BusinessMagazin

Tag: tehnologie

  • De ce vrea Putin să cheltuiască 400 de miliarde de dolari

    CEL MAI RECENT ASTFEL DE PROIECT ESTE YO-AUTO, un autoturism hibrid de mici dimensiuni, creat ca alternativă mai ieftină la Smart-ul germanilor de la Daimler.

    Sub patronajul miliardarului Mihail Prohorov, cu binecuvântarea liderului de la Kremlin, proiectul Yo-auto are ca scop dezvoltarea unui concurent pentru Smart, la fel de şic, însă cu un preţ atractiv de aproximativ 9.000 de euro – combinaţie greu de bătut, care ar putea deveni un export prestigios pentru Rusia. Prohorov a promis investiţii de 150 milioane euro pentru a acoperi costurile de dezvoltare a Yo-auto, vizând retehnologizarea unei fabrici abandonate de la marginea Sankt Petersburgului. Micul autoturism cu propulsie hibridă, pe benzină şi energie electrică, vrea să demonteze clişeul că Rusia poate exporta numai gaze, tancuri şi reactoare nucleare, notează Der Spiegel.

    YO-AUTO AR FI O VICTORIE URIAŞĂ PENTRU PREŞEDINTELE VLADIMIR PUTIN, care vrea să cucerească pieţele de consum cu produse prestigioase precum telefoane mobile, tablete şi aeronave, toate venite din Rusia. Liderul de la Moscova a promis că va crea, până în anul 2025, 25 de milioane de locuri de muncă în industrii de înaltă tehnologie, generate prin inovaţie. Pentru a atinge acest scop, Kremlinul pregăteşte investiţii de 16.000 miliarde ruble, echivalentul a 400 miliarde euro – mai mult decât valoarea de piaţă a Toyota, BMW, Volkswagen şi Daimler la un loc.

    Banii vor fi probabil risipiţi. Proiectele demarate până în prezent de companiile de stat şi oligarhii fideli Kremlinului nu par capabile să treacă dincolo de etapa lansării prototipului. Putin vede industria auto drept o prioritate de vârf pentru viitorul Rusiei ca lider în inovaţii tehnologice. Prohorov a trimis în primăvara anului trecut două prototipuri Yo-auto la reşedinţa preşedintelui, însă acesta a strâmbat din nas. Totuşi, Putin a condus un Yo-auto pe o distanţă de 4 kilometri.

    CU DOI ANI ÎN URMĂ, Putin s-a afişat la volanul unui automobil Lada Kalina, în încercarea de a promova maşinile ruseşti. Compania a adus la eveniment două modele de rezervă şi o platformă de ridicări auto, pregătindu-se pentru orice situaţie neprevăzută. Yo-auto a fost prezentat pe plan internaţional la ediţia din 2011 a Salonului Auto de la Frankfurt, afişat drept “un nou simbol al Rusiei”.

    Intrarea Yo-auto în producţia de serie era planificată pentru jumătatea acestui an, însă proiectul s-a împotmolit în pofida acumulării a aproximativ 200.000 de precomenzi. La fabrica portocalie de lângă Sankt Petersburg, paznicii alungă vizitatorii, cu mesajul că proiectul a fost îngheţat. Managerul de proiect face apel la discreţie, pentru a nu atrage atenţia serviciilor de informaţii. Hibridul lui Prohorov pare să se încadreze într-o tradiţie veche de secole în Rusia. Conform folclorului, prinţul Grigori Potemkin, unul dintre favoriţii ţarinei Ecaterina cea Mare, obişnuia să ridice aşezări false care să mimeze prosperitatea poporului, pentru a o impresiona pe împără-teasă. Astfel de strategii par utilizate şi în ziua de azi.

    PRIMUL SMARTPHONE RUSESC a fost deja prezentat în două rânduri. În septembrie 2010, şeful unei companii de stat i-a oferit preşedintelui Dmitri Medvedev un prototip care avea să fie produs în Taiwan. Două luni mai târziu, Putin a primit de la miliardarul Vladimir Evtuşenkov un smartphone “cu toate funcţiile unui iPhone 4”. Oligarhul a promis un lot iniţial de 500.000 de telefoane, redus ulterior la 100.000. Producătorul chinez ZTE s-a retras din proiect după asamblarea a numai 5.000 de unităţi, acuzând cererea redusă. Rezultate dezamăgitoare a avut şi proiectul care a vizat dezvoltarea unui e-book reader, lăudat de presa apropiată puterii drept “iPad-ul rusesc”. Directorul companiei de stat Rosnano, Anatoli Chubais, i-a promis lui Putin producţie de serie în volume foarte mari, cu ocazia prezentării primului prototip al dispozitivului, în august 2011. Un prim lot de 1.000 de tablete a fost distribuit către şcolari, însă fabrica de 700 milioane euro planificată nu a devenit niciodată realitate. La 55 de ani după Sputnik, primul satelit artificial al planetei, lipsa de inovaţie a industriei ruse pare că a atins proporţii patologice, scrie Der Spiegel. Anul trecut, Rusia a înre-gistrat aproximativ 1.000 de patente internaţionale, mai puţine decât compania germană Robert Bosch.

    Lipsa de expertiză tehnologică a Rusiei pune în pericol planurile ambiţioase ale Kremlinului pentru industria aviaţiei şi cea a apărării. “Progresul şi modernizarea rezultă în urma unor eforturi de eficientizare. Aceasta contrazice întreaga logică a economiei ruse”, spune economistul moscovit Vladislav Inozemţev, citat de Der Spiegel. Pentru a genera o producţie economică de un dolar, Rusia foloseşte de 10 ori mai multă energie decât Germania. Potrivit auditorilor guvernamentali ruşi, din cauza corupţiei şi a managementului slab un kilometru de autostradă costă în Rusia de două ori şi jumătate mai mult decât
    în UE.

    “Toţi ştiu că este inacceptabil, însă sunt mulţumiţi atât timp cât banii din petrol şi gaze continuă să curgă”, afirmă Inozemţev. Între timp, perspectivele Yo-auto-ului de a deveni realitate sunt întunecate. Oligarhul Prohorov a amânat cu doi ani data de lansare, până în 2014, iar la scurt timp după aceea a anunţat că se retrage din afaceri. La fabrica din Sankt Petersburg, doi ingineri germani au terminat de supravegheat asamblarea unei prese de mase plastice de 200 de tone, cumpărată de Prohorov pentru a-şi construi automobilul. “Maşinăriile noastre sunt în funcţiune. Dacă ruşii vor construi aici maşina, va fi revoluţionar”, spune unul dintre ingineri, pe un ton din care reiese că nu vrea să-şi vorbească de rău clientul.

  • Visa: Numărul tranzacţiilor online din Europa va depăşi în premieră pragul de 10 milioane pe zi

    Cumpărătorii vor cheltui în medie 400.000 euro pe minut, iar momentul de vârf se estimează că va avea loc în intervalul între 20:00 şi 21:00 GMT.

    Visa Europe se aşteaptă să proceseze aproximativ 7.000 de tranzacţii în fiecare minut, în contextul în care consumatorii din Europa sunt în căutarea cadourilor de Crăciun şi încearcă să beneficieze de ofertele online şi să evite aglomeraţia generată de cumpărăturile de Crăciun.

    “Cu ocazia Mega Monday, estimăm că anul acesta se va înregistra o creştere de 20% comparativ cu 2011 şi că vom procesa, pentru prima dată, zece milioane de tranzacţii online într-o singură zi în Europa. Observăm că tot mai mulţi consumatori apelează la internet pentru a face cumpărături şi acest lucru reflectă încrederea acestora privind siguranţa utilizării cardurilor Visa pentru tranzacţiile online, în special prin intermediul platformei Verified by Visa. Volumul tranzacţiilor pe care le procesăm zilnic, precum şi datele din trecut privind tendinţele de consum, ne oferă o imagine de ansamblu extraordinară asupra comportamentului de plată al consumatorilor”, a declarat într-un comunicat Steve Perry, director comercial al Visa Europe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un nou pas spre inteligenţa artificială făcut printr-un soft care analizează date în timp real şi anticipează trendurile

    În fiecare zi, în lume se creează un milion de milioane de gigaocteţi de date electronice, iar 90% din datele existente pe calculatoare în prezent au fost create în doar ultimii doi ani, potrivit IBM. Aceste date vin de pretutindeni, de exemplu din senzori care preiau informaţii despre climă, postări pe site-urile de social media, imagini şi videoclipuri, înregistrări de tranzacţii sau semnale GPS de la telefoanele mobile. Toate aceste date formează ceea ce specialiştii numesc Big Data.

    Mai multe pe zf.ro

  • Boeing a testat cu succes o armă care poate anihila orice dispozitiv electronic din zbor

    Proiectul Counter-Electronics High Power Microwave Advanced Missile Project (CHAMP) a fost testat timp de o oră la baza militară din statul Utah, unde a dezafectat toate cele şapte ţinte din cadrul exerciţiului. Proiectul este păstrat secret, însă experţi militari citaţi de cotidianul britanic susţin că racheta ar putea fi echipată cu un tun electromagnetic care generază un fascicul de microunde care supraîncarcă orice dispozitiv electronic până la scurtcircuitare.

    Mai multe pe zf.ro

  • Cel mai performant telefon Nokia a fost testat prin picaj de la marginea spaţiului cosmic

    Magazinul online Verkkokauppa.com a ataşat modelul Nokia Lumia 920 de un balon meteorologic pe care l-au lansat de pe acoperişul sediului din Helsinki.

    Operaţiunea a fost înregistrată de camera telefonului. Terminalul a fost închis într-un container special care l-a ajutat să rămână funcţional chiar şi la temeperaturile de sub zero grade de la marginea spaţiului cosmic. Nokia Lumia 920 a supravieţuit ascensiunii până la 30 de kilometri şi picajului pe pământ.

    Mai multe pe zf.ro

  • Apple a prezentat o nouă versiune a iTunes, una dintre cele mai importante de la lansare

    Grupul intenţiona să lanseze noua versiune luna trecută, dar a avut nevoie de mai mult timp pentru a face acest lucru. Modificările au rolul să uşureze căutarea conţinutului şi descoperirea noilor materiale, a explicat Apple la începutul acestui an, la anunţarea acestora. Apple lucrează la îmbunătăţirea aplicaţiilor care au făcut compania cel mai mare furnizor de conţinut muzical, pentru a convinge clienţii să cumpere mai multe alte produse. Scopul este ca utilizatorii să aibă acces mai uşor la conţinut media de pe diferite aparate ale Apple, fără să fie nevoie ca acestea să fie conectate la un PC.

    Mai multe pe zf.ro

  • Maşinile europene cu piese “made in Romania”

    lumina reflectoarelor industriei auto locale a fost fixată mai mereu pe Automobile Dacia, în condiţiile în care de activitatea companiei depind direct 18.500 de salariaţi, dar şi economia României, pentru că de la Mioveni pleacă 10% din exporturile ţării şi 3% din produsul intern brut. Dar industria auto din România este reprezentată şi de producătorii de componente, aceştia deţinând aproape două treimi din cele 12,5 miliarde de euro, cât reprezintă cifra de afaceri totală estimată pentru acest an de către Asociaţia Constructorilor de Automobile din România.

    Pe de altă parte, avem o alternanţă interesantă: în timp ce Dacia se concentrează pe producţia de automobile low-cost, care, cu toate că sunt mai dificil de proiectat decât un Ferrari, după cum spunea fostul şef al Renault Technologie Roumanie, Philippe Prevel, pentru că orice componentă trebuie calculată extrem de precis, la Timişoara inginerii angajaţi de Continental proiectează printre cele mai performante sisteme de siguranţă activă şi pasivă, sisteme care reduc numărul accidentelor sau efectele acestora şi care, în timp, vor duce la crearea automobilului autonom, capabil de a se conduce singur.

    Următorul pas în automotive îl reprezintă o mai mare interdependenţĂ şi o mai mare colaborare între sisteme. Partea care se dezvoltă cel mai mult acum este condusul parţial automat. Avem deja sisteme care permit avertizarea în momentul în care este părăsită banda fără semnalizare sau tempomat adaptiv care păstrează distanţa faţă de maşina din faţă. Toate aceste sisteme au rolul de a ne pregăti pentru următorul pas, automobile care se pot conduce singure. Şi desigur, sunt ingineri români care lucrează deja la aceste concepte. România joacă acum un rol foarte important pentru grupul Continental”, spune Helmut Matschi, membru în consiliul de administraţie al Continental AG Germania, responsabil pentru interior.

    Până acum doar Google a anunţat oficial că lucrează la proiectul unui automobil capabil de a se conduce singur, dar constructorii auto consacraţi lansează, odată cu noile generaţii de modele, tot mai multe sisteme care duc în această direcţie. Şi pe lângă sistemele de asistenţă următorul pas este reprezentat de comunicarea între automobile şi între automobile şi infrastructură.

    Continental a investit peste 20 de milioane de euro în extinderea centrului de cercetare din Timişoara cu o nouă clădire de 30.000 mp, în care lucrează acum peste 2.000 de ingineri, număr care va urca în viitorul apropiat până la 2.400. Extinderea centrului Continental vine la aproape doi ani de când Renault a deschis centrul de teste de la Titu şi implicit a extins centrul Renault Technologie Roumanie (RTR) cu investiţii de peste 400 de milioane de euro.

    Diferenţa dintre cele două este reprezentantă de faptul că RTR se concentrează pe proiectarea de automobile în special pe platforma low-cost a Logan, în timp ce Continental dezvoltă la Timişoara componente de înaltă tehnologie, care ajung pe maşini cum este Mercedes-Benz SLS, care costă peste 200.000 de euro, Bentley sau sisteme avansate care permit păstrarea distanţei în mers faţă de maşina din faţă.”În România lucrăm la componente pentru automobile hibrid. Producem elemente electronice pentru transmisii care nu mai sunt realizate din plastic, ci din ceramică pentru a rezista mai bine temperaturilor înalte. Producem noile generaţii de head-up display sau chei bidirecţionale care permit inclusiv verificarea presiunii în roţi de la distanţă.

    Producem senzori şi camere care permit oprirea maşinii în cazul în care este detectat un pieton. Producem sistemul atât pentru Volvo, cât şi Volkswagen. Mai dezvoltăm pedala de acceleraţie cu force-feedback, care încă nu este pe piaţă. Din software se poate controla ca pedala să fie mai tare în modul eco sau dacă detectează un accident iminent”, a spus Christian von Albrichsfeld, director general al Continental Automotive România şi manager pentru cercetare şi dezvoltare în România.

  • Big data. Cum, cine şi cu ce gestionează 2,7 zettabytes de date?

    BOGDAN CIOC ESTE CONSULTING MANAGER, NEAR SHORE CENTER ROMANIA, SAP CONSULTING IN CADRUL SAP ROMANIA

    IBM, ANGAJATORUL LUI CODD, construise – pe baza cercetărilor acestuia din anii ’70 – prima versiune a unui aşa-numit System R, primul prototip al unui SGBD “relaţional”. Din cauza luptelor politice interne, o fatalitate inerentă organizaţiilor mari, se pare, şi a temerilor legate de canibalizarea propriilor produse similare (nu relaţionale, ci ierarhice) pe care deja le comercializa, IBM a ignorat potenţialul noii tehnologii.
    O companie tânără, mult mai agilă şi mai înfometată de succes decât IBM, a intuit corect acest potenţial. A preluat ideile lui Codd şi bazele System R (fapt ce apare documentat, de pildă, în cartea “Diferenţa dintre Dumnezeu şi Larry Ellison”, scrisă de Mike Wilson) şi a făcut istorie. Această companie se numea Relational Software Inc., devenită mai apoi Oracle.

    Modelul lui Codd era revoluţionar pentru că definea o metodă de organizare şi stocare a datelor perfect riguroasă (folosind noţiuni precum bază de date, tabelă, relaţie, cheie primară, cheie externă, restricţii de integritate ş.a.m.d.) şi introducea SQL, un limbaj standardizat şi simplu de interogare a datelor astfel organizate, care oferea aplicaţiilor care foloseau datele independenţa faţă de modul în care erau ele organizate. Limbajul SQL (Structured Query Language) a devenit, de la apariţia sa, un element nelipsit din arsenalul oricărui dezvoltator de software.

    Codd a enunţat, la începutul deceniului opt, cele treisprezece reguli familiare oricărui student în tehnologia informaţiei pentru că modelul definit de el devenise atât de popular şi de lucrativ încât, din dorinţa de a prinde o bucată din piaţă, toţi producătorii de sisteme de organizare a datelor îşi etichetau produsele drept “relaţionale”, când, în fapt, nu făceau decât să vândă vechi produse re-împachetate. Cu alte cuvinte, piaţa era în acel moment la începutul unui ciclu hype – de proaspăt avânt al bazelor de date relaţionale.

    Termenul de “ciclu hype” a fost folosit pentru prima dată de Gartner în 1995 pentru a descrie traseul pe care îl parcurg tehnologiile noi, de la momentul apariţiei până la maturizare şi adoptarea lor pe scară largă. Ca metodologie de analiză şi suport în decizie, “ciclurile hype” au şi bune şi rele. Metodologia nu este extrem de ştiinţifică şi poate induce aşteptări eronate la cei ce pot decide adoptarea unei anumite tehnologii la un moment dat. Însă oferă un comentariu viabil asupra evoluţiei istorice a tehnologiei respective.

    SĂ REVENIM ÎNSĂ CU POVESTEA LA ZILELE NOASTRE. Au trecut mai bine de treizeci de ani de la revoluţia lui Codd. Iar tehnologia inventată de el a trecut prin toate fazele ciclului Gartner. Bazele de date relaţionale au fost şi sunt folosite, de la apariţia lor, ca suport pentru larga majoritate a aplicaţiilor de business scrise de atunci. Iar beneficiarii pe termen lung ai rezultatelor acestui ciclu hype (să-l numim aşa) sunt, astăzi, în principal Oracle, Microsoft (cu SQL Server) şi IBM (prin DB2, urmaşul tardiv al System R, odată ce luptele politice s-au încheiat). Tăria sonoră a acestor nume şi succesul lor de 30 de ani şi mai bine arată clar cât de important este să te plasezi printre vizionari, cât mai aproape de momentul iniţial – şi cât de esenţial este să rezişti acolo după pragul deziluziei. Însă modelul lui Codd a fost definit înaintea internetului, a dispozitivelor mobile şi a reţelelor sociale. Şi, din acest motiv, astăzi îşi arată limitele. În zilele noastre cantitatea de date ce se cere stocată şi explorată este cu multe ordine de mărime mai mare decât la începutul anilor ’80. Mai important însă, datele de azi sunt deseori nestructurate, aşa cum vom vedea în continuare.

    Haideţi mai întâi să ne delectăm cu câteva cifre, preluate din studiul “Big data: The next frontier for innovation, competition, and productivity” al McKinsey Global Institute din mai 2011 şi din alte surse, grupate pe wikibon.org/blog/big-data-statistics/):
    – Se estimează că există 2,7 zettabytes (1021) de date în universul informaţional din jurul nostru (2012).
    – Erau 5 miliarde de telefoane mobile în uz în lume în 2010. Revoluţia smartphone-urilor amplifică exponenţial atât cantitatea, cât şi calitatea datelor (voce, SMS, trafic de internet) tranzitate şi colectate de aceste dispozitive.
    – Facebook publică în fiecare lună 30 de miliarde de elemente noi de conţinut (aprecieri, comentarii, fotografii, linkuri) şi analizează în bazele sale de date peste 30 de petabytes (1015) de date liber împărtăşite de utilizatorii săi. Aproximativ 35.000 de like-uri pentru diverse brand-uri sau firme sunt postate de utilizatorii Facebook în fiecare zi.
    – Google procesa în 2008 cu motorul său de căutare 20 de petabytes de date pe zi.
    – Utilizatorii YouTube încarcă în fiecare minut 48 de ore de conţinut video nou.
    – La începutul lui 2012 Twitter procesa zilnic aproximativ 175 de milioane de twitt-uri, care au conţinut potenţial relevant din punct de vedere comercial / statistic.
    – Wal-Mart gestionează peste un milion de tranzacţii cu clienţii săi zilnic şi stochează datele rezultate în baze de date estimate la 2,5 petabytes (1015).
    – 571 de website-uri noi sunt create în fiecare minut.

    Aceste cifre sunt desigur foarte greu de probat, fiind extrem de dinamice. Sunt însă plauzibile, iar ritmul în care datele se multiplică, mai ales, după cum am spus deja, de la apariţia dispozitivelor mobile inteligente, este exponenţial. Internetul este plin de astfel de statistici ale unui fenomen global care este încă în faza de clarificare şi care a ajuns să fie cunoscut sub denumirea generică (şi intenţionat ambiguă) de Big Data. Big Data este numele dat de specialişti provocării aduse de stocarea şi analiza cantităţilor mari de date ale zilelor noastre, activităţi care nu mai sunt posibile cu instrumentele tradiţionale folosite până acum.

  • SMS-ul care plăteşte cafeaua sau călătoria cu autobuzul

    “În aplicaţia de pe un smartphone, călătorii vor putea vedea de anul viitor în cât timp ajunge în staţie un autobuz, tramvai sau troleibuz, aşa cum se întâmplă în alte oraşe europene”, declară Dan Boabeş, fondatorul Simplus, companie furnizoare de servicii de plată prin SMS. Compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 5,3 milioane de euro, iar pentru 2012 Boabeş se aşteaptă la încasări de 7 milioane de euro. Pentru comparaţie, în 2008, firma, care are o profitabilitate de 12-14%, a înregistrat o cifră de afaceri de 2 milioane de euro. Cel mai mare potenţial de dezvoltare al afacerii se află tot în zona serviciilor de transport în comun, spune Boabeş, care adaugă că se află în discuţii avansate cu încă alte patru oraşe pentru introducerea plăţilor prin SMS pentru autobuze sau alte mijloace. În Bucureşti, clienţii RATB pot achita prin SMS un abonament de o zi pentru a circula pe rutele de autobuz, troleibuz şi tramvai.

    “Vindem prin SMS mai mult decât vinde RATB prin 200 de chioşcuri, numărul tranzacţiilor ridicându-se la 4-5.000 pe lună”, spune Boabeş care admite însă că abonamentul de o zi este cel mai slab produs al regiei. Tehnic, procedura este următoarea: clientul trimite un SMS cu litera “A” la 7456, primeşte un SMS cu un cod şi poate circula liniştit pe orice rută din Capitală. De la începutul anului viitor însă, călătorii vor putea achita chiar şi un singur bilet prin SMS sau îşi vor putea încărca, cu orice sumă doresc, cardurile de transport. Care va fi însă traseul banilor din telefon către cartela de călătorii? SMS-ul trimis va fi recepţionat de un server ce va transmite informaţia apoi tuturor mijloacelor de transport. Iar în momentul în care un călător va urca în autobuz, de exemplu, şi va apropia cartela de device-ul de taxare, aceasta se va încărca automat cu suma dictată prin SMS, mai puţin contravaloarea călătoriei respective.

    Tot pentru dezvoltarea serviciilor pentru transportul în comun, Simplus a achiziţionat recent platforma transporturban.ro, activă de anul trecut şi care are 30.000 de utilizatori. Platforma, explică antreprenorul, are mai multe componente, iar una dintre ele permite calcularea unei rute optime de transport între anumite puncte, iar călătorii pot afla durata medie a unui drum, de pildă. Acest serviciu poate fi accesat atât de pe calculator, cât şi de pe mobilele inteligente. De la începutul anului viitor clienţii RATB vor putea “în loc să-şi încarce cardurile la chioşc, să facă acest lucru fie din aplicaţie, unde vor putea vedea produsele ca în meniul de la restaurant, fie prin SMS, atunci când ştiu exact ce anume vor”. Or, numărul chioşcurilor la care se pot face abonamente sau achita călătoriile este de zece ori mai mic decât numărul de staţii ale mijloacelor de transport în comun în Capitală; reprezentanţi ai municipalităţii au anunţat recent că doresc să cumpere şi automate la care să poată fi încărcate cartelele.

    Miezul afacerii Simplus sunt însă SMS-urile, iar Boabeş spune că în această zonă sunt două variante de business: pasiv (“aştepţi să vină clientul la tine”) sau activ (“îl înveţi să folosească această metodă de plată”). “La început serviciile ţinteau tinerii şi pe cei înclinaţi către tehnologie, dar acum ne îndreptăm către masa largă de clienţi”, spune Boabeş, care este de formaţie inginer de telecomunicaţii şi are un MBA.
    Compania clădită de el de-a lungul anilor s-a axat pe plăţile mici, cu valori de până în zece euro, iar cea mai importantă direcţie de dezvoltare pe care o vede antreprenorul este din parteneriatele cu regiile de transport în comun. Primul pas a fost făcut în urmă cu aproape doi ani, la Alba Iulia, unde se putea plăti prin SMS călătoria cu transportul în comun, 11% din totalul plăţilor fiind făcute astfel. De-atunci, serviciul a devenit disponibil şi în Turda, Bucureşti şi, de curând, în Iaşi, iar Boabeş spune că se află în discuţii cu încă patru oraşe, cu două dintre acestea fiind chiar “avansate”.

    Boabeş a pornit afacerea în urmă cu zece ani, când a propus unei televiziuni să încaseze prin SMS-uri plata pentru dedicaţii, iar acum “15 televiziuni din România folosesc sistemul”. Simplus a dezvoltat în timp şi aplicaţii prin care se pot plăti în acelaşi fel şi cărţi, flori sau chiar cafeaua de la un aparat de tip vending. Firma are acum în jur de 2.000 de parteneri care folosesc soluţia de plată Simplus, piaţa de profil fiind estimată la circa 300 de milioane de euro. Prin 2006-2007 în domeniu activau în jur de 50 de firme, dar acum doar trei au, conform antreprenorului, afaceri de peste un milion de euro, iar Simplus rulează de peste două ori mai mulţi bani decât următorul plasat. Dan Boabeş a mai dezvoltat o afacere, Parlatel, cu activităţi în zona de telefonie fixă, care a fost cumpărată în 2007 de Digital Cable Systems. Cât de interesaţi sunt însă acum investitorii de o companie cu creşteri anuale de două cifre rămâne de văzut.

  • iPHONE 5 ÎN ROMÂNIA: Cât costă smartphone-ul produs de APPLE

    În celelelate magazine din reţeaua teritorială a operatorului vânzarea telefoanelor va începe vineri, la ora 00.00. Pentru acelaşi tip de abonament, varianta de 32 GB a telefonului Apple costă 1.449 lei, iar cea de 64 GB – 1.899 lei. Abonamentul Cosmote Smart XXL (55,8 euro/lună) include 500 de minute naţionale/internaţionale, 3.000 de minute în reţea, 3.000 de mesaje scrise (SMS-uri) în reţea, 3,000 de minute în reţeaua Romtelecom, 500 de MMS-uri şi trafic de date de 2,5 GB. În cazul abonamentului Cosmote Smart XL, care costă 37,2 euro/lună, terminalul iPhone 5 va fi comercializat la un preţ de 1.499 lei (varianta 16 GB), 1.949 lei (32 GB) sau 2.399 lei (64 GB). Pentru abonamentul Cosmote Smart L, tarifat cu 28,52 euro/lună, telefonul Apple va avea un preţ de vânzare de 1.649 lei (varianta 16 GB), 2.099 lei (32 GB) şi 2.549 lei (64 GB).

    Mai multe pe mediafax.ro