BusinessMagazin

Tag: acord

  • România a încheiat un acord cu SUA pentru proiectele de energie nucleară de la Cernavodă

    Secretarul pentru Energie din SUA, Dan Brouillette, şi ministrul român al Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, au parafat un proiect de acord interguvernamental pentru cooperare în vederea extinderii şi modernizării programului de energie nucleară civilă din România.

    „Odată executat formal, acest acord istoric va pune bazele pentru ca România să utilizeze expertiza şi tehnologia SUA cu o echipă multinaţională care construieşte unităţile de reactor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă şi unitatea de reactorare a reactorului 1. Acest acord subliniază importanţa parteneriatului strategic între Statele Unite şi România şi angajamentul nostru reciproc pentru securitatea energetică în regiune”, se arată într-un comunicat comun de presă al Secretariatului pentru Energie din SUA şi Ministerului Economiei.

    „Energia nucleară este crucială pentru a se asigura că România are o sursă de energie electrică fiabilă, accesibilă şi fără emisii, iar industria nucleară din SUA aşteaptă cu nerăbdare să-şi ofere expertiza pentru a dezvolta această importantă sursă de energie. Acest acord între SUA şi România sporeşte cooperarea noastră energetică reciprocă şi va consolida securitatea energetică a ambelor naţiuni”, a declarat secretarul Brouillette.

    „Astăzi, România face un uriaş pas în dezvoltarea parteneriatului său strategic cu Statele Unite ale Americii, în ceea ce priveşte componenta energetică, şi anume cooperarea în domeniul nuclear civil”, a spus ministrul Popescu.

    Potrivit sursei citate, acest parteneriat va asigura securitatea energetică, va conduce la creştere economică şi va implementa cele mai înalte standarde de siguranţă. Energia nucleară va continua să joace un rol proeminent în mixul energetic naţional al ţării, oferind României energie fiabilă fără emisii, pentru a satisface cererea sa crescândă de electricitate.

    „Statele Unite şi România vor continua să consolideze relaţia noastră bilaterală în cadrul diferitelor cadre multilaterale, inclusiv Parteneriatul pentru cooperare energetică transatlantică (P-TEC) creat sub administraţia Trump. În cadrul P-TEC, SUA şi România co-prezidă un grup de lucru privind cooperarea nucleară civilă. Acest grup de lucru va rămâne o piatră de temelie pentru extinderea acestui parteneriat strategic şi comercial”, se mai arată în comunicat.

    Potrivit ambasadorului SUA la Bucureşti, Adrian Zuckerman, valoarea proiectului va fi de 8 miliarde de dolari.

  • Ambasadorul SUA la Bucureşti: România va încheia un acord cu SUA de 8 mld. euro pentru centrala nulcleară de la Cernavodă, care prevede construcţia reactoarelor 3 şi 4 şi reabilitarea reactorului 1

    Adrian Zuckerman, ambasadorul SUA la Bucureşti, a anunţat că România va încheia cu Stalele Unite un acord privind finanţarea cu 8 mld. euro, cel mai mare pachet de finanţare primit vreodată, pentru reabilitarea centralei nucleare de la Cernavodă, respectiv construcţia reactoarelor 3 şi 4 şi reabilitarea reactorului 1.

    În acest sens, ministrul economiei, Virgil Popescu,  urmează să se întâlnească şi cu preşedinta EXIM, banca de export-import a SUA, Kimberley Reed, pentru a iniţia acest acord de cooperare interguvernamentală, potrivit ambasadorului SUA la Bucureşti.

    Nuclearelectrica (SNN), compania care deţine reactoarele de la Cernavodă, este cotată la Bursa de la Bucureşti. Vineri, titlurile sunt în creştere cu 2%. Capitalizarea SNN este de 4,9 mld. lei, adică un mld. euro.

    Compania este controloată în proporţie de 82,4% de statul român prin intermediul ministerului economiei.

    Construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă ar fi trebuit să se realizeze de chinezi, conform unui protocol semnat în timpul guvernării Ponta. Guvernul PNL a renunţat la această variantă şi merge pe mâna americanilor.

  • Alpha Bank extinde acordul cu UnionPay şi devine prima bancă din România care acceptă la terminalele POS cardurile emise de gigantul chinez

    Alpha Bank este prima bancă din România care acceptă cardurile UnionPay la terminalele POS din reţeaua de acceptare a instituţiei bancare, după ce a semnat o înţelegere cu unul dintre cei mai mari emitenţi de carduri din lume, cu sediul în China.

    Acesta este o extindere a acordului încheiat în luna mai a anului trecut dintre Alpha Bank Romania şi UnionPay, prin care cardurile emise de gigantul chinez erau acceptate în reţeaua de ATM-uri a băncii. Acum, deţinătorii de carduri UnionPay pot nu doar să retragă numerar de la ATM-urile Alpha Bank, ci să şi efectueze plăţi în peste 4.000 de locaţii ale comercianţilor din România.

    ”Orice comerciant deţinător al unui POS de la Alpha Bank Romania poate accepta imediat tranzacţii sigure şi convenabile de la posesorii de carduri UnionPay”, spune Cristian Dragoş, Vicepreşedinte Executiv Aria Retail, Alpha Bank Romania.

    Cu peste 8 miliarde de carduri emise în total în 61 de ţări şi regiuni din întreaga lume, UnionPay deserveşte acum cea mai mare bază de deţinători de carduri. În prezent, 15 din cele 17 ţări şi regiuni din Europa Centrală şi de Est acceptă cardurile UnionPay.

  • Un nou dezastru financiar pândeşte Regatul Unit: Lipsa unui acord comercial cu Uniunea Europeană poate depăşi pandemia de coronavirus în ceea ce priveşte impactul asupra economiei britanice

    Dacă Marea Britanie nu va reuşi să încheie un acord comercial cu Uniunea Europeană, impactul ar putea fi mai costisitor decât criza generată de coronavirus, avertizează economiştii Goldman Sachs – una dintre cele mai mari instituţii financiare din SUA, potrivit CNBC.

    Mai exact, banca a declarat că Regatul Unit se poate confrunta cu un scenariu de „două sau de trei ori mai prost” decât „cea mai gravă pandemie din istoria postbelică”.

    Industriile lovite în plin de coronavirus – activităţile recreaţionale, industria alimentară şi a băuturilor şi business-urile wholesale – sunt diferite de sectoarele afectate de părăsirea Uniunii Europene, printre care se numără textilele, produsele chimice şi business-urile cu echipamente electronice.

    „Mă tem că performanţa economică a Marii Britanii se va înrăutăţi în anul următor”, spune Anatole Kaletsky – fondatorul firmei de cercetare financiară Gavekal Research.

    Economia britanică – a doua la nivel european – a crescut cu 6,6% în iulie, a treia lună consecutivă de creşteri, însă rămâne departe de nivelurile de dinainte de criză, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică de săptămâna trecută. În aprilie, PIB-ul britanic a suferit un declin de 20%.

    Vineri, 11 septembrie, Marea Britanie şi Japonia au încehiat un acord de principiu pentru un pact comercial post-Brexit.

  • Moment istoric: Marea Britanie încheie un acord comercial post-Brexit cu Japonia, cel mai mare de până acum

    Marea Britanie şi Japonia au încheiat vineri un acord de principiu pentru un pact comercial post-Brexit, reprezentând cel mai mare astfel de acord încheiat de britanici până acum, potrivit CNBC.

    Anunţul a fost lăudat de Marea Britanie drept „un moment istoric” şi vine într-un moment tensionat în care Londra încearcă să îşi stabilească astfel de acorduri cu principalii parteneri comerciali din Uniunea Europeană.

    Departamentul de Comerţ din Marea Britanie a transmis că businessurile britanice vor beneficia de tarife zero pentru 99% din exporturile ţării către Japonia. Acelaşi Departament a mai sugerat că acest acord va spori comerţul dintre cele două ţări cu circa 19,5 miliarde dolari.

    Totuşi, finalizarea acordului va necesita votul parlamentarilor din ambele ţări şi ar trebui să intre în vigoare la finalul anului.

    „Este un moment istoric pentru Marea Britanie şi pentru Japonia, întrucât marcăm cel mai mare acord comercial post-Brexit de până acum. (…) Strategic, acest acord este un pas important către parteneriatul Trans-Pacific şi plasează Marea Britanie în centrul unei reţele de acorduri moderne de comerţ liber cu prieteni şi aliaţi”, a declarat Liz Truss, secretarul pentru comerţ internaţional din Marea Britanie.

    Premierul britanic Boris Johnson declara anterior în acest an că Marea Britanie ar putea deveni „Superman” în comerţul global, după ce va încheia acorduri comerciale lucrative în urma despărţirii de Uniunea Europeană în luna ianuarie.

    Deşi acesta este un acord important semnat între două dintre cele mai mari economii ale lumii, mai mulţi critici ai guvernului Boris Johnson susţin că planul său de a încheia acorduri comerciale nu va reuşi să suplinească nivelul exporturilor pierdute către spaţiul UE.

  • Gigantul francez LVMH, cu branduri precum Louis Vuitton şi Dior, renunţă la acordul de 16,2 miliarde de dolari cu producătorul american de bijuterii Tiffany

    LVMH, companie care deţine branduri precum Louis Vuitton, Moët, Hennessy şi Givenchy, a renunţat la achiziţia în valoare de 16,2 miliarde de dolari a producătorului american de bijuterii Tiffany, conform CNBC.

    Gigantul francez a declarat că acordul semnat în noiembrie 2019 implică un termen limită ce expiră pe 20 noiembrie 2020. Însă Tiffany a solicitat extinderea termenului până pe 31 decembrie, iar ministrul francez de externe a sugerat data de 6 ianuarie 2021 având în vedere taxele impuse de Statele Unite asupra bunurilor din Franţa.

    The Wall Street Journal scrie că lanţul de bijuterii a intentat un proces în statul american Delaware în ideea de a forţa încheierea acordului, declarând că cerinţele guvernului francez nu au niciun fundament legal.

    Pandemia de coronavirus a lovit puternic sectorul produselor de lux, vânzările din magazinele Tiffany scăzând cu 44%, fapt ce a generat tot mai multe dubii în ceea ce priveşte acordul cu LVMH. Investitorii cred că firma franceză a oferit o sumă mult prea mare, iar CEO-ul LVMH – Bernard Arnault – intenţiona să scadă preţul de achiziţionare a producătorului de bijuterii.

     

  • Soarta nefericită a unei dinastii care a fost cândva un simbol al antreprenoriatului. Cum a reuşit un partid politic să îi facă să cedeze statului compania pe care o deţineau

    Soarta familiei Benetton, cândva simbol al antreprenoriatului italian, a luat o direcţie nefericită după ce prăbuşirea unui pod de autostradă din Genova în 2018 i-a adus imperiul infrastructurii în colimatorul guvernului populist de la Roma, scrie Politico.

    De atunci, bogata dinastie – care a ajuns la faima mondială producând pulovere colorate şi campanii publicitare provocatoare în anii 1990 – a devenit subiectul unor dezbateri politice prelungite, problema dacă să fie revocată sau nu profitabila concesiune pentru autostrăzi acordată companiei divizând în profunzime guvernul.

    Între timp, profitând de relaxarea normelor UE privind cheltuielile bugetare pe fondul crizei provocate de padnemia de COVID-19, guvernul i-a forţat pe Benettoni să accepte o înţelegere prin care aceştia cedează statului controlul afacerii lor cu autostrăzi.

    Pentru Mişcarea 5Stele, o formaţiune politică antisistem care guvernează într-o coaliţie cu Partidul Democrat de centru-stânga, aceasta este o şansă să ataşeze rezultate tangibile retoricii sale anti-elită. Mişcarea şi-a pierdut jumătate din alegători de la venirea la putere în 2018, conform unui sondaj de opinie realizat de Politico.

    Dar jocul de putere a crescut tensiunile în coaliţia de guvernare, unii critici acuzând guvernul că a încheiat un acord favorabil companiei şi că riscă să afecteze încrederea pieţei în sistemul juridic al Italiei. Guvernul s-a comportat ca un regim sud-american, spune Andrea Colli, profesor de istoria companiilor la Universitatea Bocconi din Milano şi autor al unei cărţi despre familia Benetton. „Este probabil prima dată în istorie când un guvern italian a naţionalizat de facto o afacere prin utilizarea ameninţărilor pentru a forţa o companie privată să cedeze un activ.“

    Când podul Morandi s-a prăbuşit în urmă cu doi ani, ucigând 43 de oameni, cei de la Mişcarea 5Stele au dat imediat vina pe grupul Benetton, care operează aproximativ jumătate din reţeaua de autostrăzi din Italia printr-o participaţie care oferă controlul asupra gigantului de infrastructură Atlantia.

    Potrivit Mişcării 5Stele, divizia de autostrăzi a Atlantia, Autostrade per l’Italia (Autostrăzi pentru Italia), a primit cadou oferte îndulcite de la guvernele anterioare. Înainte de începerea oricărei investigaţii, guvernul a identificat o horă de ţapi ispăşitori convenabili – afaceri mari, vechea clasă politică şi familia miliardarului Benetton – şi a ameninţat în mod repetat cu revocarea contractului. Însă aproape doi ani dosarul a părut prea complex şi costisitor pentru a fi rezolvat rapid.

    Acum, guvernul, văzut stropit din belşug cu finanţarea de la UE din planul de recuperare economică din criza provocată de pandemia de Covid-19, s-a pregătit să ia înapoi un activ profitabil al statului şi să obţină punctele politice atât de necesare, ordonând Benettonilor la începutul acestei luni să îşi vândă pachetul de acţiuni la divizia de autostrăzi şi să cedeze controlul către banca de stat Cassa Depositi e Prestiti (CDP) şi investitorilor aliaţi.

    „Compania a fost ameninţată cu o armă lipită de cap“, au descris situaţia persoane apropiate familiei Benetton. „Dacă nu erau de acord cu cerinţele guvernului, contractul ar fi fost revocat, provocând incapacitatea de plată.”
    În joc erau 7.000 de locuri de muncă şi ruina financiară a investitorilor instituţionali şi mici, precum şi a creditorilor şi băncilor cărora compania le datora suma cu potenţial destabilizator de 10 miliarde de euro.

    Cei de la 5Stele au făcut presiuni pentru anularea completă a contractului, dar au revendicat victoria oricum, publicând o postare pe blogul lor cu titlul „La revedere Benetton”.

    „În sfârşit, ne-am eliberat de Benettoni, cred că este o mare victorie pe toate fronturile”, a declarat pentru o agenţie locală de ştiri subsecretarul de transport Giancarlo Cancelleri, de la 5Stele. „Am demonstrat că în Italia cu acest guvern, cei care fac rău sunt pedepsiţi.”

    Dar nu toată lumea este convinsă că decizia a fost un câştig pentru stat. Fostul premier Matteo Renzi, care conduce acum partidul Italia Viva  şi susţine coaliţia de guvernare, a sugerat că acordul a fost mai benefic pentru Benettoni. „Era evident, de la început, că nu va exista nicio revocare, ci doar  o înţelegere cu Benettonii”, a scris Renzi într-o informare pentru public. „În loc să fie dată afară, compania este plătită.”

    Un insider de la Atlantia a recunoscut că acesta „nu este cel mai rău scenariu” de care se temeau – o anulare imediată a concesiunii. Investiţia venită de la banca de stat CDP alături de prezenţa investitorilor internaţionali „ar putea fi pozitivă” pentru companie, la fel ca în cazul altor scindări provocate de stat, cum ar fi gigantul din apărare Finmeccanica, acum Leonardo, şi compania energetică Enel.

    Decizia extrem de politizată a provocat, de asemenea, nelinişte în rândul investitorilor internaţionali ai companiei, printre care se numără asigurătorul german Allianz şi Silk Road, fondul de stat al Chinei. Interesul cancelarului german Angela Merkel pentru decizie a adăugat presiuni suplimentare după ce aceasta a declarat reporterilor, în urma unei întâlniri cu premierul italian Giuseppe Conte, că este „foarte curioasă” să afle deznodământul. Merkel a tras sforile în Europa pentru crearea planului de recuperare economică al cărui principal beneficiar va fi Italia.

    Un mare fond de hedging, TCI Fund Management, a acuzat recent guvernul de însuşirea ilegală a unei companii private şi a lansat proceduri de infringement împotriva Italiei cu Comisia Europeană pentru încălcarea principiilor cheie, inclusiv stabilitatea juridică şi imparţialitatea.

    Într-un astfel de mediu de afaceri „instabil şi imprevizibil”, investitorii nu vor mai avea încredere că Italia este un stat de drept”, se arată în plângere.

    TCI a cerut o soluţie alternativă – o licitaţie cu mai mulţi concurenţi sau ca firma să fie listată astfel încât Atlantia să îşi poată vinde pachetul de acţiuni la divizia de autostrăzi către banca CDP la un preţ „corect”.

    Războiul a reaprins o dezbatere cu privire la nivelul de responsabilitate al Benettonilor pentru dezastrul provocat de prăbuşirea podului – şi despre cine va beneficia de pedepsirea lor. Familia a fost atrasă în afaceri cu în 1999 după ce activitatea lor principală de retail a încetinit. Italia se pregătea să intre în zona euro, iar guvernul trebuia să reducă datoria publică privatizând unele dintre cele câteva sute de companii de stat italiene. Roma căuta o companie italiană cu umeri largi care să facă posibile investiţii pe termen lung.

    Afacerea cu autostrăzi s-a dovedit a fi o gâscă cu ouă de aur. Concesiunea a fost extinsă pentru a o face mai atractivă, iar contractele favorabile au însemnat că tarifele creşteau automat în fiecare an. Autostrăzile italiene sunt acum cele mai scumpe din Europa, deşi, probabil, datoria făcută pentru a construi reţeaua în anii ’60 şi ’70 a fost achitată de mult timp de către utilizatori.

    Un raport al autorităţii naţionale anticorupţie publicat la începutul acestei luni a acuzat compania că nu a investit suficient pentru verificări de întreţinere şi siguranţă.

    Concesiunile de autostrăzi sunt un fel de oligopol unde un număr mic de „aristocraţi ai asfaltului” sunt capabili să domine piaţa şi să-şi impună voinţa asupra statului, a raportat către Comisia pentru lucrări publice din Senat Francesco Merloni, preşedintele Fundaţiei Aristide Merloni şi un fost ministru al lucrărilor publice.
    Doar 440.000 de euro – sau 33.000 de euro pe an – au fost cheltuiţi pentru întreţinerea podului Morandi între 1994 şi accidentul din 2018, deşi o renovare de 20 de milioane de euro era programată să înceapă la câteva săptămâni după prăbuşire. Managerii, conform raportului, au cheltuit doar 2,2% din totalul investiţiilor pe 7.317 viaducte, tuneluri şi poduri. Atlantia contestă constatările.

    Persoana apropiată familiei Benetton a subliniat că ministerul transporturilor a aprobat planul de întreţinere programat şi a spus că familia a fost persecutată pe nedrept din motive politice.

    Având în vedere că compania este condusă de o echipă profesionistă, vina a fost personală pe nedrept, a spus sursa respectivă. „Benettonii au fost identificaţi imediat ca ţapi ispăşitori, persecutaţi, nu au dreptul să vorbească nici de a exista.“ O mare parte din echipa de conducere de la Atlantia – inclusiv CEO-ul Giovanni Castellucci – a fost înlocuită după prăbuşirea podului în 2018. Insiderul de la Atlantia a spus că s-a schimbat complet cultura companiei. Evaluarea riscurilor şi inspecţiile, care erau făcute anterior de o companie internă, sunt acum efectuate de o parte terţă independentă.

    Însă, ca urmare a inspecţiilor mai stricte, multe viaducte şi tuneluri îmbătrânite au fost reclasificate ca având un risc mare de prăbuşire. Două poduri rutiere din Italia, inclusiv un viaduct de autostradă, s-au prăbuşit după colapsul podului Morandi.

    Deocamdată, cu investigaţia penală sub diferite acuzaţii asupra foştilor manageri şi tehnicieni angajaţi de Atlantia – inclusiv numeroase acuzaţii de ucidere din culpă şi de falsificare de documente – la ani distanţă de orice concluzii finale, lupta pare să rămână extrem de politică.

    Pentru a placa detractorii, guvernul va trebui să se asigure că investiţiile în infrastructură atât de necesare nu sunt descurajate şi să garanteze că statul de drept exista, şi este considerat, a fi menţinut. Anularea contractului ar fi fost o pedeapsă pentru toată lumea, dar cei de la 5Stele vor fi acum îngrijoraţi de faptul că aşa-numita lor victorie asupra Benettonilor, dărâmarea un imperiu, le-ar putea scăpa din mână.

    În locul podului prăbuşit a fost construit unul nou, numit Genoa San Giorgio, în mai puţin de doi ani. Construcţia a fost inaugurată la începutul acestei luni, muncitorii lucrând chiar şi în timpul carantinei pentru ca podul să poată fi deschis la timp. Genoa San Giorgio a devenit rapid mândria oraşului şi a întregii Italii, demonstrând că italienii pot construi ceva grandios. „Este un simbol al noii Italii, care-şi revine”, a spus premierul Conte. Inaugurarea s-a făcut cu mult fast, însă rudele victimelor dezastrului din 2018 au refuzat să participe la ceremonie, preferând să celebreze, în schimb, împlinirea a doi ani de la prăbuşire.

  • Preşedintele Donald Trump anunţă: Statele Unite au încheiat un acord cu gigantul farmaceutic Moderna pentru 100 de milioane de doze de vaccin anticoronavirus

    Preşedintele american Donald Trump anunţă că guvernul Statelor Unite a încheiat un acord cu gigantul farmaceutic Moderna pentru 100 de milioane de doze de vaccin anticoronavirus, care se află în prezent în fazele finale ale studiilor clinice, scrie CNBC.

    Moderna a declarat că acordul valorează 1,53 de miliarde de dolari şi include o opţiune de cumpărare a încă 400 de milioane de doze. Statele Unite au investit până acum 955 de milioane de dolari în vaccinul dezvoltat de Moderna, numit mRNA-1273, investiţiile totale ajungând astfel la 2,48 miliarde de dolari.

    Compania a anunţat că rezultatele testelor clinice pot fi gata la începutul lunii octombrie. Guvernul federal al SUA a mai încheiat o serie asemănătoare de parteneriate cu alţi giganţi ai industriei farma, precum Pfizer şi Johnson and Johnson.

    Statele Unite au înregistrat până acum 5,3 milioane de cazuri cu coronavirus, aproape 168.000 de decese şi au efectuat circa 67 de milioane de teste.

     

  • Michel Barnier negociatorul-şef al UE avertizează firmele europene: Acceleraţi pregătirile pentru scenariul unui Brexit fără acord

    Negociatorul-şef al Uniunii Europene pentru relaţiile viitoare cu Marea Britanie a avertizat companiile europene să-şi accelereze pregătirile pentru un scenariu de Brexit fără acord, relatează Euractiv.

    Odată cu încheierea ultimei runde de negocieri în Londra săptămâna trecută, Michel Barnier a declarat că discuţiile confirmă faptul că există în continuare divergenţe semnificative între Uniunea Europeană şi Marea Britanie.

  • Angela Merkel, cancelarul Germaniei: UE trebuie să se pregătească de scenariul încheierii fără acord a tranziţiei post-Brexit

    Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru scenariul încheierii fără niciun acord a tranziţiei post-Brexit, afirmă Angela Merkel, cancelarul Germaniei, ţară care a preluat miercuri Preşedinţia semestrială a Consiliului UE.

    “Progresele în negocieri sunt foarte limitate. Eu voi continua să insist pentru o soluţie bună. Dar Uniunea Europeană şi Germania trebuie să se pregătească pentru situaţia în care nu se va ajunge la niciun acord”, a declarat miercuri Angela Merkel, potrivit site-ului Politico.eu.

    Guvernul Boris Johnson a transmis Uniunii Europene în iunie că se opune prelungirii perioadei de tranziţie post-Brexit, amplificând riscurile unui blocaj în relaţiile bilaterale după 1 ianuarie 2021.

    Uniunea Europeană şi Marea Britanie au anunţat în ultimele luni că nu au înregistrat progrese majore în noua sesiune de negocieri pe tema relaţiilor post-Brexit.

    Marea Britanie s-a retras din Uniunea Europeană pe 1 februarie. În perioada de tranziţie post-Brexit, care durează până pe 31 decembrie 2020, Marea Britanie va continua să aplice reglementările Uniunii Europene. Premierul Boris Johnson speră că va finaliza până pe 31 decembrie 2020 negocierile privind viitoarele relaţii bilaterale. Liderii UE i-au transmis în mod repetat că timpul este foarte scurt. Bruxellesul a avertizat Guvernul de la Londra că va trebui să respecte standardele sociale, de muncă şi de protecţie a mediului pentru a obţine un acord de liber-schimb cu Uniunea Europeană.

    Downing Street susţine că vrea condiţii similare cu cele acordate de Uniunea Europeană Canadei, Coreei de Sud şi Japoniei, dar oficiali UE au atras atenţia că situaţia este diferită la nivelul standardelor, în contextul proximităţii geografice dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie.