BusinessMagazin

Tag: trecut

  • Retailerul danez de mobilier JYSK vrea să ajungă la 100 de magazine în România

     “Ne aşteptăm să vedem o îmbunătăţire a cifrei de afaceri pentru anul financiar 2013/14, deoarece tendinţa de uşoară creştere economică pare să continue şi în România. Încrederea consumatorilor continuă, însă, să rămână la un nivel scăzut în majoritatea ţărilor în care JYSK Group operează, îmbunătăţirea semnificativă a indicatorilor macro-economici fiind foarte puţin probabilă”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Alexandru Bratu, country manager JYSK România şi Bulgaria.

    El a afirmat că afacerile JYSK România au înregistrat un uşor avans anul trecut, fără să ofere însă detalii. Potrivit datelor remise Ministerului Finanţelor, JYSK România a raportat un rulaj de 65,5 milioane lei în 2011, pentru 2012 datele nefiind însă publicate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vodafone România a obţinut venituri din servicii de 177,1 milioane euro în perioada octombrie-decembrie

     În primele şase luni ale anului fiscal, perioada aprilie-septembrie, Vodafone a înregistrat venituri din servicii de 352,9 milioane euro, în scădere cu 3,6%, în bază organică, faţă de perioada corespunzătoare a anului anterior.

    Comparaţia în bază organică reflectă evoluţia comparabilă, atât din privinţa impactului fuziunilor şi achiziţiilor, cât şi a efectului de curs valutar.

    Compania avea în România la sfârşitul anului trecut 8,315 milioane de clienţi, faţă de 8,122 milioane de clienţi la finele anului 2012 şi 8,183 milioane de clienţi la finele lunii septembrie.

    Din totalul clienţilor, 59,9% sunt utilizatori de cartele preplătite, iar restul clienţi pe bază de abonament, se arată într-un comunicat al Vodafone România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Panasonic înregistrează cea mai mare creştere a profitului din ultimii patruzeci de ani

    Venitul net al companiei a fost de 730 milioane dolari în condiţiile în care analiştii estimaseră suma la 440 milioane dolari. Aflat în cel de-al doilea an al mandatului său, Preşedintele Kazuhiro Tsuga a început orientarea către produse destinate caselor şi maşinilor pentru a accelera revenirea companiei, după ce gigantul japonez a înregistrat ani consecutivi cu pierderi.

    Atât unitatea de producţie pentru baterii (furnizate către companii auto precum Toyota) cât şi cea pentru aparatură audio-video au trecut pe profit, iar conducerea Panasonic a anunţat că va continua restructurările , respectând planul de a elimina diviziile neprofitabile până în martie 2016.

  • Preşedintele Google a primit un bonus de 106 milioane dolari pentru anul trecut

     Cele 6 milioane de dolari în cash vor fi plătite în luna februarie şi reprezintă “recunoaşteorea contribuţiilor sale la performanţele Google din anul fiscal 2013”, potrivit documentelor transmise de companie Comisiei pentru valori mobiliare din SUA, citate de Wall Street Journal.

    Pachetul de acţiuni în valoare de 100 milioane de dolari va fi acordat miercuri, iar titlurile nu sunt tranzacţionabile până în luna mai a anului 2015.

    În anul 2012, compensaţia totală a lui Schmidt la Google a totalizat 7,6 milioane de dolari, după ce a primit în 2011, odată cu preluarea poziţiei de preşedinte executiv al consiliului de administraţie, un bonus în acţiuni de 100 milioane de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Millennium Bank şi-a redus anul trecut pierderile la 5,9 milioane euro, de la 24 milioane euro în 2012

     Venitul bancar al Millennium în România a urcat anul trecut cu 14%, de la 24,2 milioane euro la 27,7 milioane euro (122,2 milioane lei), datorită majorării cu 21% a venitului net din dobânzi şi cu 11% a încasărilor din comisioane, potrivit datelor anunţate marţi de grupul portughez şi subsidiara din România.

    Cheltuielile operaţionale au fost reduse cu 17%, de la 34,4 milioane euro la 28,7 milioane euro (126,6 milioane lei), datorită măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei în contextul menţinerii numărului de sucursale şi reducerii numărului de angajaţi.

    Numărul angajaţilor băncii din România a scăzut cu 77 anul trecut, de la 639 la 562, în timp ce numărul de sucursale a fost menţinut la 65, potrivit raportului Millennium bcp.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai mare bancă elveţiană a revenit pe profit anul trecut şi majorează bonusurile cu 28%

     UBS a majorat bonusurile aferente anului trecut la 3,2 miliarde franci elveţieni (2,6 miliarde euro), de la 2,5 miliarde franci pentru 2012, potrivit unui comunicat publicat marţi de bancă. O parte din bonusuri vor fi eşalonate pe termen mai lung şi condiţionate de performanţele viitoare ale grupului, transmite Bloomberg.

    În 2012, bonusurile au fost reduse cu 7%, fiind afectate în special divizia de investiţii, unele departamente corporate şi consiliul de administraţie.

    UBS a înregistrat anul trecut un profit net de 3,17 miliarde franci, faţă de o pierdere de 2,48 miliarde franci în 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sosirile în unităţi turistice au crescut anul trecut cu 3,5%

     Astfel, sosirile au totalizat 7,91 milioane, iar înnoptările 19,3 milioane.

    Sosirile turiştilor români au reprezentat 78,3% din total, pondere apropiată de cea din 2012.

    “În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (80,5% din total turişti străini), iar din aceştia 85,7% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene”, arată INS, într-un comunicat.

    Din totalul turiştilor străini, de 1,71 milioane, cei mai mulţi au provenit din Germania (228.592), Italia (181.894) şi Franţa (118.649).

    Sosirile în hoteluri au deţinut o pondere de 74,7% din totalul sosirilor în structurile de cazare. Faţă de anul anul 2012, sosirile în hoteluri sunt în creştere cu 2,4%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eşec pe toată linia pentru Finanţe şi ANAF în strângerea veniturilor din taxe şi contribuţii sociale pe anul trecut

    Însă faţă de ceea ce şi-a propus guvernul la indicatorul care sintetizează performanţa strângerii de bani la buget, şi anume ponderea în PIB a veniturilor bugetare, execuţia pe 2013 arată un nivel al veniturilor de 32% din PIB faţă de programul iniţial de 33,6% din PIB. 

    În mod normal, acum ar trebui să urmeze o conferinţă a premierului Ponta în care să explice ce a făcut faţă de ceea ce şi-a asumat în „Bugetul cetăţeanului“ şi de ce România a pierdut 2,3 miliarde de euro (1,6% din PIB) la buget pentru că nu a reuşit să strângă banii în măsura în care a crescut economia. De ce din banii noştri s-au pierdut 2,3 miliarde de euro?

    Pentru că 2013 a fost un an paradoxal: creşterea economică a fost de două ori mai mare decât cea bugetată iniţial (adică aproape 3% faţă de 1,6% în proiectul de buget), dar guvenul a trebuit să ajusteze în jos veniturile bugetare şi implicit cheltuielile pentru că nu a reuşit să strângă bani la buget, aşa cum îşi asumase. Dar situaţia este atât de gravă încât nu numai că ponderea veniturilor la buget a scăzut în PIB pentru că PIB-ul „a alergat“ cu o viteză mai mare decât veniturile, ci pur şi simplu veniturile la buget au fost mai mici faţă de ceea ce şi-a propus guvernul şi în valoare absolută.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Producţia de componente în ţară şi exportul, ţintele Atelierelor Pegas în 2014

    “Am deschis discuţii avansate pentru internalizarea a cât mai multe componente din producţie în România şi suntem în stransă legătura cu un proiect de investiţie care urmeaza să dea drumul la prima facilitate de producţie de componente şi accesorii pentru biciclete şi echipament sportiv din ţara noastră în următorii trei ani.” a declarat Andrei Botescu, fondatorul Atelierelor Pegas, compania care a readus Pegas pe piaţa autohtonă. Investiţia despre care vorbeşte Botescu se ridică la câteva zeci de milioane de euro, iar Atelierele Pegas ar urma să ocupe o mare parte din capacitatea de producţie care va fi disponibilă în urma acesteia. 

    Cifra de afaceri a Atelierelor Pegas a crescut cu aproximativ 35% în 2013, potrivit estimărilor lui Botescu, de la 100.000 de euro în 2012. “Nu e o cifră care să se potrivească cu ritmul nostru asumat de creştere, dar ea reflectă mai mult reticenţa finanţatorilor de a ne facilita creşterea mai rapidă a producţiei şi extinderea reţelei de distribuţie”, spune proprietarul afacerii.

    În 2013, numărul de biciclete vândute a ajuns la aproape 1000, faţă de cele 600 din 2012.  De anul trecut, Atelierele Pegas asigură şi servicii de recondiţionare a modelelor Pegas vechi pentru cei care nu au bani să îşi ia una noua sau pentru colecţionari.

    “Modelele cu cel mai mare succes la public au rămas Strada 1 şi 2, cele două fiind reinterpretări ale bicicletei copilăriei pemtru mai multe generaţii de români, adaptate pentru adulţi în scopul generării unei experienţe de retrăire a copilăriei.”, explică Andrei Botescu preferinţele publicului în materie de biciclete realizate la Atelierele Pegas. Pe lângă cele două modele, primele asamblate în micul atelier din clădirea Ciclop, au lansat în 2013 o bicicletă pliabilă, un model Strada mai mic, dar şi o bicicletă mai actuală “un city bike foarte nervos”.

    In 2014, şi-au propus să ajungă la 2000 de biciclete produse şi vândute şi la un venit additional de 30% din recondiţionări şi accesorii. La anul însă, speră ca planurile de a produce zeci de mii speră să se concretize.

    “Am primit o comanda fermă de ordinul zecilor de mii de biciclete pentru care am şi realizat un design dedicat, dar ne-am blocat la partea de finanţare, pentru că ne lovim din ce în ce mai des de politica multinaţionalelor de a plăti la 60-120 de zile după ce au recepţionat marfa, iar noi avem nevoie de avansuri consistente cu cel puţin 4-6 luni înainte pentru a da drumul la producţia unor volume consistente”.

    Reticenţele investitorilor nu îi împiedică să lucreze la creşterea cererii potenţiale: numărul fanilor de pe pagina Pegas a crescut de la 30 000 în 2012 la 125 000 pâna la final de 2013. Lansarea unei platforme culturale de comunicare numită “Internetul poporului”, în care se arată “cum ar fi fost internetul în anii ‘80 dacă era descoperit de savanţii epocii Ceauşescu” este primul pas în extinderea pe pieţele europene. “Astfel vom asocia brandului nostru pentru notorietate externă elemente de “satiră retro-comunistă” care ne vor ajuta să comunicăm că românii şi-au depaşit complexele şi traumele provocate de acea perioadă, iar acum pot sa râdă cu poftă şi să ironizeze experienţele de atunci”., explică Andrei Botescu.


     

  • Spre piaţa de 1 milion de tablete

    Brandurile romÂneŞti precum Allview, Evolio, Serioux sau E-Boda au reuŞit anul trecut să acapareze peste 50% din vÂnzările de tablete PC de pe piaŢa locală, însă preţurile mici cu care aceste produse şi-au făcut loc pe rafturi nu au dus la răsturnări spectaculoase de ierarhii. Sud-coreenii de la Samsung şi americanii de la Apple au fost în 2013, în această ordine, jucătorii care au avut cele mai mari venituri din vânzarea de tablete PC din România – o piaţă cu o valoare aproximată la 75-90 milioane de euro, după cum arată datele obţinute de Business Magazin din industrie.

    Care au fost exact cifrele celor doi giganţi pe piaţa din România? Samsung ar fi obţinut anul trecut în jur de o treime din veniturile de pe piaţa de tablete în condiţiile în care compania a vândut 20% din numărul de unităţi, potrivit datelor preliminare obţinute de BM. Cu tablete care costă aproape 1.000 de euro, dar care totuşi dispar de pe stoc, Apple a reuşit performanţa de a obţine aproape o cincime din banii cheltuiţi de români pe tablete anul trecut, chiar dacă a avut o cotă de doar 6-7% din punctul de vedere al numărului de unităţi livrate.

    Datele se confirmă şi privind în oferta retailerilor: săptămâna trecută, în topul celor mai scumpe 40 de tablete PC aflate în oferta eMag, cel mai mare retailer online IT&C, 3 dintre produse erau marca Samsung, una era Acer, iar 36 (!) erau produse ale Apple.

    Ce spun cei doi giganŢi despre rezultatele pe anul precedent? „Datorită portofoliului bogat de produse, (…) Samsung  a fost lider de piaţă atât din punct de vedere valoric, cât şi cantitativ„, a răspuns Sorin Manea, Telecom Division Manager în cadrul Samsung România, întrebărilor legate de vânzările pe anul precedent, fără a oferi însă niciun detaliu exact privind cota de piaţă a companiei. „Piaţa a avut o evoluţie bună anul trecut.

    Utilizatorii din România au început să aprecieze tot mai mult mobilitatea şi flexibilitatea pe care le oferă o tabletă, astfel că, până la finele anului, s-au vândut pe plan local între 500.000 şi 600.000 unităţi„, a adăugat el.

    Consecvenţi strategiei de comunicare de a nu oferi date despre vânzările din România, reprezentanţii Apple şi distribuitorii companiei americane pe piaţa locală nu au răspuns întrebărilor legate de acest subiect.Datele avansate de Samsung coincid şi cu estimările jucătorilor locali, care văd piaţa de tablete PC de anul trecut la 550.000-600.000 de tablete.