BusinessMagazin

Tag: afaceri de la zero

  • Povestea tinerei care a deschis un nou tip de magazin în România, care în ţări precum Olanda sau Belgia e ceva normal. Ea face acum zeci de mii de euro cu proiectul său

    În urmă cu patru ani, Cătălina Marcu păşea timid în lumea plantelor de interior şi o explora cu dorinţa de a o înţelege cât mai bine. A luat la scotocit toată ţara, apoi şi Europa şi a constatat că, dacă în state precum Olanda sau Belgia magazinele cu plante nu erau o noutate şi nici o excepţie, în România nici măcar online nu erau prea multe opţiuni. Şi, ca toate poveştile care încep de la o intrigă, aşa a debutat şi existenţa magazinului Plantropic.

    „Motivaţia a venit din dorinţa de a oferi plante de apartament care nu se găseau în momentul respectiv pe rafturile magazinelor online sau offline şi de a curatoria o listă de plante care schimbă total spaţiul din propria locuinţă sau adaugă o pată de culoare, care te face să întrebi «De unde este planta aceea?». De aici şi până la bazele unui shop online în care găseşti plante rare sau ghivece realizate în colaborare cu artişti locali a fost doar un pas”, povesteşte astăzi Cătălina Marcu. Cu un pas şi o investiţie de 5.000 de euro, aşa a fost asigurat începutul Plantropic, în mediul online.
     

    Pe parcurs, alţi bani au fost alocaţi pentru a se face trecerea la spaţiul fizic, adică magazinul care funcţionează astăzi pe bulevardul Alexandru Ioan Cuza din Bucureşti, la numărul 21. Plantropic a generat în 2022 o cifră de afaceri de 56.000 de euro, printre cele mai importante proiecte în care brandul a fost implicat fiind amenajarea cu plante de interior a birourilor Tesla Group şi Digital Star, prin intermediul biroului de design interior JOOCA Studio. Şi deschiderea magazinului fizic este tot o realizare a anului trecut. „Clienţii Plantropic sunt oameni pasionaţi de plante, de artă, design interior, arhitectură, în general iubitori de frumos.

    Noi le oferim plante de interior de diverse dimensiuni, culori, forme, nevoi, plante pet-friendly, ghivece ceramice.” Preţurile variază de la 12 la 2.000 de lei, evident – în funcţie de dimensiunile plantei sau de raritatea acesteia. Pe lângă activitatea pe care o are în cadrul Plantropic, Cătălina este freelancer în domeniul comunicării, ceea ce îi oferă flexibilitate şi îi permite să fie prezentă zilnic în spaţiul fizic din Bucureşti. „Putem spune că sămânţa a fost sădită încă din liceu, pentru că am urmat unul cu profil economic şi am avut o profesoară minunată de educaţie antreprenorială. Sunt licenţiată în Relaţii Economice Internaţionale, iar masterul l-am finalizat la USAMV Bucureşti în Viticultură şi Vinificaţie.

    Poate că la prima vedere aceste specializări pot părea neobişnuite pentru un owner de magazin de plante, însă ele mi-au adus perspectiva de care aveam nevoie pentru a-mi dezvolta afecerea şi a înţelege cât mai bine ce presupune un business viu, cu plante pe cât de frumoase pe atât de fragile şi perisabile.” Acum, aproape pe final de 2023, Cătălina Marcu îşi doreşte ca, prin Plantropic, să se implice în amenajarea mai multor spaţii rezidenţiale şi să marcheze patru ani de la fondarea proiectului printr-un eveniment. Nu a fost uşor să ajungă aici, dar a reuşit, iar asta merită celebrat. „Cea mai mare provocare este cea de a fi mereu prezent, actual, consistent în muncă şi acolo pentru nevoile clienţilor. Cred că aceste lucruri fac un business să funcţioneze pe termen lung şi să păstreze alături clienţii care îţi oferă încrederea lor”, spune Cătălina Marcu.   

    Preţurile variază de la 12 la 2.000 de lei, evident – în funcţie de dimensiunile plantei sau de raritatea acesteia.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Dog Resort – pensiune pentru câini (jud. Ilfov)

    Fondatoare: Olivia Pamfil

    Investiţie iniţială: câteva zeci de mii de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 250.000 de euro

    Prezenţă: Corbeanca şi Ştefăneşti, judeţul Ilfov

    Senneville – brutărie-cofetărie (Timişoara)

    Proprietar: David Alb

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 4 mil. euro

    Prezenţă: Timişoara

    The Box–Barbell Club – centru sportiv (Cluj-Napoca)

    Fondatori: Dan Mocan, Dani Faur şi Bogdan Petrican

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 100.000 de euro

    Prezenţă: Cluj-Napoca

    Limonădăria Nea Tică – local specializat în limonadă (Caransebeş)

    Fondator: Alex Bugariu

    Cifră de afaceri în 2022: 200.000 de euro

    Prezenţă: Caransebeş

    By Scent Collection Club – platformă online cu parfumuri (Bucureşti)

    Fondator: Marian Ştefan

    Cifră de afaceri estimată pentru 2024: 1 mil. lei (200.000 de euro)

    Prezenţă: online

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Afaceri de la Zero. Rozalia Bot a intrat în domeniul designului vestimentar cu trei maşini de croit second-hand şi şi-a pus numele pe propriul brand de haine

    ♦ Anterior, Rozalia Bot a lucrat în învăţământ şi a început să creeze haine fără a avea experienţă în domeniu.

    Pentru Rozalia Bot designul vestimentar a fost o pasiune insuflată chiar de mama sa încă din copilărie şi tot mama îi este astăzi inspiraţie şi ajutor în atelierul din judeţul Bihor unde creează rochii sub brandul cu acelaşi nume. A

    telierul Rozalia Bot are astăzi opt angajaţi şi creează rochii de comandă, care ajung la cliente din toată ţara. „Firma am deschis-o în urmă cu 11 ani, când nu aveam obiective şi un plan bine stabilit cap-coadă. În schimb, am ştiut că asta îmi doresc să fac (design vestimentar – n.red.) şi obiectivele, ideile, soluţiile au venit pe parcurs şi ne-am dezvoltat. Bine, în domeniul acesta al modei, nici nu putem vorbi concret de nişte obiective atât de clare, pentru că este un domeniu nelimitat, dar am ştiut că este ceea ce eu îmi doresc să fac şi ceea ce îmi place să fac“, a povestit Rozalia Bot.

    . A început businessul cu patru maşini de croit second-hand pe care a plătit 400 de euro şi cu chiria pe trei luni. Astăzi, creează rochii ale căror preţuri încep de la câteva sute de lei şi pot depăşi 4.000 de lei. „Noi avem ca semnătură broderia manuală realizată de mama mea. În gama aceasta avem rochii brodate manual în totalitate care ajung până la 7.000 de euro. În general, o rochie de ocazie costă în jur de 1.000 de euro. Iar preţul vestitei rochii cu ursuleţi este de 699 de lei“, a spus Rozalia Bot, care spune că piaţa este suprasaturată, iar singura şansă să te dezvolţi pe această piaţă este să vii cu elemente unice, de inspiraţie proprie.

    „Dacă vrei să copiezi, nu ai nicio şansă, poate doar de supravieţuire, dar nu de succes. În general, oamenii caută cel mai mult unicitate, originalitate, caută autenticitate, iar dacă nu vii cu elementele acestea, nu prea poţi să faci faţă  în piaţa actuală“, consideră Rozalia Bot.

    Pentru materialele dedicate rochiilor ea lucrează cu distribuitori din Europa şi inclusiv cu producători de ţesături din Italia. În total, sunt opt persoane în echipa Rozaliei Bot, în mai multe departamente.

    „Nu este deloc deloc simplu, din păcate, să găsim forţă de muncă. Şi asta cred eu că se datorează faptului că nu mai este aceeaşi pregătire din punct de vedere profesional în cadrul şcolilor de arte şi meserii care era în urmă cu două-trei decenii, atunci când ieşeau din şcolile profesionale muncitori calificat şi foarte bine pregătiţi. Acum nici nu ştiu dacă mai există acele domenii de activitate în cadrul şcolilor de arte şi meserii, dar cert este că nu nu mai există tineri calificaţi sau persoane de sub 40 de ani decât dacă s-au pregătit şi au experienţă în fabrici de croitorie“.

    Pentru materialele dedicate rochiilor Rozalia Bot lucrează cu distribuitori din Europa, inclusiv cu producători de ţesături din Italia.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ⇒ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇒ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Optimismul handmade. De ce a decis o tânără care a studiat biochimia să îşi pornească un business în industria artizanatului

    Tot backgroundul în artă al Dianei Madoşa, o tânără de 25 de ani din Arad, erau, până de curând, cele două ore de ceramică şi patru ore de pictură urmate la Palatul Copiilor, în şcoala primară. A studiat Biochimia la Timişoara şi a mai făcut un master de Ecologie Sistemică şi Dezvoltare în Cluj-Napoca. Nimic nu a împiedicat-o însă să-şi înceapă propriul drum într-un domeniu creativ, aşa că astăzi, dincolo de industriile în care s-a format, învaţă ce înseamnă să lucreze artizanal, cu mâinile, în atelierul căruia i-a dat numele Sunny Side Co.

    „Nu regret că am petrecut cinci ani învăţând despre toate formele de viaţă de pe Terra, despre ecosisteme naturale şi bioetică. Toate drumurile lăturalnice m-au adus aici, acum având un job în domeniul designului grafic şi o afacere creativă la început de drum”, povesteşte Diana. Sunny Side Co. a înflorit din dorinţa ei de a cunoaşte alţi oameni din comunitatea creativă, pasionaţi de handmade. Îşi dorea să împărtăşească cu cineva entuziasmul pentru micile obiecte făcute de mână, pentru modelaj, ceramică şi papetărie. În secret, îşi dorea de fapt să-şi transforme pagina de Pinterest în realitate. „La începutul lui 2023, am avut norocul să dau de Bianca de la Peaches & Papers pe Instagram, ea să fie din Arad şi să aibă nevoie de ajutor în perioada mărţişoarelor. Practic, am implorat-o să mă aleagă pe mine ca învăţăcel, ne-am văzut la o cafea, i-am făcut cadou o pereche de cercei în formă de floare şi mi-a zis că trebuie neapărat să-mi încep pagina de Instagram. Iar restul e istorie.”

    Peaches & Papers este proiectul Biancăi Rad, o tânără de profesie web developer, care a devenit antreprenor tot din pasiune pentru universul handmade. De la un hobby, totul a devenit afacere, la fel ca în cazul Dianei Madoşa. „Am început cu zece pachete de lut polimeric (cadou de ziua mea), o maşină de paste de la Lidl şi un abonament de Adobe Illustrator. Aş spune că nu am avut o investiţie clară în minte. Voiam să creez piese de decor interior, dar am considerat că cerceii sunt un produs-deschizător de drumuri mai potrivit. Pe parcurs, am reinvestit tot ce am câştigat şi încă ceva, în materiale şi ustensile pentru o gamă mai mare de produse. Stickere, sacoşe de bumbac, semne de carte magnetice, sunt doar câteva din proiectele în care investesc”, spune Diana. Ideea micului magazin online s-a născut în toamna anului 2022 şi s-a concretizat la începutul acestui an. În atelierul ei din Arad, Diana lucrează de zor la cercei din lut polimeric, stickere holografice, oglinzi personalizate şi semne de carte magnetice, pe care le listează pe platforma Dichisar, un site propriu urmând să fie lansat în curând

    . Atelierul este, de fapt, un birou lung cu spaţii de depozitare în stânga şi-n dreapta, dar mai ales dedesubt. Cele mai accesibile produse sunt cele de papetărie, care încep de la 8 lei. Produsele din categoria accesorii au preţuri care variază între 30 şi 60 de lei. Cei care cumpără sunt oameni care pun preţ pe obiectele handmade, care îşi doresc să susţină artiştii locali şi care vor ca lucrurile pe care le cumpără să-şi păstreze latura umană. „Cred că cel mai mult rezonez cu fete şi femei între 18-30 de ani, cărora le face ziua mai bună un obiect micuţ şi simpatic, fie că e un sticker, fie că e o pereche de cercei cu norişori. Stilul meu inspiră la voie bună, la visare, fiind presărat cu note subtile de umor specific gen Z.”

    Diana spune că, de-a lungul acestor luni în care s-a ocupat în calitate de antreprenor de Sunny Side Co., a învăţat cât de important este să adune o comunitate cu valori asemănătoare în jurul brandului ei. Ca orice om la începutul unei experienţe noi, a avut nevoie de susţinere de la oamenii din jur. „Au fost momente când simţeam că poate nu-i va păsa nimănui de următoarea mea creaţie, aşa că de ce să mă mai chinui să-mi transform ideile în realitate? Dar apoi primeam un mesaj pe Instagram de la un om total necunoscut, care îmi spunea că abia aşteaptă să plaseze o comandă şi să continui ce fac, pentru că fac bine. A fost incredibil să văd că există oameni cu care nu am nicio legătură, care îşi doresc să mă susţină, să am succes şi să ajung tot mai departe.” În plus, a învăţat că lucrurile bune au nevoie de timp pentru a creşte. „E greu să nu te compari cu tot ce vezi pe internet, cu progresul altora.” Cel mai important proiect la care Diana a lucrat în 2023 a fost şi cel mai recent, o colaborare pentru colecţia de vară Peaches & Papers. Bianca Rad a ales mai mulţi artişti alături de care a creat o colecţie pe care a lansat-o în luna august, iar Diana a participat prin crearea unor perechi de cercei în culori de vară: galben solar, verde salvie, roz pudrat, albastru înnorat, mov liliac şi un nisipiu texturat cu particule de nisip vulcanic. Formele organice au fost inspirate de flori şi frunze, iar izul întregii colecţii duce cu gândul la ultimele zile însorite de vară, cele nu de mult apuse. „Pentru ce a mai rămas din 2023, îmi doresc să finalizez site-ul magazinului online. În acelaşi timp, am început să lucrez la idei pentru colecţia de toamnă şi iarnă.”   

    Cele mai accesibile produse sunt cele de papetărie, care încep de la 8 lei. Produsele din categoria accesorii au preţuri care variază între 30 şi 60 de lei.

    „Au fost momente când simţeam că poate nu-i va păsa nimănui de următoarea mea creaţie, aşa că de ce să mă mai chinui să-mi transform ideile în realitate? Dar apoi primeam un mesaj pe Instagram de la un om total necunoscut, care îmi spunea că abia aşteaptă să plaseze o comandă şi să continui ce fac, pentru că fac bine.”  Diana Madoşa, fondatoare Sunny Side Co.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Avas Dresses – atelier de modă (Bucureşti)

    Fondatori: Alexandru Manughevici şi prietena lui

    Prezenţă: online

    Zea et Sia – brand de bijuterii (Bucureşti)

    Fondatoare: Oana Bîrsescu

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Prezenţă: online, pe site-ul propriu, pe Fashion Days şi eMag

    Potcoava – centru de echitaţie (jud. Dâmboviţa)

    Fondator: Ionuţ Popescu

    Investiţii: 1,2 mil. euro

    Cifră de afaceri în 2022: 3 mil. lei (600.000 de euro)

    Prezenţă: Runcu, jud. Dâmboviţa

    Lemniscus – atelier de pielărie (Suceava)

    Fondator: Natanael Grămesc

    Investiţie iniţială: 1.500-2.000 de euro

    Prezenţă: online

    Daring Trash – piese vestimentare cu design grafic (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Ioana Boroş

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Prezenţă: online şi în magazinele AlbAlb şi Galeria Galateca din Bucureşti, Monoton din Timişoara şi Confident din Brăila

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Afaceri de la Zero. La aproape trei ani de când a început să producă paie din hârtie sub brandul Harpai, Gabriel Bălăceanu şi-a pus o nouă ţină: vânzări de 1 mil. euro în cinci ani

    ♦ Producătorul, care are o unitate în judeţul Prahova, a intrat anul acesta pe piaţa din Germania, pentru care a creat şi un site dedicat ♦ Cu producţia de paie, Gabriel Bălăceanu a ajuns la afaceri de 750.000 de lei în 2022, un an bun pentru piaţă.

    Pentru Gabriel Bălăceanu ultimii doi ani au fost plini de proiecte cu brandul de paie de hârtie Harpai, reuşind să dubleze capacitatea de producţie şi să iasă la export, prima oprire fiind Germania. În februarie 2021, atunci când a participat pentru prima dată la emisiunea Afaceri de la Zero, Gabriel Bălăceanu spunea fabrica Harpai din judeţul Prahova poate realiza circa 2 milioane de paie lunar. 

    „Din 2021 am încercat să ne ţinem de planurile pe care le avem la momentul respectiv. Ne-am mărit capacitatea de producţie, avem noi colegi şi totodată ne-am şi mărit spaţiul de producţie, adică de la cât aveam la momentul respectiv, l-am dublat. Suntem într-o fază în care încercăm să ne dezvoltăm cât putem de mult. În prezent, putem produce între 4,5 şi 6 milioane de paie lunar”, a povestit Gabriel Bălăceanu, prezent pentru a doua oară în platoul emisiunii Afaceri de la Zero. El adaugă că nu toată producţia de paie din hârtie poate fi vândută în România şi a încercat să iasă şi la export. „Am intrat şi în Germania, am reuşit să listăm produsele pe câteva site-uri de specialitate de acolo, dar am creat şi un site pentru această ţară, Harpai.de. Suntem în faza incipientă de dezvoltare, dar sper ca la finalul acestui an şi începutul anului viitor să facem paşi mai mari. Acum suntem în faza de adaptare”. Antreprenorul povesteşte că a mai avut solicitări şi din alte ţări din Europa pentru a vinde paiele din hârtie având în vedere că în alte ţări consumatorii sunt mai educaţi în ceea ce priveşte utilizarea acestui tip de produse şi legislaţia impune mai bine folosirea paielor din hârtie.

    Însă, Gabriel Bălăceanu spune că 2022 a fost bun din punct de vedere al consumului, al vânzărilor, după ce în 2021 a fost primul an efectiv de producţie pentru afacerea pe care a lansat-o. În 2022, compania pe care Gabriel Bălăceanu o conduce şi anume Creative People, cea care operează fabrica din Ceraşu (jud. Prahova) a avut vânzări de 2,3 milioane de lei, dintre care 750.000 de lei doar din producţia de paie.

    „Ţinta este să vindem de 1milion de euro în 5 ani de zile. Asta ne-am dori”, a menţionat el. Paiele din hârtie Harpai ajung în restaurante din toată ţară, însă în special din Bucureşti.

    „Reuşim să încheiem noi colaborări prin calitatea pe care o oferim şi seriozitatea. De fapt, oamenii vorbesc între ei şi sub o formă sau alta, ne fac nouă promovare, ne spun cât de bun suntem, cât de calitative sunt produsele noastre, ceea ce pentru noi este un plus şi toate acestea ne aduc noi clienţi. Bineînţeles ne promovăm şi prin mediu online”. Însă, Harpai vinde şi persoanelor fizice, nu doar persoanelor juridice.

    „Clienţii pe care i-am avut noi au continuat şi au rămas în această zonă pe partea de sustenabilitate şi au încercat să renunţe de tot la paiele de băut din plastic. Însă când mă uit în piaţă şi în restaurante realizez că din ce în ce mai mult au început să apară paiele de băut din plastic, ceea ce e dureros în condiţiile în care avem şi o legislaţie care care interzice folosirea lor, doar că din păcate, nu se aplică. Sperăm să se aplice legislaţia”. Harpai este unul dintre primii producători de paie din hârtie din Europa, după cum spune antreprenorul, iar în ultima perioada au început să apară şi alte fabrici în Bulgaria sau Serbia, până acum China fiind principalul furnizor de paie de hârtie.

    Harpai vine atât către zona HoReCa, dar şi către persoanele fizice care sunt atente la sustenabilitate.

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ♦ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ♦ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

     

  • Povestea unei afaceri pornite de doi colegi de bancă: unul dintre ei a fost jurist, celălalt director de bancă, iar acum vând produsul ce ne face verile mai frumoase

    Un jurist şi un fost director de bancă alcătuiesc formula care stă în spatele proiectului Velluto, o gelaterie din Bucureşti care a reunit într-un laborator pasiunea italienească pentru gelato şi dinamismul românesc pentru antreprenoriat. Cum au ajuns aici?

    Povestea acestui business este una foarte frumoasă. În urmă cu cinci ani, subsemnatul şi colegul meu de bancă din şcoala generală Bogdan Mustaţă am luat decizia să facem împreună un proiect antreprenorial nou. Bodgan este finanţist, fost director de bancă, iar eu jurist, aşa că tot ce a urmat a fost cu atât mai interesant pentru noi deoarece niciunul nu avea experienţă în HoReCa”, povesteşte Mihai Popoacă. Mai mult decât român, el este şi cetăţean italian, astfel că savoarea produselor italieneşti îi este înscrisă în sânge. Gelato nu face excepţie.

    Experienţa în domeniu a familiei lui Bogdan, asociatul său în acest business, a fost un plus şi a contat enorm în evoluţia de până acum. „Investiţia iniţială a fost în utilaje de producţie, depăşind 100.000 de euro. Spaţiul în care producem este vechea fabrică de apă de izvor din Voluntari, proprietatea familiei partenerului meu, Bogdan. Avem în prezent şase angajaţi, iar cifra de afaceri a fost anul trecut de 850.000 de lei. Ne distingem faţă de alţi producători prin faptul că producem o îngheţată 100% naturală, cu un conţinut scăzut de zahăr.” Velluto nu are un spaţiu propriu de vânzare, modelul de business al companiei fiind să producă exclusiv pentru HoReCa.

    Astfel, vânzarea se face doar prin intermediul locaţiilor partenere. „Planul nostru în 2023 este să ne consolidăm prezenţa în locaţii premium din Bucureşti şi din ţară, vizate fiind hotelurile şi restaurantele de top. Totodată, există un interes crescut pentru partea de evenimente – de familie sau corporate – şi dorim să dezvoltăm şi acest segment.” Preţurile produselor Velluto diferă extrem de mult, în funcţie de costurile ingredientelor folosite în reţete. De pildă, o îngheţată în componenţa căreia intră ingrediente precum yuzu (un citric originar din Asia), matcha (pudră de ceai verde) sau trufe va fi mult mai scumpă decât una preparată din ingrediente clasice, cum sunt fructele de sezon sau alte ingrediente achiziţionate de la producători locali.

    Cătina, spre exemplu, vine din zona Buzăului, afinele sunt culese din pădurile Ardealului, iar smântâna şi laptele provin direct de la fermă. Prin laboratorul Velluto din Voluntari au trecut, de-a lungul timpului, bucătari renumiţi pentru a-şi pune tacticile de gătire în aplicare. Împreună cu echipa gelateriei, au dezvoltat reţete variate de îngheţată, pe care le-au integrat apoi în meniuri aparţinând unor bucătării fel de fel: neoromânească, japoneză, libaneză, fine dining şi multe altele. Ca în orice alt business, provocările de a fi antreprenor în HoReCa nu sunt deloc puţine. „Provocările constante sunt legate de lipsa de predictibilitate a reglementărilor din domeniul HoReCa, precum şi de lipsa încurajării dezvoltării businessurilor locale. Evenimente neprevăzute precum pandemia şi mai ales sezonalitatea consumului de gelato se adaugă pe listă”, mai spune Mihai Popoacă.   

    Prin laboratorul Velluto din Voluntari au trecut, de-a lungul timpului, bucătari renumiţi pentru a-şi pune tacticile de gătire în aplicare. Împreună cu echipa gelateriei, au dezvoltat reţete variate de îngheţată, pe care le-au integrat apoi în meniuri aparţinând unor bucătării fel de fel.

    Preţurile produselor Velluto diferă extrem de mult, în funcţie de costurile ingredientelor folosite în reţete. De pildă, o îngheţată în componenţa căreia intră ingrediente precum yuzu, matcha sau trufe va fi mult mai scumpă decât una preparată din ingrediente clasice, cum sunt fructele de sezon sau alte ingrediente achiziţionate de la producători locali.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    The Hat Venture – atelier de pălării (Cisnădie, jud. Sibiu)

    Fondatoare: Denisa Bălănean

    Investiţie iniţială: 4.000 de euro

    Prezenţă: online, pe reţelele de socializare, naţională şi internaţională

    Florentina Gionea – cursuri de dezvoltare personală (Bucureşti)

    Fondatoare: Florentina Gionea

    Cifră de afaceri anuală: 1 mil. lei (200.000 de euro)

    Prezenţă: online

    Bikkla – centru de închiriere de biciclete electrice (Lacul Roşu, jud. Harghita)

    Fondator: Aaron Balazs

    Cifră de afaceri: 15.000 de euro pe an pe centru

    Prezenţă: Lacul Roşu, Grand Hotel Balvanyos din Balvanyos, Papa la Şoni din Borsec şi Kalabash Apartments din Sovata

    Soleta – case eficiente energetic

    Fondator: Cătălin Butmălai

    Prezenţă: internaţională

    Fandacsia – atelier de pălării (Bucureşti)

    Fondatoare: Cosmina Nicolescu

    Cifră de afaceri anuală: 100.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională şi internaţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Afaceri de la Zero. Alina Avram, artist plastic, a înfiinţat Atelierul Artistului, un proiect prin care organizează târguri pentru absolvenţii de arte şi susţine ateliere de creaţie pentru copii, iar în paralel pictează tablouri şi creează obiecte decorative în propriul său atelier din Iaşi

    ♦ La târguri, cele mai cumpărate produse sunt bijuteriile, ceasurile şi obiectele din ceramică ♦ Produsele din atelier pe care Alina Avram le creează pornesc de la 200 de lei şi pot ajunge până la 800 de lei, însă tablourile mai mari merg şi până la 1.000 de euro ♦ La atelierele de creaţie participă copii între 4 şi 16 ani.

    Alina Avram, artist plastic, a pornit proiectul Atelierul Artistului, din dorinţa de a aduce în acelaşi loc absolvenţii de arte plastice. Ea organizează târguri de două ori pe an prin acest proiect, la care participă zeci de artişti.

    În paralel, fondatoarea proiectului susţine ateliere de creaţie pentru copii, pictează tablouri şi creează obiecte decorative în propriul său atelier din Iaşi.

    „Proiectul Atelierul Artistului a pornit în 2013 din dorinţa de a separa artiştii autentici de pasionaţii de artă. Artiştii cu şcoală erau amestecaţi cu aceşti pasionaţi, iar noi am vrut să ne despărţim în cadrul acestor târguri care se realizau în oraş. Am creat propriul concept, Atelierul Artistului, iar prima noastră apariţie a fost în centrul comercial Palas din Iaşi. Suntem aşezaţi în cerc, iar în mijloc avem un atelier improvizat unde lucrăm, chiar în văzul oamenilor din centrul comercial – acesta este conceptul nostru. În 2015, am deschis o societate cu acelaşi nume“, a povestit antreprenoarea.

    La târgurile care au în spate conceptul creat de Alina Avram participă artişti care fac bijuterii şi obiecte din piele, sticlă, ceramică, textile, argint sau lemn. Unii dintre ei vin încă de la primele ediţii ale târgului, în timp ce alţii sunt doar artişti sezonieri.

    Criteriul de bază pe care toţi participanţii la târgul organizat de Atelierul Artistului trebuie să îl îndeplinească, subliniază fondatoarea, este să aibă o diplomă de specialitate în arte.

    În atelierul său propriu, Alina Avram pictează tablouri de diverse dimensiuni şi creează obiecte decorative precum ceasuri de perete pe lemn şi pe sticlă pictată sau oglinzi. În plus, ea se ocupă şi de consultanţă în amenajări interioare.

    „Avem clienţi care vin la atelier pentru a le amenaja spaţii cu obiectele create de mine – restaurante, pub-uri, pensiuni. Pentru proiectele mai mari, în general, colaborez şi cu alţi artişti“, a mai spus aceasta.

    La târguri, cele mai cerute produse sunt bijuteriile, ceasurile şi obiectele din ceramică, în timp ce tablourile create de ea în atelier sunt cumpărate mai degrabă pentru a fi făcute cadou, având şi o valoare mai mare.

    Produsele din atelier pe care Alina Avram le creează pornesc de la 200 de lei şi pot ajunge până la 800 de lei. Tablourile mai mari, însă, ajung şi la 1.000 de euro.

    Prin proiectul său, ea are ocazia să lucreze atât cu artişti profesionişti, cât şi cu copii, iar prin intermediul atelierelor de creaţie pentru copii reuşeşte să înveţe în fiecare zi câte ceva de la micii cursanţi.

    „Am început cu cursuri într-o grădinţă şi într-o şcoală particulară în 2009. După opt ani, am continuat pe partea de cursuri, dar le ţineam în atelierul meu. Astăzi, am ajuns să ţin patru ateliere de creaţie pe săptămână în atelierul meu, la care participă copii între 4 şi 16 ani“, a detaliat antreprenoarea.

    Un atelier de creaţie pentru copiii mici costă 50 de lei, iar pentru pentru cei mari, de liceu, 60 de lei.

    În următorii ani, Alina Avram va continua să dezvolte proiectul Atelierul Artistului pe toate cele trei laturi – creaţie proprie, târguri şi ateliere pentru copii -, iar dorinţa ei este să aducă în jurul ei cât mai mulţi artişti.

    „În zece ani, mă văd cumpărând o căsuţă într-o zonă turistică pe care să o transform într-un mic muzeu şi în care să ţin workshop-uri pentru turişti. Va fi o căsuţă cu multă artă.“

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ♦ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ♦ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

     

     

  • Afacerea cu produse aduse de pe pe tărâmul zeilor, dar făcută de o familie de români din ţara noastră

    În familia Adam, gustul pentru uleiul de măsline autentic a fost hrănit constant după o lungă călătorie pe care Camelia şi Cătălin au făcut-o în Grecia, ţara-mamă a acestui răsfăţ culinar. În 2019, cu resurse şi cunoştinţe dobândite chiar pe tărâmul zeilor, au pus bazele propriei afaceri cu ulei de măsline, pe care au lipit brandul Eliada.

    „Este o afacere mică, în care am pus multă pasiune, întocmai ca afacerile pe model grecesc, dar cu potenţial rapid de creştere. Eu am background educaţional economic (în management) şi aproape opt ani am fost consultant senior într-o firmă de consultanţă în dezvoltarea afacerilor mici şi mijlocii, prin obţinerea şi implementarea de finanţări europene. Soţul meu activează în continuare în acest domeniu şi împreună cu echipa din care face parte a contribuit la realizarea de proiecte diverse (în general, proiecte de investiţii) însumând peste 500 de milioane de euro atrase în regiunea Olteniei, ceea ce ne-a ajutat să înţelegem paşii pe care îi avem de parcurs şi să setăm nişte obiective realiste pentru Eliada”, povesteşte Camelia Adam.

    Iniţial, şi-au propus să aducă în România produse greceşti premium, apoi au îndrăznit să transforme acest obiectiv în unul şi mai îndrăzneţ, aşa că au pus bazele unui brand românesc de ulei grecesc. Marca Eliada este înregistrată la OSIM, iar acum trece prin etapele necesare conturării identităţii de brand. „Există diferenţe mari între consumatorii români şi greci în ceea ce priveşte cantitatea de ulei de măsline consumată anual, diferenţe care ţin de tradiţia gastronomică şi de specificul local. Spre exemplu, consumul de ulei extravirgin de măsline per capita este de 12 litri pe an în Grecia şi sub un litru pe an, în România.

    Însă gusturile se educă şi cererea de produse naturale este din ce în ce mai mare pe piaţa autohtonă, indiferent că vorbim de ulei de măsline, măsline cu conţinut redus de sare, pastă de măsline.” Pentru că România nu este tărâmul propice cultivării de măsline, familia Adam lucrează cu materie primă din Grecia şi se implică în procesul de producţie, care are loc tot acolo, consultându-se cu producătorul în privinţa specificaţiilor tehnice ale produselor, verificând calitatea şi designul ambalajelor. „Uleiurile noastre se extrag între 25 septembrie şi 5 noiembrie. Apoi ne oprim, nu ne interesează uleiurile de volum.”

    Produsele Eliada se pot cumpăra din magazinul cu acelaşi nume situat în Craiova, din două magazine partenere din Bucureşti şi Târgovişte sau prin intermediul magazinului online. Preţurile la uleiul extravirgin variază de la 64 lei per litru până la 120 lei, în mare. Toate tipurile de ulei de măsline comercializate sub brandul Eliada sunt extravirgine, extrase la rece, la temperatură sub 27 de grade C, au aciditate scăzută. „Având în vedere că am prins şi pandemia, investiţiile au ajuns la aproximativ 150.000 de euro, fiind nevoie de o investiţie mai mare decât estimasem la început, când nu am avut cum să luăm în calcul stagnarea vânzărilor şi criza generată de pandemie”, povesteşte Camelia Adam.

    În ceea ce priveşte vânzările, acestea s-au apropiat în 2022 de 50.000 de euro, businessul atingând punctul de breakeven. În afară de cei doi fondatori, pentru Eliada mai lucrează încă două persoane, urmând ca echipa să se mai extindă până la sfârşitul anului. Şi nu este singurul plan. „Avem planuri de creştere treptată, ca cifră de afaceri, cu minimum 30%, dar vizăm şi creşterea portofoliului de clienţi şi consolidarea capitalului de imagine. În 2023 am participat la primul nostru târg naţional de gastronomie, Vin La Cultura de la Iaşi. De asemenea, am participat cu unul dintre uleiuri la trei concursuri internaţionale de profil şi am obţinut trei medalii: aur la Berlin GOOA – Global Olive Oil Awards, aur la London International Quality Olive Oil Competition şi medalie de argint la Athena International Olive Oil Competition. Din punctul acesta de vedere, ne-am atins deja obiectivul pe 2023.”

    Una dintre marile provocări din piaţă, spune Camelia Adam, este însăşi poziţionarea în faţa publicului, în condiţiile în care uleiul de măsline este printre cele mai falsificate produse alimentare, iar oamenii nu ştiu totdeauna să facă distincţia între uleiurile pe al căror ambalaj stă scris „extravirgin” fără o corespondenţă în realitate şi cele cu adevărat calitative. „Provocarea este să îi obişnuim pe clienţi să recunoască defectele (mirosul de rânced, gustul avinat), să facă diferenţa între un ulei insipid, fad care îţi lasă un gust de grăsime pură şi să aprecieze uleiul proaspăt, intens fructat, care lasă o senzaţie de uşor picant şi o senzaţie răcoroasă în postgust, nu de fierbinte.

    Să identifice notele de roşie uscată, miez de nucă verde, migdale etc.” O altă provocare este legată de păstrarea preţurilor, în ciuda creşterii costurilor de producţie, influenţate şi de o criză de ulei din Spania, concomitent cu creşterea preţurilor măslinelor şi a costurilor forţei de muncă. „De anul acesta începem să conturăm şi o reţea naţională de distribuţie. Căutăm magazine partenere în ţară, în oraşele mari, pentru a creşte masa clienţilor, dar şi pentru a scădea costurile de transport.”

    Familia Adam spune că experienţa gestionării businessului Eliada până acum a fost utilă pentru că i-a învăţat pe cei doi antreprenori să lucreze într-un mediu multicultural, cu oameni din mediul rural, dintr-o cultură a afacerilor diferită de cea a marilor oraşe, cu bioritm diferit de al românilor şi cu obiceiuri de muncă diferite. „A trebuit să depăşim micile diferenţe care ne deosebesc şi să ne adaptăm. Apoi, am învăţat că dacă îţi propui ceva şi eşti constant în ceea ce faci, în mod pozitiv, ai şanse să reuşeşti. Iar despre marketing am învăţat că nu contează numai cât de bun este produsul, contează şi cine spune asta despre el. Una este să spui tu, alta este să confirme juriul unor concursuri internaţionale.”   

    Produsele Eliada se pot cumpăra din magazinul cu acelaşi nume situat în Craiova, din două magazine partenere din Bucureşti şi Târgovişte sau prin intermediul magazinului online. Preţurile la uleiul extravirgin variază de la 64 de lei per litru până la 120 de lei, în mare.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    RUNO&Ka – atelier de accesorii şi produse vestimentare tricotate şi croşetate (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Katia Sali

    Investiţie iniţială: 1.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 10.000 de lei (2.000 de euro)

    Scrubio – brand de uniforme medicale (Bucureşti)

    Fondatori: Mihnea Şerban şi Cătălin Caraenache

    Investiţie iniţială: 6.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 300.000 de lei (60.000 de euro)

    Prezenţă: online, pe site-ul propriu şi pe eMag

    Kabinett – brand de cosmetice (Olteniţa, jud. Călăraşi)

    Fondatoare: Nina Zamfir

    Prezenţă: online, naţională

    Royalscaf – firmă de montaj de schele pe clădiri (Bucureşti)

    Fondator: Andrei Căprioară

    Cifră de afaceri în 2022: 6 milioane de lei (1,2 mil. euro)

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Handcrafted by Chiuzbi – atelier de prelucrare a lemnului (Timişoara)

    Fondator: Sorin Chiuzbăian

    Investiţii: peste 25.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 30.000 de euro

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Povestea unor tineri care au vrut să ajute la învierea tradiţiei şi să ajute meştesugarii români să readucă în atenţie arta lor. Din această aventură a ieşit o afacere

    Proiectul Învie Tradiţia s-a desprins în urmă cu şase ani dintr-o agenţie de comunicare şi marketing, Promocrat pe numele ei. A început de fapt ca un proiect de CSR pentru sprijinirea zonei de meşteşug şi artă populară, dar a devenit, uşor-uşor, o afacere în sine, de care este astăzi responsabilă o echipă de antreprenori cu entuziasmul în sânge.

    Ce-am dorit să dăm ceva înapoi lumii, cu expertiza pe care o aveam, respectiv de antreprenoriat, marketing şi comunicare. Proiectul a început organic, am luat ţara la pas, am întâlnit meşterii populari de renume, artizanii locali, le-am aflat problemele, am discutat despre ce ar putea fi făcut şi am creionat o idee de proiect”, povesteşte Cosmin Cucoş. Au descoperit astfel că multe meşteşuguri au ajuns la ultima generaţie de artişti populari, riscând să fie date uitării. Inspiraţi de aici, au creat aşadar proiectul Învie Tradiţia, care aduce într-un loc, pe o singură platformă online, obiecte fabricate de artizani de peste tot din România. „Am început cu un magazin online, care la lansare aduna cam 1.000 de produse realizate de meşteri populari din tot arealul geografic al României.”

    Afacerea este deţinută de agenţia de comunicare Promocrat, prin firma Promocrat Media SRL, avându-i ca acţionari pe Alexandru Gavril, Alexandru Alucăi, Cosmin Cucoş, Elena Bicher şi Cosmin Muscălescu, plus Andrei Cucoş şi Andreia Niculiţă, determinanţi în implementarea şi operaţionalizarea proiectului. Backgroundul acţionarilor este variat si complementar, punând în comun o expertiză bogată în antreprenoriat, finanţe, growth & digital marketing, performance marketing şi ospitalitate. „Investiţia iniţială a fost în jurul a 25.000 de euro şi a constat în branding, logistică, realizarea magazinului online şi stocurile iniţiale de produse.”

    Magazinul online Învie Tradiţia reuneşte obiecte fabricate în România, excepţie făcând doar două-trei produse realizate de meşteri din afara ţării. În total, circa 30 de producători locali sunt listaţi pe platformă, prin intermediul a peste 2.000 de produse. „Cred că avem cea mai mare colecţie de obiecte tradiţionale româneşti de pe internet, de la lut şi ceramică la sculptură în lemn, ţesătură, port tradiţional, obiecte de decor, pielărie. Am reuşit să combinăm obiecte din toate arealurile geografice cu produse alimentare naturale, de la producători români şi afaceri mici, şi să oferim celor ce ne trec pragul magazinului obiecte unice.”

    Principalii clienţi sunt, evident, iubitorii de artă populară, cei mai mulţi alegând să cumpere de pe platformă produse pe care le fac apoi cadou. Există însă şi cei care caută produse pentru utilizarea lor în scop personal. O altă categorie importantă de clienţi o reprezintă companiile care desfăşoară relaţii comerciale cu firme din afara României sau care au filiale în alte ţări şi caută produse pentru a le oferi cadou sau pentru protocol. O a treia categorie sunt companiile care organizează evenimente şi care oferă produsele realizate de artizanii locali ca giveaway-uri, iar a patra sunt băcăniile.  Fiind vorba despre produse lucrate manual, de toate tipurile, dar şi opere de artă de complexităţi şi utilizări diferite, preţurile pot ajunge şi la 1.000 de lei, aşa cum se întâmplă în cazul iilor tradiţionale de exemplu. Există însă şi opţiuni de produse care costă chiar şi 10 lei.

    „Cei mai mulţi bani din proiect merg direct la meşterii populari”, spun fondatorii Învie Tradiţia. Anul trecut, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 150.000 de euro, cu un profit de 27.000 de euro şi un angajat. Până la pandemie, firma a funcţionat cu trei salariaţi, însă ulterior şi-a restructurat activitatea pentru a putea rămâne in piaţă. „Cel mai important proiect al anului trecut a fost Cooperativa Învie Tradiţia, proiect prin care am adus în prim-plan, pe lângă meşterii populari, şi producători locali de calitate, pe zona de mâncare. 2022 a fost anul în care am operaţionalizat proiectul acesta, ne-am dat seama că se completa foarte bine cu misiunea noastră şi am făcut-o tocmai pentru a susţine financiar proiectul, generând o nouă linie de venit. În prezent, pe partea de cooperativă, cooperăm cu principalele băcănii din Bucureşti şi, bineînţeles, produsele pot fi găsite in magazinul nostru online.” Dezvoltarea zonei de cooperativă este, de altfel, şi planul principal pentru următoarea perioadă.

    O altă zonă importantă sunt cadourile corporate, unde acţionarii vor să se dezvolte mai mult, mai ales că o mare parte din produsele pe care le comercializează sunt opere de artă. „Totodată, cumpărând de la noi, companiile fac şi misiune socială, pentru că susţin comunităţile de meşteri populari şi producători locali, povestea lor o pot transmite şi angajaţilor. Deci este un câştig mare de ambele părţi.” Câştigarea încrederii meşterilor a fost, pentru echipa Învie Tradiţie, una dintre cele mai mari provocări de până acum. Apoi organizarea logistică a fost o altă bornă importantă. „Trebuie să facem educare în această zonă, deoarece produsele noastre, care de multe ori sunt mult mai calitative, sunt acoperite de obiecte de serie realizate în ţări îndepărtate, pe care oamenii fie din neştiinţă, fie din alte motive le preferă. Dar cea mai mare provocare au fost anii de pandemie, când interesul cumpărătorilor a scăzut drastic şi am fost nevoiţi să rezistăm doi ani, să pivotăm pentru a putea rămâne în piaţă.” În aceşti ani a venit ideea de Cooperativa Învie Tradiţia pe care au operaţionalizat-o anul trecut. Tot în aceşti doi ani, comenzile corporate au fost salvatoare. La fel cum şi Învie Tradiţia a devenit o afacere salvatoare pentru meşteşugurile pe cale de
    dispariţie.  

    Fiind vorba despre produse lucrate manual, de toate tipurile, dar şi opere de artă de complexităţi şi utilizări diferite, preţurile pot ajunge şi la 1.000 de lei, aşa cum se întâmplă în cazul iilor tradiţionale de exemplu. Există însă şi opţiuni de produse care costă chiar şi 10 lei.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Eclarts – cofetărie (Bucureşti)

    Fondator: Alexandru Papugiu

    Investiţii: 400.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 500.000 de euro

    Prezenţă: pe Calea Victoriei din Bucureşti

    Mezzy – atelier de haine (Timişoara)

    Fondatoare: Andreea Mezei

    Cifră de afaceri în 2022: 20.000 de euro

    Prezenţă: online

    Albastru de Marea Neagră – cărţi poştale (Constanţa)

    Fondatoare: Norina Grigoraş

    Investiţie iniţială: 2.000 de lei (400 de euro)

    Prezenţă: în librăriile Cărtureşti şi la Prăvălia cu Cărţi din Constanţa, în librăriile Cărtureşti din Bucureşti, Sibiu şi Cluj-Napoca

    OfOfOf Boba – local cu bubble tea (Bucureşti)

    Fondatori: Eduard Morărescu şi Dragoş Safta

    Investiţii: peste 60.000 de euro

    Prezenţă: în Centrul Vechi din Bucureşti

    HomeFriends.app – marketplace pentru meşteri (Bucureşti)

    Fondator: Ştefan Căpătaru

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Prezenţă: online, pentru Bucureşti şi judeţul Ilfov

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Povestea familiei care a renunţat la munca pentru marile corporaţii din România şi a decis să îşi deschidă o afacere. Acum ei fac o altfel de agricultură

    „Suntem o familie de foşti corporatişti din Cluj, care acum nouă ani a început un proiect de suflet, localizat în Târnăveni, oraşul nostru natal, un mic business de familie, numit Lavanda Di Maria, după numele fiicei noastre, Diana Maria.” Aşa îşi încep povestea Ioana şi Adrian Porime, fondatorii unei afaceri de la zero cu parfum de Provence.

    Au pornit de la ideea de a valorifica o ultimă parcelă de pământ rămasă moştenire de la bunici, dar nu au vrut să facă agricultură tradiţională, aşa cum era obiceiul în zonă. S-au documentat până când au ajuns la concluzia că lavanda ar fi cea mai bună idee, făcându-i şi pe ei să se întoarcă la miresmele duminicilor din copilărie, petrecute în familie.

    „Din momentul în care am decis ce vom face, am citit şi am experimentat, dar – cel mai important, am învăţat şi învăţăm din propriile experienţe.” Ioana şi Adrian şi-au format experienţa în domeniul vânzărilor vreme de două decenii înainte de a pune bazele Lavanda Di Maria. Au părăsit lumea corporaţiei în anul 2020, iar de când au decis să meargă pe acest drum al antreprenoriatului, dedicându-se sută la sută afacerii proprii, au descoperit, spun ei, tot ce se putea despre culturile de lavandă şi parcă şi-au consolidat astfel şi familia. Ei doi se îngrijesc de cultură, prelucrează lavanda şi o procesează în atelierul lor din judeţul Mureş, pe uşa căruia ies uleiuri esenţiale, creme, balsamuri şi săpunuri. Toate având, evident, acelaşi ingredient-vedetă. „Acum patru ani, ne-am aventurat într-o nouă provocare, Lavender Truck, maşina care livrează frumuseţe, cu care participăm la diferite evenimente din ţară. E un concept nou, similar food truck-urilor, dar adaptat pentru produsele noastre.”

    Dincolo de evenimentele şi târgurile la care Lavanda Di Maria a ajuns în acest mod, pe patru roţi, vânzările se fac şi prin intermediul platformelor online. Ocazional, familia Porime trimite produse şi la export. „Produsele de îngrijire personală Lavanda Di Maria folosesc ulei esenţial pur de lavandă şi apă florală de lavandă pentru o acţiune benefică, terapeutică, atât asupra pielii, cât şi asupra minţii şi a sufletului. Formula produselor este îmbunătăţită şi prin folosirea mai multor ingrediente cu acţiune dovedită, cum ar fi propolisul, cunoscut ca un antiseptic natural şi antioxidant, extractul de viţă roşie, care protejează pielea de îmbătrânirea prematură. Acestora li se adaugă şi cafeina pură, vitamina C şi acidul hialuronic, ingrediente apreciate în cosmetică pentru proprietăţile lor.”

    Preţurile pornesc de la 15 lei şi ajung chiar şi la 120 de lei, în funcţie de produs şi de lista de ingrediente. Cu Lavanda Di Maria, familia Porime a ajuns în 2022 la o cifră de afaceri de aproape 200.000 de lei, în scădere faţă de 2021, anul trecut fiind unul cu mai multe provocări, atât din punctul de vedere al contractelor în derulare, cât şi în ceea ce priveşte scumpirile materialelor şi ale ambalajelor folosite. „În 2023, lucrurile s-au reaşezat, iar trendul este satisfăcător, asemănător celui din 2021.” Dorinţa Ioanei şi a lui Adrian Porime este să ajungă la un public cât mai vast, care să le înţeleagă şi să le aprecieze produsele. Pentru asta, spun ei, trebuie să se promoveze mai mult şi în această direcţie vor să-şi direcţioneze eforturile. În final, vor ca anul 2023 să-i readucă la rezultatele din 2021, când s-au apropiat de venituri de 300.000 de lei. „Provocări întâlnim zilnic şi sunt de la lipsa forţei de muncă în momentele importante de campanie agricolă, care implică activităţi precum prăşit şi recoltat, până la scumpirile de materie primă şi ambalaje, poate chiar şi birocraţia excesivă din anumite momente.” Dar feedbackurile bune ale clienţilor le compensează pe toate, aşa că Lavanda Di Maria continuă să ducă mai departe povestea celor doi corporatişti întorşi la viaţa agricolă. 

    Preţurile pornesc de la 15 lei şi ajung chiar şi la 120 de lei, în funcţie de produs şi de lista de ingrediente.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    The Interior Instinct Studio – birou de design (Bucureşti)

    Fondatoare: Andra Raicu

    Cifră de afaceri în 2022: 100.000 de lei (20.000 de euro)

    Investiţie iniţială: 1.000 de euro

    Pawxie – cosmetice pentru animalele de companie (Bucureşti)

    Fondatori: Diana Străuneanu, Denise Păsărică şi Sergiu Ştefan

    Prezenţă: pe site-ul propriu, pe eMAG şi în câteva saloane pentru îngrijirea animalelor de companie

    QwertyKey – accesorii pentru pasionaţii de gaming (Baia Mare)

    Fondator: Lorin Druţă

    Investiţie iniţială: 1.000 de euro

    Prezenţă: online şi în două magazine fizice, la Baia Mare şi la Cluj-Napoca

    Ardeiuti.ro – sosuri picante (jud. Timiş)

    Fondatori: Alex Pufan şi prietena lui

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Family House – unitate de cazare (jud. Prahova)

    Fondatori: familia Szasz

    Cifră de afaceri în 2022: 20.000 de euro

    Prezenţă: Buşteni, judeţul Prahova

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Afacerea acestui cuplu a fost ultima companie din judeţul Bacău înregistrată oficial la Registrul Comerţului înaintea instalării lockdownului din 2020. Totuşi, pandemia nu le-a adus ghinion

    Afacerea Ralucăi şi a lui Vlad Bîrgăoanu a fost ultima companie din judeţul Bacău înregistrată oficial la Registrul Comerţului înaintea instalării lockdownului din 2020. Primele gânduri pentru a fonda un atelier de produse cosmetice datau încă din 2015, însă au devenit realitate abia cinci ani mai târziu.

    Am pornit la drum cu o doză bună de anxietate, pe care ne bucurăm că am avut curajul să o depăşim, pornind o afacere artizanală în vremuri în care, din nefericire, mii de businessuri şi-au închis porţile”, povesteşte Raluca Bîrgăoanu. Împreună cu partenerul ei, Vlad, a pus la bătaie o investiţie de doar 500 de euro pentru început, în 2015, când a cumpărat primele ingrediente şi ustensile necesare în formularea primelor produse. Erau banii câştigaţi de ea printr-un proiect de freelancing. „Am avut atunci «proof of concept», după care am făcut un shift către perfecţionarea pe plan profesional. În 2020, investiţia, să zicem iniţială, s-a ridicat la câteva mii de euro, nefiind nevoie de o finanţare amplă, care să ne aducă dureri de cap şi nopţi nedormite.” Ommia a început practic cu o preocupare pentru îngrijirea pielii femeilor, însă în decurs de un an, datorită nevoii pe care cei doi tineri au văzut-o pe piaţă, direcţia a migrat către produse din categoria Mothercare, către produsele destinate îngrijirii mamei şi a copilului. Astfel, printre produse şi-au făcut loc untul de corp Mother & Child, un unt artizanal dedicat în exclusivitate viitoarelor mămici şi copiilor. „Cererea şi interesul clienţilor noştri au fost atât de mari, încât ne-am dat seama că trebuie să mergem mai departe pe această nişă şi să dezvoltăm mai multe produse din această zonă. De aceea, clienţii noştri sunt preponderent femei, de la viitoare mămici până la bunici, dar nu numai. Suntem plăcut surprinşi să avem din ce în ce mai multe comenzi plasate de domni, comandând produsele Ommia testate dermatologic pentru piele sensibilă, organice şi hipoalergenice pentru doamnele lor şi pentru ei înşişi.” Ommia, care a devenit o afacere de familie, este punctul culminant al unei experienţe de zece ani în project management şi marketing a Ralucăi şi al bagajului de cunoştinţe în Facebook şi Google ads al lui Vlad, care are o experienţă tot de circa un deceniu în paid marketing. „Producem in-house, în atelierul propriu din Oneşti, sediul fiind în Popeşti-Leordeni. Vindem preponderent online, pe site-ul nostru, dar şi pe site-uri partenere. Conform dorinţei comunităţii, avem parteneriate cu locaţii fizice din Bucureşti şi din ţară.” În spatele Ommia stă o echipă formată din cinci oameni, cărora li se alătură câţiva colaboratori pentru unele nevoi punctuale ale brandului. Anul 2022 a fost dedicat creşterii vizibilităţii online, spune Raluca, dar şi offline, aşa că produsele au ajuns, printre altele, la festivalul Untold. Principalul proiect al anului trecut însă a fost deschiderea unui magazin online. Cu toate aceste realizări, anul 2022 a adus o cifră de afaceri de 280.000 de lei. Produsele vin ambalate în recipiente de sticlă, coletate minimalist, în recipiente din carton, iar preţurile variază între 117 şi 144 de lei pentru unturile de corp de pildă, cu posibilitatea de a achiziţiona şi pachete promoţionale. „În 2023 am pregătit, la cererea comunităţii, lansarea unui produs nou, Ommia Travel Kit, pentru ca produsele noastre în trend, cele mai cerute şi cumpărate, să poată fi luate, în variantă compactă, în orice vacanţă. Începând cu luna septembrie, vom implementa opţiunea de plasare a comenzilor din întreaga Europă, dar avem şi o lansare ce ne ţine cu sufletele la gură, Ommia UK.” Prin aceasta, brandul creat în Popeşti-Leordeni va reuşi să ajungă şi la comunitatea din diaspora, dar şi la clienţii internaţionali. Tot acest drum până aici nu a fost lipsit de provocări, însă Raluca şi Vlad Bîrgăoanu sunt conştienţi că aşa se întâmplă în orice business. „Chiar şi Ommia în sine are o poveste de viaţă, când am simţit pe propria piele că este nevoie de un astfel de produs în România. Am avut încredere şi cu paşi mici am pornit. Nu este uşor, nu a fost, însă atunci când realizezi că dincolo de cifre, ajungi să investeşti timp, răbdare, muncă şi multă pasiune în ceva în care crezi, nu ai cum să dai greş. Greutăţi cu siguranţă vor apărea în continuare.” Una din acestea este să ţină pasul cu schimbările legislative constante, o corvoadă pentru IMM-uri, însă gândul că un nou produs Ommia ajunge în casa unei mame le dă energie să meargă mereu mai departe.    ■

    Produsele vin ambalate în recipiente de sticlă, coletate minimalist, în recipiente din carton, iar preţurile variază între 117 şi 144 de lei pentru unturile de corp de pildă, cu posibilitatea de a achiziţiona şi pachete promoţionale.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    La Căpriţe – loc de evenimente (Bragadiru)

    Fondatoare: Laura Enache

    Investiţii: 100.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 150.000 de lei (30.000 de euro)

    Prezenţă: Bragadiru, judeţul Ilfov

    MM Sustainable Development – firmă de construcţii (Bucureşti)

    Fondatori: Marius Onu şi Marius Căciularu

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 2 mil. euro

    Prezenţă: Bucureşti

    Atelierul de eroi – cărţi personalizate pentru copii (Braşov)

    Fondator: Ioan Şerbu

    Investiţii: 30.000 de lei (6.000 de euro)

    Cifră de afaceri în 2022: 223.000 lei (44.600 de euro)

    Prezenţă: online, naţională

    Nioden.ro – magazin online de jucării (Bucureşti)

    Fondatoare: Denisa Nuţu

    Prezenţă: online

    Femi.Eko – produse de igienă intimă pentru femei (Danemarca)

    Fondatoare: Narcisa Christiansen

    Investiţii: 200.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 130.000 de euro

    Prezenţă: România, Danemarca, Germania şi Suedia

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.