BusinessMagazin

Tag: absolventi

  • EVALUAREA NAŢIONALĂ 2017. Ce trebuiau să scrie elevii de clasa a VIII-a la proba de Limba şi Literatura Română

    Absolvenţii de clasa a VIII-a care au susţinut, luni, proba la limba română, în cadrul evaluării naţionale, au avut de demonstrat apartenenţa la genul liric a poezie “Ploaia” de Magda Isanos şi de scris o compunere în care să prezinte o întâmplare dintr-o competiţie sportivă.
     
    EVALUAREA NAŢIONALĂ 2017. Ei au avut de rezolvat două subiecte, primul cu cerinţe legate de un fragment din poezia “Ploaia” de Magda Isanos, printre care şi redactarea unei compuneri în care să se motiveze apartenenţa la gen liric a operei. La al doilea subiect, elevii au primit un text extras dintr-o revistă, pe margina căruia au avut de răspuns la mai multe întrebări, dar şi de scris o naraţiune de 150-300 de cuvinte în care să se prezinte o întâmplarea reală sau imaginară din timpul unei competiţii sportive.
     
    ‘”Am avut mari emoţii, nu mă aşteptam să pice tot genul liric, mai ales că a picat şi anul trecut. Mă aştept să iau un 10 şi sper să iau 10 şi la matematică. Pentru admiterea la liceu, mă avantaja dacă era mai mare procentajul mediei claselor V-VIII, însă dacă mă concentrez în examen şi obţin 10, nu cred că mă va dezavantaja”, a spus Irina, eleva a unei şcoli din Bucureşti.
     

  • Sfaturile omului care a trăit timp de doi ani fără să cheltuiască vreun ban

    Mark Boyle, un tânăr de 34 de ani, absolvent al unei facultăţi de afaceri şi economie, posesor al unei slujbe bune, la o companie care produce mâncare organică, a decis în 2008 să trăiască timp de doi ani fără bani.

    El s-a mutat într-o rulotă donată şi a început să trăiască din mâncarea pe care şi-o producea singur, gătită la o plită încălzită cu lemne. Electricitatea era produsă de un panou solar cumpărat cu câteva sute de euro înainte de începerea experimentului.

    Mark admite că, la început, lumea îl privea amuzată. “Am fost foarte criticat. Când te împotriveşti culturii banilor nu te împotriveşti doar unor monede sau bancnote, ci unei întregi perspective asupra lumii”, a spus el.

    Cititi mai multe pe www.realitatea.ro

  • Povestea tânarului care a renunţat la biserică pentru a face prăjituri. La doar 24 de ani este unul dintre cei mai buni cofetari din România

    „Îmi era dor de casă şi i-am rugat să mă lase să mai fac o prăjitură. Eu sunt familist şi am făcut prăjitura krantz, care îmi plăcea foarte mult”, povesteşte Flavian Dobre despre momentul hotărâtor, care avea să-i schimbe destinul. Era 2012 şi el avea o bursă, în istoria religiilor, în Norvegia, fiind student la teologie. „Un francez, bucătar, mi-a spus: tu ai talent mare, trebuie să te duci să studiezi, că tu faci prăjituri suuuuper. M-a luat valul. M-am întors acasă şi i-am spus tatălui meu: «Eu nu mai vreau să fac nicio facultate, vreau să mă fac cofetar»”.

    Reacţia tatălui său a inclus deopotrivă uluirea şi refuzul; a încercat să îl convingă că menirea lui era legată de cariera de preot. „Dar nu am mai rezistat şi am plecat în Franţa, la Lenôtre École, cea mai mare şcoală de cofetari din lume, pe care am absolvit-o în nouă luni. Este un fel de universitate, e foarte greu să intri.” Pentru admitere, orice candidat trebuie să ducă un produs şi există un interviu de selecţie, iar candidatul trebuie să convingă evaluatorii că merită să fie primit. „Au văzut patosul meu, la 18 ani, cred că asta i-a convins”. Studiile de la această şcoală pot fi absolvite într-un interval cuprins între şapte luni şi doi ani şi jumătate; lui Flavian Dobre i-au fost de-ajuns nouă luni, „atât de îndârjit am fost să fac acest lucru”.

    Întors în ţară, a deschis prima cofetărie la Buftea, cu o investiţie de 40-50.000 de euro, în 2012. Însă la inaugurare a fost dezamăgit, „pentru că eu făceam prăjituri la nivel hi-tech, nu-mi plac prostioarele”. Când a deschis cofetăria, povesteşte el, era coadă pe trei rânduri, a intrat toată lumea, s-au uitat cu toţii în vitrină şi au întrebat: „«Dar prăjituri nu aveţi?» A fost un şoc pentru mine. «N-ai amandină, savarină, diplomat, ecler». A trebuit să cobor ştacheta şi să fac prăjiturile pe care le mănâncă ei.”Apoi a plecat în Italia, la Academia de Design de Arte Culinare, pentru specializarea deserturi. Nu s-a oprit, ci s-a dus, iar, în Franţa, pentru alte cursuri de specializare, şi dă ca exemplu lecţiile despre torturi şi monoporţii. „Făceam module, pentru a mă specializa şi mai mult, iar apoi am hotărât să particip la concursuri. Pe vremea aceea, în timpul zilei aveam lecţii practice, iar de la 12 noaptea la 3 studiam”, povesteşte tânărul antreprenor despre intensitatea perioadei de studii.

    La primul concurs la care a participat – Gastropan, la Braşov – a primit locul trei, şi spune acum că a fost foarte supărat. „Am avut cel mai scump tort de până atunci, un tort cu aur lichid“. În următorul an, în 2015, „am participat la toate categoriile şi am câştigat pentru fiecare locul întâi: cel mai bun cofetar din ţară, cea mai bună cofetărie, aşa că a trebuit să reprezint România la concursul internaţional de cofetărie, individual, la IBA, în München”. Îşi dorea să ia măcar o menţiune, fiind înscris la trei categorii de concurs; una dintre ele a fost ratată, pentru că pe drum spre München i s-a spart statuia de ciocolată pregătită, aşa că a rămas înscris la concursurile de torturi şi gust. Când a venit momentul premierii, se aştepta să audă că au câştigat francezii sau belgienii. „Strigau menţiunile şi mă gândeam: «N-am luat nici măcar o menţiune!» A strigat locul trei, apoi când au anunţat «Medalia de argint pentru România – Flavian Dobre», am leşinat. Franţa a luat locul 1. Am luat premiul, iar a doua zi era premierea pentru categoria de gust. Deja eram înfumurat.”

    Tânărul a primit trofeul concursului la categoria decor, iar apoi lucrurile au început să se desfăşoare cu o viteză mai mare: „Deschisesem deja şi a doua cofetărie, în cartierul rezidenţial din Chitila, Rezidens. Apoi am deschis fabrica de prăjituri congelate, în Buftea, cu 70.000 de euro. Deja aveam experienţă şi nu am mai cumpărat utilaje noi, am făcut cea mai mare greşeală cumpărând utilaje noi”, susţine tânărul antreprenor. Şi explică: pierderea la utilaj este foarte mare, pentru că un cuptor cumpărat azi cu 20.000 de euro nu mai valorează mâine decât 7-8.000 de euro.

    „Cu această experienţă şi ajutorul unor prieteni am reuşit să cumpăr o cameră frigorifică şi tot ce mai aveam nevoie.” Acum, în fabrică sunt produse toate prăjiturile, care apoi sunt congelate şi transportate la cofetării sau evenimente; „este o tehnică foarte nouă, nu ştiu dacă o folosesc măcar 2% dintre cofetăriile din România”, susţine Flavian Dobre. Tot el detaliază: produsul intră pe o bandă, într-un tunel, se congelează în decurs de 7 minute, la -40 de grade, ceea ce permite păstrarea prospeţimii produsului. Gustul şi calitatea se regăsesc în lichidul produsului, care nu se mai pierde; în plus, mor toţi microbii şi produsul se păstrează proaspăt şi tânăr tot timpul. Congelarea este făcută în şoc, iar particulele de apă nu îngheaţă, doar amorţesc. Particulele de apă au viaţă, au microorganisme. Prin congelarea treptată, un produs ajunge la -18 grade Celsius în opt ore, iar în acest timp particula moare, explică tânărul cofetar. „Cu tehnologia pe care o folosim noi, prăjitura se decongelează în cinci minute, arată impecabil şi poate fi mâncată imediat.”

    „La începutul lunii februarie, tânărul antreprenor a deschis a treia cofetărie, în Pipera.

    Până în martie anul trecut aveam doar cofetărie, fără patiserie şi brutărie. În mai am intrat şi în domeniul gelateriei artizanale. Luăm de pe piaţa românească doar laptele, în rest aducem totul din Italia. Această decizie ne-a mărit traficul.” Zilnic, în spaţiul din Buftea, care nu este un oraş mare şi are nouă cofetării, intră în jur de 150-200 de clienţi care cumpără, estimează Dobre. Valoarea medie a unui bon 35-40 de lei, cumpărătura minimă fiind de circa 15 lei. Costul unui kilogram de tort variază, însă cel mai adesea pentru producţie sunt necesari 40 de lei; la vânzare, preţul unui kilogram de tort ajunge între 70 de lei şi 500 de lei. „Ce are cel de 500 de lei pe kilogram? Începând cu ciocolată de origine, praline crocante, inserţii de fructe naturale obţinute numai din piureuri de fruct, glazuri oglindă, plus decorurile. De multe ori, la o prăjitură costul decorului este mai mare decât compoziţia. De multe ori nu face tortul cât face decorul. Torturile trebuie să arate impecabil, ca o machetă de plastic”, spune Flavian Dobre. Tot el povesteşte că pentru realizarea unui tort sunt necesare între 4 şi 5 ore, cea mai multă muncă fiind la decor, care durează mai mult de o oră.

  • Sfaturile omului care a trăit timp de doi ani fără să cheltuiască vreun ban

    Mark Boyle, un tânăr de 34 de ani, absolvent al unei facultăţi de afaceri şi economie, posesor al unei slujbe bune, la o companie care produce mâncare organică, a decis în 2008 să trăiască timp de doi ani fără bani.

    El s-a mutat într-o rulotă donată şi a început să trăiască din mâncarea pe care şi-o producea singur, gătită la o plită încălzită cu lemne. Electricitatea era produsă de un panou solar cumpărat cu câteva sute de euro înainte de începerea experimentului.

    Mark admite că, la început, lumea îl privea amuzată. “Am fost foarte criticat. Când te împotriveşti culturii banilor nu te împotriveşti doar unor monede sau bancnote, ci unei întregi perspective asupra lumii”, a spus el.

    Cititi mai multe pe www.realitatea.ro

  • AISB -Cele mai căutate universităţi de către absolvenţi sunt cele din Statele Unite, Marea Britanie şi Europa Continentală

    ”Elevii noştri sunt veniţi din toate colţurile lumii, AISB educând elevi din peste 50 de naţionalităţi. Este firesc ca opţiunea lor pentru facultate să se îndrepte către universităţile de renume de peste ocean sau din Europa. Încă de la înscrierea la AISB elevii îşi manifestă dorinţa de a studia peste hotare, la aceste instituţii prestigioase, ei fiind susţinuţi de părinţi în acest demers. Noi ne bucurăm că pregătirea pe care le-o oferim le facilitează acceptarea în aceste instituţii. Şi ne bucurăm, de asemenea, să avem elevi ce studiază acum la facultăţi de renume, pe segmentul artistic”, spune Robert Brindley, director general al Şcolii Americane.

    La fel de numeroase sunt şi înscrierile pentru universităţile din Marea Britanie, acestea fiind foarte numeroase şi din partea elevilor de naţionalitate română (peste 60% dintre români se înscriu la o universitate din Marea Britanie). London School of Economics  & Political Science, Lancaster University, University of Edinburgh sau Birmingham sunt doar câteva din zecile de universităţi la care elevii AISB se înscriu pentru admitere. Ultimele trei sunt printre cele care acceptă cei mai mulţi dintre elevii din România. 

    Trei alte universităţi de renume sunt pe lista preferinţelor absolvenţilor AISB. Este vorba de University of British Columbia din Canada, Ecole Hotelier de Laussane (Elveţia) şi Tilburg University (Olanda).

    ”Le suntem alături elevilor noştri  în procesul de admitere la universităţile din străinătate, si acest lucru este de o importanţă reală în cadrul procesului. Mulţi dintre aceştia sunt acceptaţi cu burse şi ajung să îşi termine studiile universitare printre primii. Multi dintre ei au rezultate deosebite şi în facultate însă ceea ce este şi mai important – şi de altfel directia în care noi îi sfătuim să se îndrepte – este faptul că fac ceea ce le place”, spune Cătălina Gărdescu, director de admitere al Şcolii Americane.

    Rata de admitere la universităţile din străinătate este de peste 90%. Pentru anul 2017, în topul universităţilor la care s-au înscris absolvenţii AISB se numără George Mason University, University of British Columbia şi Teesside University.

    American International School of Bucharest (AISB) este cea mai veche şi mai extinsă şcoală internaţională din Bucureşti, înfiinţată în 1962 de către Ambasada Statelor Unite, şi rezidentă, în prezent, în campusul construit în 2001, pe o suprafaţă de 10 hectare.

     

     

     

     

  • Care este singura carte pe care Bill Gates o recomandă tuturor absolvenţilor de facultate şi în ce domeniu s-ar angaja dacă ar fi din nou tânăr

    Într-o serie de 14 mesaje pe Twitter, miliardarul american vorbeşte despre “impact”, “progres” şi “fericire”.

    Gates a spus că dacă ar putea da un cadou tuturor absolvenţilor de facultate le-ar oferi cartea “The Better Angels of our Nature” de Steven Pinker. Declaraţiile lui Gates au avut un efect pozitiv, cartea ajungând pe locul 1 în topul celor mai bine vândute cărţi de pe Amazon, urcând de pe locul 12,231, conform Quartz

    De asemenea, Gates a spus şi care sunt domeniile de viitor în opinia sa şi în ce domenii ar lucra dacă ar fi din nou tânăr. “Inteligenţa artificială, energia şi biotehnologia sunt cele mai promiţătoare câmpuri unde puteţi avea un impact uriaş”, a scris Gates.

     

  • Se schimbă algoritmul de admitere la LICEU.Ce se întâmplă cu Evaluarea Naţională

    “Media de admitere, pe baza căreia se realizează înscrierea în clasa a IX-a de liceu a absolvenţilor învăţământului gimnazial, se calculează ca medie ponderată între media generală la evaluarea naţională susţinută de absolvenţii clasei a VIII-a, care are o pondere de 80%, şi media generală de absolvire a claselor a V-a – a VIII-a, care are o pondere de 20% în calculul mediei de admitere”, se arată în ordinul de ministru publicat în Monitorul Oficial în luna august 2016.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Andi Dumitrescu, director general la GfK România

    El a pus în anul 1997 bazele primului panel de consumatori din România şi a condus diviziile de consumer tracking şi de cercetare cantitativă ale companiei vreme de şapte ani.

    Andi Dumitrescu este absolvent al Institutului Politehnic din Iaşi şi al Programului ASEBUSS de Executive MBA coordonat de şcoala de Afaceri a Universităţii Washington în colaborare cu şcoala Postuniversitară de Afaceri Româno-Americană.

    Este, de asemenea, membru în consiliul Asociaţiei Romanian Business Leaders.

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Gabriela Matei, general manager Microsoft România

    Din ianuarie 2014, Gabriela Matei a condus operaţiunile Microsoft România pentru segmentul firmelor mici şi mijlocii, precum şi ecosistemul de parteneri prin care Microsoft îşi valorifică oferta pe piaţa locală, înglobând în prezent peste 1.700 de parteneri activi.

    Între anii 2012 şi 2014, în calitate de cloud director, a pus la punct şi a implementat strategia de cloud a Microsoft România, influenţând pozitiv atât rezultatele companiei, cât şi impactul tehnologiei în piaţa locală.

    Gabriela Matei este absolventă a Universităţii Politehnice din Bucureşti şi, înainte de a se alătura Microsoft, a lucrat pentru Vodafone România peste 15 ani, unde a avansat până la funcţia de chief commercial officer, Enterprise unit, fiind membru al boardului Vodafone România.

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Gabriela Matei, general manager Microsoft România

    Din ianuarie 2014, Gabriela Matei a condus operaţiunile Microsoft România pentru segmentul firmelor mici şi mijlocii, precum şi ecosistemul de parteneri prin care Microsoft îşi valorifică oferta pe piaţa locală, înglobând în prezent peste 1.700 de parteneri activi.

    Între anii 2012 şi 2014, în calitate de cloud director, a pus la punct şi a implementat strategia de cloud a Microsoft România, influenţând pozitiv atât rezultatele companiei, cât şi impactul tehnologiei în piaţa locală.

    Gabriela Matei este absolventă a Universităţii Politehnice din Bucureşti şi, înainte de a se alătura Microsoft, a lucrat pentru Vodafone România peste 15 ani, unde a avansat până la funcţia de chief commercial officer, Enterprise unit, fiind membru al boardului Vodafone România.