, în grabă, din cauza pandemiei globale de COVID-19.

    Unii nu purtau măşti, alţii aveau bagaje mari, cert este că autorităţile locale nu i-au oprit să plece să lucreze pentru nemţi, deşi antreprenorii din sectorul agricol şi din industria alimentară spuneau de câţiva ani că se confruntă cu deficit de personal. Până să fie motivaţi că se pot descurca şi în ţară, s-au urcat în aeronava spre Germania, pentru muncă sezonieră.

     

    Tranzacţie de valoare mare

    TC Capital, companie cu activităţi preponderent în domeniul imobiliar, deţinută de turcul Ali Çapa, a cumpărat o fermă de cereale şi oleagionase din Buziaş, judeţul Timiş, întinsă pe 6.550 de hectare, cu 23,5 milioane euro.

    Omul de afaceri turc intenţionează să diversifice operaţiunile în activităţi agricole intensive, cu valoare adăugată mare, cum ar fi plantaţiile de afini şi aluni, precum şi în producţia extensivă de cereale şi seminţe oleaginoase. El a investit în ultimii ani în complexul rezidenţial Cosmopolis, dar şi în Hyperion Towers.

     

    Tinmar Energy a preluat integral Intercereal

    Tinmar Energy, companie cu activitate principală în comerţul cu energie, gaze şi produse petroliere, controlată de antreprenorul român Augustin Oancea, a preluat integral Intercereal, o impotantă fermă de cereale din judeţul Ialomiţa, parte a grupului de firme din agrobusiness Interagro, dezvoltat de Ioan Niculae.

    Intercereal cultivă cereale pe o suprafaţă de 24.300 de hectare, deţine un siloz cu o capacitate totală de 62.000 de tone în localitatea Movila din Ialomiţa şi un siloz cu o capacitate totală de 44.000 de tone în localitatea Feteşti. În 2019, suprafaţa cultivată cu cereale în judeţul Ialomiţa a fost de circa 230.000 de hectare, iar Augustin Oancea, prin Intercereal, va lucra peste 10% din ea, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Agriculturii. 

     

    Holde Agri Invest a preluat Agromixt Buciumeni, o fermă de 3.500 de hectare  

    Holde Agri Invest, companie cu capital autohton, ce operează terenuri agricole, a preluat Agromixt Buciumeni de la Ion Alexandru, business prezent pe piaţă de trei deceni, ce cultivă cereale pe o suprafaţă de circa 3.500 de hectare în judetul Călăraşi. Valoarea tranzacţiei, care a avut loc în acest an în aprilie, este de 5 milioane de euro.

    Odată cu această tranzacţie, Holde şi-a dublat suprafaţa de teren pe care o are în proprietate şi îşi propune să ajungă la un portofoliu de minimum 20.000 de hectare de teren operat în următorii zece ani, după investiţii de peste 50 de milioane de euro în dezvoltarea afacerii.

     

    Legea 175/2020 a modificat procedura privind vânzarea terenurilor agricole din extravilan

    Legea 175/2020, de modificare şi completare a Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, extinde categoriile de preemptori, face procedura de vânzare mai complexă şi măreşte termenele procedurale.

    Astfel, dacă iniţial erau numai patru categorii de preemptori – coproprietarii, arendaşii, proprietarii vecini şi statul român, acum apar şi tinerii fermieri (de până în 40 de ani), Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice «Gheorghe Ionescu-Şiseşti» şi unitţile de cercetare – dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, dar şi persoane fizice cu domiciliul/ reşedinţa situat/situateă în unităţile administrativ-teritoriale unde este amplasat terenul sau în unităţile administrativ-teritoriale vecine.

    De asemenea, vânzarea nu va mai fi liberă, ci va putea să fie făcută în termen de 30 de zile, numai de către persoane fizice sau juridice, care se ocupă de agircultură şi au domiciliul sau reşedinţa în România în ultimii 5 ani. De altfel, dacă înainte, în termen de o zi lucrătoare de la data înregistrării ofertei de vânzare, primăria are obligeţia să afişeze timp de 30 de zile oferta de vânzare la sediul său şi pe pagina de internet a acesteia.

  • Cine este grupul olandez Van Den Heerik, cu firme în agricultură şi imobiliare în România. A intrat pe piaţa locală în 2006, cumpărând pământ în orşul Marghita să facă agricultură

    Grupul olandez Van den Heerik, cu activităţi în domeniul transporturilor, care operează la nivel internaţional, a intrat pe piaţa locală în 2006, cumpărând pământ în orşul Marghita să facă agricultură.

    „Iniţial, s-au pus bazele fermei agricole de la marginea oraşului Marghita, unde aplicând tehnologie olandeză se face agricultură la standarde înalte, respectând, totodată, şi mediul înconjurător”, se arată pe site-ul companiei.

    Holdingul, controlat de Van Den Heerik Hendrick (99,99%) şi Huibers Van Den Heerik Neeltje Jacoba (0,01%) are în România două companii: Van Den Heerik Agricola, companie prin care produce legume şi cereale şi Van Den Heerik Imobiliar, cu cod CAEN de „Cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare proprii, potrivit Confidas, platformă de analiză financiară a companiilor.

     

    Cine este grupul olandez Van Den Heerik, cu firme în agricultură şi imobiliare în România. A intrat pe piaţa locală în 2006, cumpărând pământ în orşul Marghita să facă agricultură

  • Antreprenori locali. Sergiana: Am căutat să păstrăm ritmul de investiţii pe care ni l-am propus înainte de declanşarea pandemiei. Am deschis două magazine şi un restaurant

    Grupul Sergiana include operaţiuni de retail şi producţie, agricultură, creşterea animalelor şi activităţi HoReCa.

    Grupul Sergiana cu sediul în judeţul Braşov a deschis în acest an două ma­ga­zine, ajungând la o reţea de 58 de unităţi ope­rate pe trei formate – supermar­ke­turi, proximitate şi magazine specializate în vânzarea de carne şi preparate din car­ne. Totodată, compania a lansat un pro­gram de livrări pentru reţeaua de comerţ.

    Grupul Sergiana include pe lângă operaţiunile de retail şi producţie, agricultură, creşterea animalelor şi activităţi HoReCa. E vorba de un total de circa 1.400 de salariaţi. „Referitor la investiţii, Sergiana a căutat să păstreze ritmul pe care şi l-a propus înainte de declanşarea pandemiei. Astfel, chiar şi în sectorul HoReCa, Sergiana a finalizat proiectul unui nou restaurant tradiţional, restaurant care a fost deschis în cel mai  nou centru comercial din oraş, AFI Braşov, a cărui inau­gurare a avut loc în octombrie“, spun reprezentanţii companiei. Tot în AFI, Sergiana este prezentă cu partea de produse din carne în standul dedicat producătorilor locali.

    Ce impact a avut pandemia asupra businessului? Acest eveniment s-a resimţit diferit în ceea ce priveşte diferitele activităţi din grup.

    „În mod cert, ca în toată lumea, pandemia a lovit industria ospitalităţii, deci şi restaurantele din grup suportă reculul drastic înregistrat de acest domeniu.“ Ca o reacţie de limitare a efectelor crizei sanitare, activitatea acestora s-a orientat parţial către sectorul de livrări. Partea de comercializare a cărnii şi a produselor din carne, comerţul cu produse alimentare, a avut o evoluţie pozitivă. În termeni comparativi cu anul trecut, în primele 9 luni din 2020 businessul a înregistrat o creştere medie a vânzărilor de 9%.

  • Povestea unei afaceri începute de doi tineri după ce au fugit din oraş de frica pandemiei, şi dezvoltată cu ajutorul bunicilor chiar în curte lor

    O întâmplare fericită, într-un context nefericit. Aşa s-ar defini povestea iniţiată de Corina Matu şi logodnicul ei, Constantin Hodorogea, sub numele Legume verzi. În martie 2020, când pandemia a început să facă ravagii, s-au mutat din Bucureşti la părinţii ei, în localitatea Băleni din judeţul Dâmboviţa. Ce a urmat?

    Am constatat atunci că părinţii mei se află în imposibilitatea de a-şi comercializa legumele la pieţele publice, dar şi un interes crescut pentru legume proaspete din partea prietenilor noştri din Bucureşti. Aşa că am făcut ce ştiam mai bine, am început să construim împreună cu o parte dintre prietenii noştri o pagină de Facebook, mai apoi un website, iar astfel am început să facem livrări la domiciliu”, povesteşte Corina Matu.

    În toată perioada stării de urgenţă, au avut cereri consistente din partea celor care tânjeau după legume proaspete, cultivate la ţară. Aceia i-au recomandat mai departe. Problema a venit însă la sfârşitul perioadei de stare de urgenţă, când numărul comenzilor a scăzut dramatic, odată cu posibilitatea oamenilor de a ieşi din case fără atât de multe restricţii şi a căuta alte resurse de aprovizionare.

    „De aceea, ne-am afiliat cu un producător de miere şi unul de fructe. Astfel, povestea noastră continuă.”

    Treptat, toată familia s-a implicat în afacere şi face echipă bună, mai ales că fiecare vine cu un background diferit. Corina Matu are experienţă în HR şi employer branding, lucrând în paralel la o companie IT. Constantin Hodorogea a lucrat într-o agenţie de marketing, iar în paralel este consultant şi mai deţine o companie de ilustraţii 3D. Ei doi se ocupă de stocuri, vânzări şi marketing.

    Li se adaugă Toader Matu, Elena Matu, Iulia Matei şi Eugen Matei, adică producătorii locali de legume, responsabili atât de producţie, cât şi de împachetare şi livrare.

    „În plus, îi avem şi pe cei doi bunici, fără de care nu am fi reuşit să cucerim inimile clienţilor noştri.”

    Cum le-au cucerit? E simplu: lobodă, spanac, ţelină, ardei, mere, pere, fasole, gutui, vinete – de toate pentru toţi se găsesc în magazinul online Legume verzi, cu preţuri de la 1 leu la 15 lei, în funcţie de produs.

    „Investiţiile majore se duc în producţie, având în vedere că iniţial acest model de business nu a fost gândit ca fiind dedicat pentru comerţul online, nu putem estima la cât s-au situat. Acum ne aflăm într-un moment de planificare a culturilor de anul viitor şi de recoltare a culturilor de anul acesta. Ne propunem să avem o varietate şi mai mare a produselor şi să lucrăm la modul de împachetare a legumelor. Ne dorim să fim mai prietenoşi cu natura şi să folosim mai multe ambalaje biodegradabile.”

    Clienţii care cumpără de la Legume verzi sunt, în mare parte, mămici cu copii care abia au început diversificarea, persoane care îşi doresc să aibă un stil de viaţă mai sănătos, oameni cu alimentaţie vegană sau vegetariană, dar şi multe alte persoane care vor să mănânce legume şi fructe autentice, cu gust. 


    Corina Matu şi Constantin Hodorogea, fondatori Legume verzi: „Ne propunem să avem o varietate şi mai mare a produselor şi să lucrăm la modul de împachetare a legumelor. Ne dorim să fim mai prietenoşi cu natura şi să folosim mai multe ambalaje biodegradabile.”

    „Aceştia ne aleg pentru că nu folosim pesticide sau alte substanţe de creştere a plantelor şi pentru că vor să ne susţină. Iar asta ne face să continuăm acest proiect.”

    Vânzările se fac exclusiv prin intermediul platformei online Legume verzi, fiind livrate la domiciliul clienţilor în fiecare miercuri şi sâmbătă, pornind din satul Băleni-Sârbi, judeţul Dâmboviţa, acolo unde familia Matu scrie propria poveste în agricultură de mai bine de 50 de ani.

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    CarsX Garage – atelier auto (Arad)

    Fondator: Lucian Pavel

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 224.000 de lei (47.200 de euro)

    Prezenţă: Arad

     

    Woot – platformă ce reuneşte clienţii cu firmele de curierat (Bucureşti)

    Fondatori: familia Berendea

    Investiţie iniţială: 140.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 500.000 de euro

    Prezenţă: online

     

    Ateliereonline.ro – platformă de ateliere pentru copii (Bucureşti)

    Fondatoare: Ioana Grigore şi Dora Mache

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru primul an de activitate: 60.000-70.000 de euro

    Prezenţă: online

     

    New spot – două magazine de cafea (Bucureşti)

    Fondator: Adrian Ciulacu

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019:
    22.000 de lei (4.700 de euro)

    Prezenţă: Piaţa Iancului şi Piaţa Sudului din Bucureşti

     

    Golden Pigs – brand de puşculiţe (Cluj-Napoca)

    Fondator: Cristian Tomescu

    Investiţie iniţială: 20.000-25.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 30.000-35.000 de euro

    Prezenţă: site-ul propriu, eMag, Amazon

     

    Terrawell – magazin online cu produse fără plastic (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Raluca Răileanu

    Investiţie iniţială: 3.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 150.000 de lei (31.600 de euro)

    Prezenţă: online

     

    Envy Design – birou de arhitectură (Timişoara)

    Fondator: Octavian Neagu

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

     

    Dandelion – atelier de producţie corturi de joacă şi accesorii pentru copii (Bucureşti)

    Fondatoare: Andreea şi Adina Bucoveanu

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019:
    39.000 de euro

    Prezenţă: online

     

    Maigre – atelier de creaţie rochii de ocazie (Drobeta Turnu Severin)

    Fondatoare: Roxana Purcaru

    Investiţii: 10.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019:
    80.000 de euro

    Prezenţă: online, un showroom în Bucureşti

     

    Racketpal – aplicaţie pentru oamenii care vor să găsească parteneri de sport (Londra)

    Fondatori: Robert Rizea şi Bogdan Demeny

    Investiţie iniţială: 35.000 de lire (38.500 de euro)

    Prezenţă: online

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Economia revine, dar nu trebuie să ne culcăm pe o ureche. Situaţia medicală se înrăutăţeşte, iar restricţiile revin

    Cel mai negru trimestru pentru economie, trimestrul al doilea din 2020, a adus o scădere a PIB-ului an/an de 10,2%.

    Economia României a scăzut cu 10,2% an/an în T2, 2020, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS) despre trimestrul considerat de economişti ca fiind cel mai greu pentru economie. Analiştii economici consutltaţi de ZF spun că cifrele din România sunt în linie cu cel de la nivel european şi la fel şi prognozele de revenire. Cu toate acestea, în opinia lui Aurelian Dochia, analist economic, greul este posibil ca încă să nu fi trecut.

    „Sunt multe semne de întrebare şi părerea mea este că toată lumea vrea să fie optimistă şi vrea să spună că am depăşit perioada cea mai grea, dar cred că trebuie să fim cu picioarele pe pământ şi să înţelegem că nici din punctul de vedere al pan­demiei încă nu vedem îmbunătăţiri. Nu aş putea fi extrem de optimist să spun că avem o revenire“, a spus Aurelian Dochia pentru ZF.

    Aurelian Dochia, analist economic: Cred că trebuie să fim cu picioarele pe pământ şi să înţelegem că nici din punctul de vedere al pandemiei încă nu vedem îmbunătăţiri. Nu aş putea fi extrem de optimist să spun că avem o revenire.

    Ionuţ Du­mi­tru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, spune că, în special ca urmare a efectului de bază, revenirea econo­mică va fi în formă de „V“, însă este important în cât timp activitatea economică ajunge la nivelul celei de la sfârşitul lui 2019. Prognoza Raiffeisen este că economia românească îşi va reveni complet la începutul lui 2022.

    „Aş spune că datele din România exprimă cumva tendinţele care s-au manifestat şi la nivel european, cu excepţia faptului că România a avut o scădere doar în T2, nu şi în T1. Practic am avut o cădere foarte brutală în T2, lucru general valabil şi în acest context apare ideea de revenire în «V». E clar că e V, problema este cât de repede revenim la activitatea economică de dinainte de criză. Am avut o cădere brutală şi ar fi o catastrofă să ai revenire în altă formă decât «V»“, a spus Ionuţ Dumitru.

    Datele INS arată că IT-ul şi construcţiile au fost singurele sectoare economice care au con­tribuit po­zitiv la evo­luţia eco­nomică din al doilea trimestru din 2019. Construcţiile au avut o contribuţie de 0,3 puncte procentuale, în vreme ce IT-ul a venit cu 0,6 puncte procentuale. Pe de altă parte, industria a contribuit negativ cu 4,5 puncte procentuale, iar comerţul cu ridicata şi amănuntul cu -2,5 puncte procentuale.

    „Clar cele mai afectate sectoare au fost industria şi serviciile. Acum dacă ne uităm la ce s-a întâmplat pe măsură ce economia s-a redeschis, mare parte din activitate şi-a revenit, cu excepţia serviciilor, mai ales că acum au apărut noi restricţii. Tot ce înseamnă sectorul care se bazează foarte mult pe contactul uman probabi, că va fi o perioadă mai lungă de timp afectate“, a mai spus Ionuţ Dumitru.

    Agricultura, cu o pondere în PIB de 2,5% în T2, 2020, a contribuit negativ cu 0,3 puncte procentuale la scăderea economică de 10,2% an/an. Ionuţ Dumitru mai spune că perspectivele nu sunt bune pentru trimestrul al treilea pentru acest sector, în condiţiile în care contribuţia la formarea PIB a agriculturii ajunge în T3 la 9%.

    „Mai avem şi o incertitudine legată de T3 – nu ştim cât de amplă va fi contracţia şi în agricultură. Dacă punem un minus mare la agricultură în al treilea trimestru, am putea avea din 2-3 puncte procentuale contribuţie negativă la creşterea economică din acest sector.“

    Pe partea de utilizare,  consumul final total a avut o contribuţie la formarea PIB în T2, 2020, de 83,9% şi a contribuit la scăderea economică de 10,3% cu 7,6 puncte procentuale.

     Datele de la Ins mai arată că investiţiile (formarea brută de capital fix) au avut un aport pozitiv la evoluţia economică – Ă0,5 pp – şi a contribuit la formarea PIB-ului cu 26,8%. Exportul net de bunuri şi servicii a adus o scădere economică de 2,1% şi a ocntribuit negativ la formarea PIB, alături de variaţia stocurilor.

    Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România: Practic am avut o cădere foarte brutală în T2, lucru general valabil şi în acest context apare ideea de revenire în «V». E clar că e V, problema este cât de repede revenim la activitatea economică de dinainte de criză.

  • O şansă pentru familia ta

    Danone România

    Motivaţie:
    Programul socio-economic „O şansă pentru familia ta”, dezvoltat de Danone România alături de partenerii săi, fondul internaţional Ecosysteme al companiei Danone, Organizaţia Non-Guvernamentală Open Fields şi Polaris Group, reprezintă un model de afacere sustenabil pe termen lung, ce urmăreşte îmbunătăţirea nivelului de trai al micilor fermieri, precum şi creşterea volumului şi calităţii laptelui obţinut de aceştia. Până în prezent, peste 180 de familii din zona Zimnicea au fost înscrise în program, reuşind să practice un nivel avansat de agricultură şi să se dezvolte ca producători de lapte. Din 2019, Danone România şi partenerii săi au adăugat o nouă componentă strategică programului, ce vizează iniţiative în zona de mediu. Principalele obiectivele sunt reducerea amprentei de carbon cu până la 30% în cadrul programului şi implementarea practicilor de agricultură regenerativă în rândul fermierilor.

    Descrierea proiectului:
    Acţiunile au început în anul 2019, fiind implementate de echipa Danone în colaborare cu partenerii săi, şi au constat în: oferirea de susţinere pentru practicarea agriculturii regenerative, acţiuni de împădurire şi crearea de oaze mobile. Datorită ajutorului primit în cadrul programului, gospodarii şi-au creat o asociaţie pentru suport comun şi au obţinut de la autorităţi 426 de hectare de teren pentru asociere (268,76 hectare de pământuri arabile şi 157,84 hectare de păşune), pentru cultivarea cărora compania le oferă consultanţă şi instruire pentru implementarea practicilor de agricultură regenerativă într-un mod eficient. În perioada 2019 – 2020, s-au plantat 8.000 de puieţi de plop în apropiere de localitatea Zimnicea, urmărind obiectivul de scădere a emisiilor de carbon în zonă, precum şi creşterea nivelului de bunăstare a animalelor. În 2019, a fost creată prima oază mobilă de apă la Zimnicea, iar în 2020 s-a ajuns la trei astfel de oaze, care asigură posibilitatea de a oferi apă rece şi proaspată văcuţelor direct pe păşune.

    Efecte:
    Printre rezultatele acţiunilor implementate în primii doi ani, se numără: crearea a trei oaze mobile, o soluţie inovatoare care ajută gospodarii să crească nivelul de bunăstare al văcuţelor, precum şi calitatea laptelui; plantarea a 8.000 de puieţi de plop, urmând ca până la finalul anului 2021 să mai fie plantaţi încă 20.000 de copaci, şi utilizarea de către gospodari a terenului de 426 de ha obţinut de la autorităţi pentru asociere pentru a cultiva propriile culturi pentru hrana animalelor utilizând practicile de agricultură regenerativă cu ajutorul cărora au reuşit să reducă drastic costurile, îmbunătăţind calitatea solului, retenţia de apă şi biodiversitatea terenurilor arabile.

  • Agricultură românească după reţetă daneză. Cum a reuşit compania Premium Porc să ajungă al doilea producător de carne de porc din piaţa locală

    „A fi printre cei mai mari producători de carne de porc din România înseamnă muncă continuă, dedicare constantă pentru piaţa locală, înţelegerea acesteia şi contribuţie la economia românească prin locurile de muncă directe şi indirecte pe care le asigurăm şi prin taxele plătite la bugetele locale”, spune Lars Drescher, CEO-ul grupului de firme Premium Porc.
    Compania pe care o reprezintă, fondată în 2001 de un grup de 13 fermieri danezi în Canada, sub numele de Danish Canadian Holding A/S, s-a extins în piaţa locală în anul 2006, „atrasă de potenţialul de piaţă oferit de ţările din Europa de Est”. Activitatea businessului în plan local a început odată cu achiziţia, renovarea şi retehnologizarea unui complex de  ferme construit în perioada comunistă. Odată cu expansiunea geografică, şi numele companiei a fost schimbat în DCH International A/S. Potrivit lui Drescher, începerea unei afaceri noi poate fi întotdeauna o provocare.
    „Am ajuns în România cu un obiectiv clar – să aducem know-howul danez la modul românesc de a face agricultură şi să creştem o afacere durabilă, de succes, cu o amprentă locală puternică. 15 ani mai târziu ştim că acest lucru a funcţionat şi că am reuşit nu numai să ne atingem obiectivul, ci şi să ne fixăm unul şi mai mare – să devenim un jucător internaţional relevant pe piaţa europeană.” În prezent compania este al doilea cel mai mare producător de carne din România, înregistrând anul trecut o cifră de afaceri de 91 de milioane de euro. Aşteptările pentru acest an nu vizează însă o creştere mare a veniturilor, dar nu din cauza apariţiei pandemiei de COVID-19, ca în cazul altor businessuri, ci din pricina virusului pestei porcine africane, care a apărut în România la jumătatea anului 2017 şi continuă să facă pagube în industrie. „Ne-am aşteptat la un an greu, aşa cum au fost toţi anii începând cu 2018 de la apariţia virusului în România. Nu am făcut previziuni mari de creştere. Ne-am făcut, în schimb, planuri de dezvoltare pe care le menţinem şi pe care le ducem la îndeplinire în fiecare an alături de o echipă minunată.”
    În plan local, compania deţine zece ferme proprii şi alte ferme închiriate, precum şi trei fabrici de nutreţuri combinate, răspândinte în opt judeţe din România: Vrancea (două ferme şi o fabrică de nutreţuri combinate), Constanţa (două ferme şi o fabrică de nutreţuri combinate), Sibiu (două ferme şi o fabrică de nutreţuri combinate), Olt (o fermă), Braşov (o fermă), Brăila (două ferme şi o staţie de vieri), Buzău şi Iaşi.
    În cei aproape 15 ani de activitate businessul a investit peste 180 milioane de euro în România. În vara anului trecut, compania a inaugurat cea de-a treia fabrică de nutreţuri combinate din portofoliu, situată în Avrig, judeţul Sibiu. „A fost o investiţie de aproximativ 3,8 milioane de euro şi a făcut parte dintr-un proiect de investiţii mai mare început în 2017, numit BraSib, cu o valoare totală de 32,5 milioane de euro. Proiectul a fost finanţat în urma unui împrumut primit de la patru bănci – UniCredit Bank, BCR, BRD Groupe Société Générale şi Raiffeisen Bank – şi a inclus deschiderea unei ferme de 5.400 de scroafe în Brăila, precum şi finanţarea achiziţiei şi renovării unităţilor de reproducere şi îngrăşare din Braşov şi Sibiu.” O altă investiţie recentă este ferma Ianca din Brăila, care pentru o perioadă a fost închiriată şi se află acum în proprietatea companiei. După achiziţionarea fermei, s-au început lucrările pentru renovarea acesteia printr-o investiţie de peste 1,5 milioane de euro. Pe lângă lucrările de renovare la complexul Ianca „pentru a aduce aceste ferme la standardele Premium Porc”, compania are în derulare şi o serie de lucrări de renovare la ferma Feldioara, care a fost achiziţionată în 2018 şi în prezent are o capacitate de 140.000 de animale pe an, investiţiile urmând să ajungă la peste 3 milioane de euro. „Aceste lucrări sunt menite să sporească gradul de biosecuritate şi confortul pentru animale. Suntem mereu ocupaţi.”
    Businessul creşte anual peste 600.000 de animale. „Am dezvoltat un sistem integrat de creştere a porcinelor, care include departamente de reproducţie, maternitate, tineret porcin şi producţie pentru abatorizare. De asemenea, gestionăm intern serviciile de transport şi logistică pentru animale şi furaje şi avem divizia noastră de agricultură pentru a controla calitatea unei părţi a materiei prime necesare pentru hrana pe care o pregătim pentru animalele noastre şi pentru a gestiona îngrăşământul natural. Avem trei fabrici de nutreţuri combinate cu o producţie continuă de aproape 240.000 de tone de furaje pe an, care asigură o mare parte din nevoile tuturor fermelor noastre.” Terenurile pe care compania operează se întind pe 1.700 de hectare, cu o capacitate totală de producţie de furaje de 240.000 tone pe an, iar echipa Premium Porc numără în prezent, în plan local, peste 500 de angajaţi.
    Compania lucrează constant cu un număr de 20-30 de parteneri activi în industria de profil din România. „Volumul principal se derulează prin abatoare de capacitate mare (peste 80.000 de capete procesate pe an), dar avem şi clienţi cu o capacitate mai mică cu care avem o colaborare foarte bună şi de lungă durată. Am reuşit ca în decursul celor 15 ani de activitate locală să devenim principalul furnizor de porci vii pentru abatoarele din ţară, un partener tradiţional în piaţa de carne atât prin cantitatea, cât şi prin calitatea oferită clienţilor noştri.”

    „Unii consumatori nu îşi pot imagina o masă fără carne”
    Până la apariţia COVID-19, „al cărui impact încă îl evaluăm”, consumul de carne de porc din România era, începând cu anul 2014, pe un trend ascendent, spune Drescher, apropiindu-se în anii 2017-2018 la 90% din media europeană. Din păcate, adaugă el, pentru industria zootehnică din România acest consum a fost acoperit în proporţie de 50%-60% din comerţ intracomunitar cu carne provenită din porci crescuţi în alte ţări europene, carne folosită în România atât pentru prepararea produselor de carmangerie, cât şi pentru vânzare la raft ca şi carne proaspătă. „Apariţia pestei porcine africane (PPA) în România în 2017 şi extinderea rapidă a acesteia pe aproape întreg teritoriul ţării în anul 2018 au afectat sever producţia locală de porci, care, prin urmare, a scăzut semnificativ. Costurile mari cu prevenirea (biosecuritate) şi combaterea efectelor PPA au condus la un cost de producţie crescut pentru fermierii locali şi au contribuit la un preţ mai mare al produselor de porc de pe rafturile magazinelor.”
    Despre apariţia unor branduri precum Verdino, care îşi propun să fie o alternativă pe bază de plante a produselor tradiţionale din carne, Drescher spune că sunt mai mult decât binevenite pe piaţă „şi va fi interesant să le urmărim evoluţia”. Există multe tipuri de consumatori, adaugă el: „Unii nu îşi pot imagina o masă fără carne şi noi suntem aici pentru ei, alţii renunţă la ea pentru totdeauna, iar alţii vor doar să încerce ceva nou. Pentru toate tipurile de consumatori, este necesar un segment dedicat în industrie. Acest tip de produse va fi cel mai probabil complementar cu carnea tradiţională pentru mult timp de acum încolo”.
    Un business obişnuit cu criza
    Drescher spune că industria în care compania activează este una obişnuită cu provocările, referindu-se în primul rând la efectele cauzate de virusul pestei porcine africane, dar şi de cele aduse de criza financiară precedentă. În momentul în care compania a intrat pe piaţa românească în 2006, cererea de carne de porc era mare şi a continuat să crească până undeva după 2008, in ciuda apariţiei crizei financiare, îşi aminteşte executivul. „În 2010, odată cu reducerea salariilor, consumul a scăzut, iar din 2013 a crescut odată cu economia şi politica de creştere a veniturilor românilor.” De aceea, spune el, „dificultăţile din trecut cauzate de pestă porcină şi criza financiară nu au făcut decât să ne pregătească pentru viitor. Prin urmare, am devenit mai puternici la astfel de şocuri, pe care am învăţat cum să le gestionăm. Crizele vin şi trec, iar noi trebuie să găsim modalitatea prin care să rămânem şi să ne continuăm activitatea. Această pandemie este cu adevărat o provocare, deoarece este vorba despre sănătatea oamenilor şi trebuie să luăm decizii imediate. Am luat toate măsurile de prevenţie necesare şi vom face tot ce este nevoie pentru a asigura necesarul. În ceea ce priveşte afacerea, am avut o cerere uşor mai mare în această perioadă şi ne-am asigurat să o satisfacem în cele mai sigure condiţii.” Potrivit lui, în ultima perioadă activitatea companiei s-a desfăşurat în condiţii care să ofere siguranţă angajaţilor, dar şi posibilitatea de a continua operaţiunile. Printre măsurile adoptate, „în conformitate cu normele impuse de autorităţi”, el menţionează: crearea unui comitet de sprijin ai cărui membri sunt disponibili 24/7 pentru a oferi sprijinul necesar şi a comunica toate măsurile luate de autorităţi şi la nivelul companiei, adaptarea programului de lucru, astfel încât echipa din administrativ să lucreze remote şi prin rotaţie, acolo unde este nevoie de prezenţa fizică la birou, iar cele din ferme, în schimburi, pentru a evita aglomeraţia. În plus, „toţi angajaţii sunt informaţi în permanenţă cu privire la măsurile pe care le pot lua pentru a se proteja pe ei înşişi, colegii lor şi familiile lor împotriva posibilelor contaminări, fie direct, fie prin afişe postate în toate zonele vizibile”. O altă măsură a fost achiziţionarea de dezinfectant, măşti de protecţie, viziere şi mănuşi, care au fost distribuite tuturor unităţilor din ţară, precum şi adoptarea întâlnirilor video în locul călătoriilor de afaceri. „În această perioadă, accesul străinilor la fermele Premium Porc Group este restricţionat. Se face dezinfectarea prin nebulizare a zonelor de birou, a zonelor de acces şi a cafenelelor, birourile au fost separate prin plexiglas, iar şoferii noştri sau cei ai colaboratorilor noştri care intră în contact cu procesatorii au obligaţia să poarte echipament de protecţie şi să minimizeze la maximum intrarea în contact cu personalul abatoarelor. De asemenea, regulile de biosecuritate sunt foarte stricte şi toţi cei care intră în contact cu una dintre ferme, trebuie să le respecte.”
    Costurile generate de pandemie nu sunt mici, spune executivul, având în vedere faptul că, pe lângă materialele necesare prevenţiei, compania a trebuit să adapteze şi modul de lucru, „dar aceasta este realitatea pe care o trăim şi vom continua să urmărim cu foarte mare atenţie evoluţia acestei pandemii în aşa fel încât să luăm deciziile cele mai bune pentru oamenii noştri şi pentru afacerea noastră”.

  • Bazarul agro din online

    Mugurel Gabriel Ionel lucrează în agribusiness de mai bine de 10 ani: a fost agent de vânzări, director zonal, director regional, director naţional, iar ultimul său job a fost de director executiv în cadrul Norofert. „Am decis să ies din managementul Norofert pentru a-mi construi un business propriu. Vlad (Popescu n.red) este înainte de toate prietenul meu şi avem o relaţie la fel de bună în continuare; în plus, businessurile noastre nu se intersectează. Ne adresăm unor categorii de clienţi diferite, prin canale diferite de vânzare.

    Ceea ce reprezintă Norofert astăzi este rezultatul muncii noastre (Vlad Popescu, eu), al echipei de producţie, a echipei de vânzări şi a colegilor din backoffice. Bineînţeles, este rezultatul muncii  tuturor colegilor care au lucrat în Norofert în ultimii cinci ani”, descrie antreprenorul activitatea în care a fost implicat până în luna februarie a acestui an. Producătorul românesc de îngrăşăminte organice Norofert (simbol bursier NRF), la dezvoltarea căruia a contribuit, reprezintă şi cea mai recentă listare de pe piaţa locală.

    Mugurel Gabriel Ionel a luat acum drumul antreprenoriatului pe cont propriu, prin lansarea Agrobazar, despre care spune că îşi doreşte să devină cel mai mare furnizor de produse pentru agro industrie, având drept ţintă piaţa retail: seminţe, pesticide, îngrăşăminte, utilaje, pet food, alimente bio şi convenţionale. „Obiectivul acestui proiect este unul singur: să devină centrul de referinţă pentru piaţa retail atunci când vine vorba de produse care ţin de agricultură, casă şi grădină, utilaje mici (motocoase, motopompe, drujbe etc.), iar diferenţierea să fie generată prin calitatea serviciului oferit de echipa Agrobazar, prin calitatea produselor promovate şi prin cele mai bune preţuri pentru clienţi”, descrie el obiectivele referitoare la proiectul recent lansat.

    Motivaţia de a pleca din cadrul Norofert şi lansarea businessului propriu vine potrivit lui Gabriel Ionel, din idealurile sale: „Am decis să fac acest pas fiind convins de faptul că mai am multe de oferit acestui domeniu (n.r. – agribusiness), iar Agrobazar, cu toate că în acest moment a depăşit pragul  psihologic de 1.000 de clienţi (în mai puţin de două luni de zile de activitate) şi se arată a fi un proiect de succes, reprezintă doar începutul unei reconfigurări a pieţei şi a modului în care cunoaştem astăzi procesul de vânzare.  Pentru că aşa cum am făcut-o pentru toate companiile pentru care am lucrat, cred că pot genera plusvaloare care să contribuie la îmbunătăţirea proceselor, a accesibilităţii  şi a dinamicii pieţelor şi pentru businessul propriu”, spune el.

    Cât despre ideea bazarului online pentru agricultori, spune că aceasta i-a venit în baza unei adaptări naturale la schimbare. „Lucrurile se întâmplă cu o viteză extrem de mare, pieţele evoluează, oamenii se schimbă, îşi schimbă obiceiurile (iar aici includem bineînţeles şi obiceiurile în ceea ce priveşte modul în care fac cumpărăturile). Ideea unui magazin online cu profil agro industrial nu ne aparţine. Astfel de magazine au apărut acum 8-10 ani ca o extensie a businessurilor de familie (fitofarmacii fizice), însă modul în care noi facem lucrurile este total diferit. Dacă majoritatea magazinelor online de profil agro au în portofoliu câteva sute de produse, noi după doar două luni de la lansare avem peste 2.000 de produse active şi disponibile”, descrie antreprenorul specificul businessului.
    După ce au luat decizia lansării acestui proiect, a durat doar o zi să încarce primele 100 de produse de platformă şi să facă prima campanie de publicitate online. „Practic am fost live de a doua zi. Tot atunci am primit şi prima comandă, în valoare de 105 lei. Şi singura din ziua aceea. Am fost foarte entuziasmaţi”, mărturiseşte el. Valoarea investiţiei iniţiale a fost de 12.000 de euro, bani direcţionaţi în platformă, laptopuri, servicii online (softuri de contabilitate), materiale şi chiar şi chiria în avans pe trei luni pentru birou, materiale etc. „În ceea ce priveste amortizarea, putem spune că deja s-a făcut. Activăm într-un domeniu în care marginile sunt generoase. Discutăm de marje de profit cuprinse între 25 şi 40%”, spune el, la câteva săptămâni de la lansarea magazinului online. Spune că, ţinând cont de cifrele din acest moment, de cunoaşterea domeniului, comportamentul clienţilor în ceea ce priveste achiziţiile online şi planul de dezvoltare pe termen scurt şi mediu, ţinteşte, până la finalul anului, o cifră de afaceri de 300.000 de euro şi 1 milion de euro anul viitor.
    Magazinul lor adresează nevoile persoanelor fizice care lucrează 1-5 hectare sau care au o grădină de legume unde produc hrană pentru familie. „Este o piaţă ale cărei nevoi sunt uşor de înţeles, o piaţă care prin structura ei te ajută să faci previziuni realiste şi realizabile”, descrie antreprenorul piaţa pe care au intrat. Profilul predominant al clienţilor lor este bărbat/femeie 45-55 ani, mediul rural, agricultură de subzistenţă sau mic fermier (1-5 hectare teren agricol lucrate) – de altfel, tipologia clienţilor reprezintă şi principala provocare pentru dezvoltarea businessului lor.
    „Ne-a fost destul de la îndemână să înţelegem ce îşi doresc clienţii noştri, motiv pentru care am implementat pop-uri de contact rapid (click sună, click pune o întrebare, click comandă rapidă), deoarece am înţeles că majoritatea nu deţin o adresă de e-mail pentru a genera o comandă trecând prin toţi paşii pe care trebuie să îi parcurgi într-un magazin online. De aceea trebuie să ştiţi că peste 80% dintre comenzi sunt preluate telefonic şi procesate manual în magazinul online”, descrie Mugur Gabriel Ionel principala provocare a businessului. Chiar dacă magazinul este unul online, principalele comenzi sunt preluate telefonic.
    O altă provocare se leagă de timpii de livrare. „Cu toate că lucrăm cu 4 servicii de curierat pachete mici (până în 100 kg) şi un serviciu de curierat care livrează multiplu de 1 palet, din cauza volumului uriaş de colete transmise la nivel naţional comenzile pot avea întârzieri mari (4-7 zile). Iar întârzierile atât de mari se transformă de cele mai multe ori în retururi (refuzuri) din partea clienţilor. Luăm în calcul ca pe viitor să înfiinţăm 5 depozite regionale mari şi  să livrăm cu flota proprie. Din calcule reiese faptul că pierderile generate de retururi (cost transport, stocuri etc.) sunt cu mult mai mari decât cheltuielile cu un sistem de fulfillment integrat (intern)”, explică antreprenorul. Compania Agrobazar a fost lansată chiar înainte de declanşarea stării de urgenţă; totuşi, fiindcă nu au avut activitate înainte de pandemie, Mugur Gabriel Ionel spune că activitatea acesteia nu a fost influenţată în rău. „Dimpotrivă, din discuţiile purtate cu anumiţi clienţi (pentru că da, port discuţii tehnice destul de des cu unii clienţi care solicită acest lucru), înţeleg că businessurile online au crescut exploziv în ultimele luni; având în vedere faptul că în cele aproape două luni de activitate am avut peste 1.000 de clienţi, influenţa generată de contextul pandemic se pare că a fost una pozitivă pentru acest tip de business. Clienţii au cumpărat online. Iar acest lucru se pare că va deveni obişnuinţă.”

  • Recomandare de film: un serial despre capitalism şi viaţă după moarte

    „Viaţa nu este dreaptă. Nici varianta ei digitală”, spune unul dintre personajele serialului Upload, replică ce poate oferi cheia de interpretare a acestei comedii SF. Regizorul Greg Daniels, care a realizat şi comedia axată pe viaţa în birourile americane la începuturile lor The Office, analizează într-un mod satiric capitalismul şi viaţa de după moarte într-un viitor digital. Chiar dacă tema principală este viaţa într-un rai digital, serialul este descris în presa internaţională ca fiind mai ales o perspectivă originală a capitalismului de ultimă generaţie.

    Upload se întâmplă în 2033, când tehnologia face posibilă încărcarea conştiinţei unei persoane într-un avatar digital. Cei care mor pot astfel să fie în permanent contact cu cei din apropierea lor rămaşi în viaţă.

    Nathan (Robbie Amell) este un programator care se pregătea să îşi vândă proiectul şi care are un accident cu maşina sa autonomă – deşi în lumea anului 2033 se spune că „maşinile autonome nu fac accidente”.  Oamenii mor mai degrabă din cauza „plămânului vapat” – o boală a viitorului.

    În faţa morţii, prietena sa bogată îi oferă şansa de a face upload – viaţa digitală este  aparent foarte scumpă şi doar cei privilegiaţi şi-o permit. Există mai multe variante de continuare a vieţii în acest fel – aceasta fiind o industrie de 600 de miliarde de dolari – varianta în care ajunge personajul principal este însă cea mai apropiată de viaţa reală.

    Raiul viitorului „premium” se prezintă în variante digitalizate ale dealurilor din Toscana, cazinourilor din Las Vegas, savanei africane şi alte scenografii din care cei care plătesc pot să aleagă – printre care şi Lake View, descris drept „singurul model de viaţă digitală creat după hotelurile victoriene din Statele Unite şi Canada”. În acesta din urmă îşi începe aventura eroul serialului. El descoperă rapid beneficiile vieţii digitale „de după”, dar şi lipsurile acesteia. Spre exemplu, faptul că pentru un upgrade, pentru a consuma anumite alimente, trebuie să plăteşti (în moneda digitală a Facebook, Libra).

    Upload ilustrează şi câteva aspecte referitoare la inegalitatea veniturilor, care pare să se adâncească în 2033. „Cei 1%” nu sunt doar singurii care îşi permit să intre în aceste raiuri digitale, dar sunt şi cei care îşi permit mâncare adevărată aici) de pildă. În această viaţă, eroul principal îl întâlneşte pe proprietarul „celei a doua companii private ca mărime şi mare influent al sistemului politic american”. Sistemul de ratinguri pe care l-aţi regăsit în Black Mirror, un alt SF despre viaţa în viitor, se regăseşte şi aici. 

    Upload
    Regia: Greg Daniels
    Distribuţie: Robbie Amell, Andy Allo, Allegra Edwards, Zainab Johnson, Kevin Bigley
    Difuzare: Prime Video
    Număr de episoade: 10
    Durată episod: Cca 45 de minute
    Data lansării: 1 mai