BusinessMagazin

Tag: internet

  • Hi5: Cea mai populara retea sociala din Romania

    Tinerii internauti intre 18 si 24 de ani sunt cei mai activi,
    atat ca apartenenta la retele sociale cat si ca frecventa de
    accesare a conturilor personale. Doar 20% dintre tinerii intre 18
    si 24 de ani nu au cont in cel putin una dintre retelele sociale,
    la polul opus aflandu-se persoanele peste 45 de ani, 80% dintre
    acestea nu apartin nici unei comunitati.

    Spre deosebire de membrii altor retele sociale, membrii Hi5 au o
    deschidere mai mare catre noi prieteni sau grupuri, numarul mediu
    de prieteni in retea fiind de peste 140, iar 17% apartin unui grup
    din aceasta retea.

    Ca frecventa de accesare, peste jumatate dintre membrii HI5 si
    Facebook isi acceseaza contul personal de cel putin o data pe
    saptamana, din nou tinerii fiind cei mai prezenti. Spre exemplu,
    70% dintre membrii HI5 cu varsta intre 18 si 24 de ani se
    conecteaza de cel putin 1 data pe saptamana, spre deosebire de o
    treime dintre persoanele intre 25 si 34 de ani care se conecteaza
    cu aceeasi frecventa. O situatie asemanatoare se intalneste si la
    Facebook, unde 74% dintre tinerii intre 18 si 24 de ani isi
    acceseaza contul de cel putin o data pe saptamana, spre deosebire
    de 45% intre 25 si 34 de ani.

  • Topul principalelor activitati desfasurate de romani pe internet

    In ceea ce priveste aceste activitati, varsata este un factor
    important de diferentiere
    Astfel, pentru tinerii sub 25 de ani muzica este o activitate la
    fel de importanta ca si citirea stirilor: 49% au declarat ca
    ascultarea sau descarcarea de muzica reprezinta una dintre cele
    trei activitati desfasurate, fata de 42% care urmaresc stirile pe
    Internet.

    In plus, lecturarea stirilor pe Internet este practicata mai ales
    de persoanele cu varsta intre 35 si 55 de ani, 72% considera
    aceasta activitate printre cele trei importante, fata de 54% dintre
    persoanele intre 25 si 35 de ani si 42% tinerii sub 25 de ani. In
    acelasi timp, vizionarea de filme sau urmarirea unor programe TV pe
    Internet este o activitate proprie mai ales persoanelor sub 34 de
    ani: 27% dintre tinerii sub 24 de ani si 21% dintre persoanele
    intre 25 si 34 de ani plaseaza aceasta activitate intre primele 3,
    fata de doar 9% persoane intre 35 si 54 de ani.

    De asemenea, activitatile web 2.0 sunt in continuare in zona de
    nisa in Romania: 13% aseaza blog-urile intre cele mai importante
    trei activitati pe Internet, 10% jocurile on-line si numai 6%
    accesarea retelelor sociale.

  • 13% dintre utilizatorii de internet vor sa plateasca pentru informatiile online

    Asadar 23% dintre suedezi, aproape 20% dintre olandezi si
    britanici si 17% dintre americani n-ar fi deranjati sa platească
    pentru acces la informatiile de pe web.
    Diferente minore apar daca se analizeaza situatia conform
    preferintelor in utilizare: in Suedia, un nivel usor ridicat de
    acceptare pentru continut platit se remarca printre cei care
    folosesc web-ul pentru blogging si e-finance. In Marea Britanie,
    bloggeri sunt cei mai deschisi catre continutul platit. Prin
    contrast, surferii din Statele Unite care folosesc Internetul
    pentru jocuri, pentru a dowloada muzica sau pentru servicii
    electronice, cum sunt cumpararea de bilete la concerte sau de
    calatorii, sunt mult mai toleranti cu comisioanele de acces. In
    Europa in general, cei care prefera sa faca plati pe Internet sau
    sa acceseze site-uri erotice sunt si ei mai dispusi sa platească
    decat ceilalti.

  • Ce a reprezentat 2009 in blogosfera romaneasca?

    In plus, din totalul numarului de conturi de Twitter
    monitorizare de ZeList, 8.780 au publicat cel putin cinci tweet-uri
    pe luna.
    In total, in acest an, ZeList a monitorizat un numar total de
    posturi de 1.736.150 , in timp ce numarul de comentarii a fost de
    2.210.487, iar numarul total de tweet-uri ale conturilor romanesti
    a fost in 2009 de 2.487.731.
    Cel mai important post din 2009, dupa numarul de trackback-uria
    fost “Scrisoare catre liceeni”, publicat pe
    tudorchirila.blogspot.com(45 de reactii), iar postul cu cele mai
    multe mentionari pe Twitter a fost “Ultimul interviu de campanie al
    lui Basescu”, publicat pe zoso.ro(86 de tweet-uri).

    Topul celor mai comentate bloguri romanesti de anul acesta
    este:

    1. zoso.ro
    2. cabral.ro
    3. bookblog.ro
    4. tudorchirila.blogspot.com
    5. mircea-badea.ro/blog
    6. ciutacu.ro
    7. manafu.blogspot.com
    8. visurat.ro
    9. umbrelaverde.ro
    10. arhiblog.ro

  • Google da publicitate gratuita de 50 de euro pentru clientii Orange Romania

    “Consumatorii se documenteaza si cumpara din ce in ce mai mult
    online, de aceea este esential ca fiecare companie sa fie cat mai
    prezenta in acest mediu.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Pretul zero

    Dan Ariely este specialist intr-o ramura oarecum exotica (si
    controversata) a stiintelor economice, numita “economie
    comportamentala”. Nu am citit cartea sa despre Predictably
    Irrational (care poarta subtitlul “despre fortele ascunse care ne
    modeleaza deciziile”), dar m-a surprins rezultatul unui experiment
    pe care l-a realizat cu studentii sai. A oferit subiectilor doua
    sortimente de bomboane de ciocolata: pe de-o parte bomboane Kiss
    (foarte populare in America) la un cent bucata, iar pe de alta
    bomboane Ferrero Rocher la 26 de centi bucata. La aceste preturi,
    optiunile au fost relativ egal impartite (40% pentru fiecare
    sortiment, 20% n-au dorit ciocolata). Apoi s-a operat o reducere de
    un cent, astfel incat bomboanele Kiss au devenit gratuite. De data
    aceasta 90% dintre subiecti au ales Kiss si 10% au ales bomboanele
    premium. Aceasta rasturnare semnificativa a optiunilor nu poate fi
    explicata rational prin economia total nesemnificativa de un cent.
    Singura explicatie “rationala” ramane magia ofertei gratuite.

    Nu este deci de mirare ca in orice supermarket ne lovim la fiecare
    pas de cuvantul “gratis”. Doua paste de dinti aduc o periuta gratis
    iar cumparatorul cade iarasi si iarasi in ispita. Gratis are o
    lunga istorie in marketing iar “patentarea” metodei ii este
    atribuita lui King Gillette, desi e mai degraba o legenda urbana –
    Gillette n-a furnizat niciodata aparatele de barbierit gratis, ci
    doar suficient de ieftin, astfel incat comerciantii sa le poata
    oferi gratuit clientilor si astfel sa poata sa vanda lame
    (adevaratul produs profitabil). Cert este ca metoda s-a constituit
    intr-un model, invocat foarte des atunci cand se ilustreaza modelul
    de business pentru programele free software. Daca pana acum am
    insistat asupra sensului “liber” (ca in “free speech”), acum este
    randul sensului “gratis” (ca in “free beer”), in contextul
    economiei internetului, unde – in conformitate cu legea lui Moore –
    costul “marginal” (cel necesar pentru a produce o noua copie a unui
    produs) scade in ritm accelerat si tinde inexorabil spre
    zero.

    Ideea unei economii centrate pe pretul nul dezvoltata de Chris
    Anderson in recenta sa carte “Free – The Future of a Radical Price”
    nu este tocmai noua. Inca de acum 15 ani, Esther Dyson analiza
    impactul pe care un pret de distributie apropiat de zero il va avea
    asupra continutului creativ si observa ca de fapt competitia cea
    mai acerba se va orienta spre captarea unei resurse inevitabil
    limitate: atentia si timpul consumatorului. Ceva mai recent,
    Michael H. Goldhaber a elaborat un intreg model economic, economia
    atentiei, care ar urma sa inlocuiasca peste o vreme modelul actual,
    bazat pe productia de bunuri, pe piata si bani.

    Anderson – redactorul-sef al revistei Wired si autorul cartii “The
    Long Tail” – nu merge chiar atat de departe, dar constata la randul
    sau ca odata cu tendinta anularii costului marginal, caracterul
    gratuit al produselor si serviciilor devine ceva mai mult decat o
    tehnica de marketing. Alchimia transformarii pretului zero in bani
    este descrisa nu doar in termeni teoretici, ci si in exemple
    relevante. Grupul de comedie Monty Python si-a creat un canal pe
    YouTube cu cele mai populare scheciuri iar vanzarile DVD-urilor cu
    filmele si emisiunile lor de televiziune au explodat pe Amazon,
    ceea ce vine inca odata sa sublinieze cat de importanta a devenit
    “captarea atentiei”. Modelul insa nu se aplica atunci cand
    subiectul sau produsul este deja in centrul atentiei si poate fi
    monetizat dupa modelul clasic (model descris de “coada cea
    lunga”).

    Pana la urma, este vorba de a misca banii de la un produs la altul,
    de la un personaj la altul, de la ceva ce atrage atentie (si care
    este furnizat gratuit) spre ceva ce atrage bani. Publicitatea este
    avida dupa atentie si genereaza vanzari si bani care finanteaza
    serviciile gratuite, ilustrand modelul Google. Dar exista si alte
    variante, ilustrate de Flickr sau LiveJournal, in care plata
    serviciului de catre o parte a utilizatorilor (interesati de
    facilitati suplimentare) finanteaza accesul gratuit al celor mai
    multi utilizatori.
    Interesant este ca Anderson insusi pune in practica modelele pe
    care le descrie. De pilda, publicul poate sa citeasca online
    continutul cartii sale sau sa descarce varianta audio (e drept,
    doar o perioada de timp), insa conferintele si consultanta pe care
    o acorda companiilor care vor sa valorifice magia gratuitatii sunt
    pe bani. Pretul zero deschide usile si atrage clienti noi, iar o
    parte din ei vor plati.

  • MOL Global cumpara reteaua Friendster pentru 100 mil. $

    Negocierile au pornit in luna octombrie, dupa ce MOL Global a
    dezvoltat o serie de servicii pentru reteaua sociala, printre care
    Friendster Wallet si Friendster Gift Shop, care le permit
    consumatorilor sa cumpere bunuri virtuale de pe paginile retelei.
    Din aceasta tranzactie, cel mai mult de castigat au fondurile de
    investitii care au finantat anterior Friendster, printre primele
    retele de socializare aparute pe internet, in 2003. Investitorii
    Battery Ventures, Benchmark Capital, Kleiner Perkins Caufield &
    Byers, Duff Ackerman & Goodrich, Founders Fund si IDG Ventures
    SF au platit in total pentru participatii in cadrul retelei sociale
    in jur de 46 de milioane de dolari (31,2 mil. euro), valoarea
    investitiilor fiind acum cl putin dubla.

    Un indicator important pentru a aprecia valoarea unei retele online
    si pentru a determina evolutia acesteia il reprezinta veniturile
    din publicitate per advertiser, sustine Jeremy Liew, analist in
    cadrul Lightspeed Venture Partners. “Cu cat numarul publicitarilor
    care cheltuie mai mult de 100.000 de dolari pe paginile retelei
    este mai mare intr-un trimestru, cu atat mai bine”, spune Liew, cu
    mentiunea ca acest indicator demonstreaza ca reteaua sociala a
    trecut de perioada de proba, publicitarii incluzand acest canal de
    promovare in mixul de marketing.
    Reteaua Friendster este folosita in special in Asia, unde numara
    peste 75 de milioane de utilizatori inregistrati, adica 90% din
    total.

  • De ce platesc romanii cel mai mult pentru Blackberry

    Orange, Vodafone si Cosmote – cei trei operatori de telefonie
    mobila care vand solutiile Blackberry in mai multe tari din
    regiune, ofera un trafic de date inclus mai mic in Romania, chiar
    daca nu practica tarife absolute mai mari pe piata locala

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cat a castigat Internetul de pe urma alegerilor prezidentiale

    Cifrele de trafic realizate de principalele site-uri de stiri
    din Romania, in ziua alegerilor si, ulterior, in ziua anuntarii
    primelor rezultate oficiale, arata cresteri de peste 100% fata de o
    zi obisnuita.

    Toate acestea vin la finalul unei campanii electorale care, de
    asemenea, a folosit internetul drept una dintre principale canale
    de comunicare, atentia dovedita online-ului fiind mai mare ca
    oricand.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Uriasul Google redevine minimalist

    Astfel, daca inainte homepage-ul era umplut si cu linkuri catre
    alte servicii oferite de gigantul internat, acum in momentul
    accesarii paginii de start singurele elemente care sunt infatisate
    utilizatorului sunt logo-ul Google si caseta de cautare, restul
    optiunilor aparand ulterior, treptat, printr-un efect de “fade
    in”.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro